EDITORIAL Cum am trăit cutremurul din Taiwan. Ce face statul R. Moldova ca să-și protejeze cetățenii?
7:58 dimineața în Taiwan, ora de vârf în orice parte a globului, care, de altfel, mi s-ar fi aplicat și mie dacă vinerea n-ar fi fost singura zi a săptămânii în care nu am lecții la universitate. Încă în pat, am putut să ignor cutremurul timp de aproape un minut, până când mi-am dat seama că acesta nu este asemenea zecilor de seisme care se întâmplă pe insulă zilnic. Cutremur cu magnitudinea de 7,4. Aproape imposibil să mergi în linie dreaptă, cu atât mai mult – să stai în picioare.
Tot ce am putut să fac a fost să raționalizez că e mai sigur să rămân în apartament, să mă lipesc de un perete și să mă rog să facă față clădirea. Infrastructura, într-adevăr, a rezistat eroic. În acel moment, n-am putut decât să fiu recunoscătoare că în situația în care s-a confruntat cu un cataclism natural de asemenea anvergură, în special la ora în care toată populația e în mișcare, statul a luat toate măsurile preventive pentru a-și apăra cetățenii. În Moldova aș fi fost la fel de norocoasă, fără nici măcar un pahar spart după un cutremur de 7,4?
Cutremurul care s-a produs este considerat cel mai periculos cataclism natural în Taiwan din ultimii 25 de ani. Focarul seismului a fost în orașul Hualien, la aproximativ 194 km sud-est de capitală. De altfel, Hualien urma să fie destinația mea de vizită în ziua cutremurului. Să fi fost mana cerească sau instinctul feminin, dar cert e că a fost un noroc faptul că am anulat călătoria fix în seara dinaintea dezastrului. Pagubele serioase au avut loc anume în Hualien, restul insulei suportând doar daune minore. Totuși, experții susțin că rezistența insulei în fața unui cutremur similar cu cel care a avut loc acum 25 de ani este impresionantă. Statul a depus eforturi colosale întru fortificarea infrastructurii după ce, în 1999, un astfel de seism a cauzat peste 2000 de decese comparativ cu cel de acum – 9 decese.
Totul pare mai dramatic în știri decât se simte în realitate. Videoclipurile distribuite în on-line cu clădiri uriașe dărâmate de cutremur, care au alertat toți cunoscuții mei ce știu că trăiesc în Taiwan, sunt aceleași imagini preluate și perpetuate la nesfârșit. Ele sunt atașate unor texte alarmante care mai și reiterează fragilitatea insulei în fața tsunamiurilor, taifunurilor și mai mult, riscului invaziei Chinei. Într-adevăr, Taiwan se află într-o regiune geografică care e considerată „cercul de foc” al Pacificului, adică este expus riscului erupțiilor vulcanice și cutremurelor. Totuși, e paradoxal faptul că aici mă simt mai în siguranță decât în orice altă țară europeană în care am trăit.
În primul rând, e din cauza psihologiei din jurul pericolelor naturale. Când am semnat contractul pentru chiria apartamentului în Taipei, una dintre clauze specifica condițiile deteriorării apartamentului în caz de un dezastru. Precum orice persoană care a crescut în sânul continentului european, am ignorat clauza. Abia recent mi-am dat seama ce înseamnă să ai siguranța mediului, să crești într-o regiune a lumii protejată de cataclismele naturale. Totuși, aici observ că riscurile amplasării geografice a insulei echipează oamenii cu un tip de reziliență psihologică, iar statul – cu presiunea întăririi capacităților de gestionare a dezastrelor.
Putem spune aceleași lucruri despre Moldova? Dacă facem un pic de cercetare a hărții plăcilor tectonice și a detaliilor statistice referitoare la frecvența și magnitudinea cutremurelor în Moldova, realizăm că deși potențialul dezastrelor e mai mic decât în regiunea Pacificului, riscul nu este inexistent. Din cauza apropierii de Vrancea, Moldova e într-o zonă cu o seismicitate ridicată în Europa. Cel mai mare cutremur care a fost resimțit în Moldova a avut loc în 1940 și a avut o magnitudine de 7,7. În ultimii 10 ani, Moldova s-a confruntat cu un cutremur în 2016 ce a avut magnitudinea 5,6. În 25 de ani, Taiwan a reușit să scadă numărul victimelor de la câteva mii la unități. Ce progrese a făcut Moldova în 84 de ani? Experții estimează că urmările unui cutremur sever ar afecta grav economia țării, dar, mai important, siguranța cetățenilor. Aproximativ unul din doi locuitori ai Chișinăului ar fi expus unui risc înalt, iar pagubele infrastructurii se estimează că ar ajunge la aproape 6 miliarde USD.
Suntem mereu luați pe nepregătite, așa susțin autoritățile. Rusia a invadat Ucraina și amenință Moldova cu aceeași soartă. A nins peste noapte, iar transportul public a fost sistat și școlile – închise. Istoria Moldovei a avut precedente de cataclisme naturale serioase. Ce vină poartă cetățenii că statul nu prevede aceste evenimente?
Da, am zburat pe timp de taifun cu avionul în Taiwan, am avut experiența unui cutremur de risc înalt, insula e înconjurată de submarine militare finanțate de Statele Unite, pe străzi sunt camere de supraveghere peste tot, iar alegerile din acest an pot determina dacă China invadează Taiwanul. Cu toate acestea, aș alege să trăiesc într-o țară care ia măsuri concrete împotriva acestor riscuri, dar nu se bazează pe noroc, inerție sau „generozitatea” țărilor vecine.
Vreau să trăiesc într-o țară în care nu sunt hărțuită fiind femeie, o țară care știe cine îi sunt aliații în relațiile sale internaționale și care o să-mi ofere o infrastructură sigură. Ceea ce învăț de la Taiwan, democrația exemplară a Asiei, e să am cerințe standard față de stat și să nu mai cred scuzelor precum celei că autoritățile „au fost nepregătite” să ningă iarna.
Maria Victoria Chilari este studentă a facultății de Studii Sociale și Politici Internaționale în cadrul University College London din Marea Britanie. Acum este stabilită pe un an în Taiwan, unde învață limba mandarină ca parte a studiilor ei universitare.
