Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Editorial/ Cu ce preț are…

Editorial Cu ce preț are loc Mondialul de Fotbal din Qatar?

Anul acesta Campionatul Mondial de Fotbal se joacă iarna, în loc de vara, pentru că are loc în Qatar, țară cu o populație de 2,9 milioane de locuitori, unde ar fi fost imposibil să joci fotbal pe timp de vară din cauza temperaturilor foarte ridicate.

Totuși, chiar dacă condițiile nu erau tocmai prielnice pentru fotbal, sub soarele toropitor și temperaturi care ajung să fie mai mari de 45 de grade Celsius, au reușit să muncească lucrători aduși din Africa și Asia și alte regiuni ale lumii exact cu scopul de a pregăti capitala Doha de Cupa Mondială a sportului „rege”, fotbalul. Sună ca multe istorii de sclavie modernă și companii care exploatează forța de muncă din țări unde ea este slab plătită, dar această istorie nu e ca oricare alta. Acest eveniment sportiv e vizionat de miliarde de oameni. De exemplu, 3,8 miliarde de persoane au urmărit Cupa Mondială din 2018, care a avut loc, ironic, în Rusia. Acest sport este atât de iubit, încât chiar dacă 6500 oameni au murit pentru a construi stadioanele și infrastructura pentru acesta, tot ar fi, din păcate, vizionat și adorat. Iar FIFA știe asta, de asta și este „invincibilă”.

Da, mai mult de 6500 oameni au murit în toate procesele de construcție care au avut loc în Qatar timp de 10 ani, conform datelor cu care a operat publicația The Guardian din Marea Britanie. Aproximativ 13 lucrători pe săptămână, câte doi pe zi. Cursa Doha – Kathmandu, zboară de trei ori pe zi și este nevoită să transporte sicrie improvizate din niște scânduri și pur și simplu să le ofere familiei care așteaptă la aeroport, în neștiință că ruda lor apropiată a decedat și este probabil că nu i s-a făcut o autopsie după toate rigorile. Familiile lucrătorilor au și trebuit să plătească o taxă între 1300 și 3000 dolari ca ei să lucreze pe șantierele din Qatar, cu un salariu de 220 lire sterline pe lună, care este salariul minim în țara gazdă. Conform organizației Human Rights Watch, cifra de 6500 e doar o estimare, pentru că țări precum Kenya sau Filipine, de unde provine un număr mare de lucrători migranți, încă nu au furnizat date despre decese. Familiile celor decedați nu primesc nici o compensare, pentru că statul Qatar nu compensează pentru decese care nu sunt legate de locul de muncă, iar toate decesele sunt catalogate ca „morți naturale”. Scheme de recrutare la scară largă și totul pentru … fotbal. 

Probabil prin Campionatul Mondial de la Qatar, se va face și mai cunoscut fenomenul de „sportwashing”, similar cu „greenwashing”, care ar însemna că diferite personalități, instituții, țări și companii folosesc sportul pentru a-și crea o imagine favorabilă și a-și crește popularitatea. Este fără îndoială că de fotbal și de orice sport trebuie să se bucure orice țară de pe fiecare continent și este nevoie de investiții în zone defavorizate și în curs de dezvoltare, pentru a oferi acel sentiment de apartenență la o echipă și la o comunitate prin sport. Cupa Mondială trebuie adusă în multe țări și trebuie să fie diversă, multiculturală, respectuoasă față de religii, orientări sexuale și diferite crezuri, dar acest proces trebuie să fie transparent și neîmpins de la spate, sau mai bine zis fără de corupție. Îmi pare rău că procesul de alegere a țării gazdă trebuie să fie corupt, pentru a aduce campionatul mondial în Africa de Sud, Qatar, țări care cu greu au fost puse pe harta fotbalului și care poate chiar și-ar dori să dezvolte acest domeniu, dar ceea ce s-a întâmplat din 2010, de la alegerea Qatar-ului, până în noiembrie 2022, e o tragedie și o catastrofă umanitară.  

Faptul că toate aceste investigații sunt publice și se vorbește despre prețul cu care a fost organizată cupa, dar evenimentul rămâne să se bucure de același interes, demonstrează că e aproape imposibil ca sportul să fie un „arbitru neutru”. Toată lumea vrea să apare cu atâta ardoare sportul, performanța, competiția și se pretinde că e totul doar despre fotbal, că nu se mai respectă valorile care stau la baza acestuia: onestitate, integritate, transparență, echitate de oportunități, corectitudine și spiritul de echipă. În același timp, ceea ce stă la temelia acestor stadioane sunt 220 de miliarde de dolari și vieți omenești. Sportivii și sportivele, la fel ca oamenii de artă și intelectualii, nu trebuie să fie doar niște idoli care „doar” practică sport, ci niște personalități cu o coloană vertebrală intactă și demne de a fi urmărite și iubite la scara la care sunt în această perioadă.

Probabil nimic nu poate sta în calea microbiștilor și microbistelor, care au o mare pasiune pentru fotbal și vizionarea meciurilor, dar cel puțin putem povesti și vorbi despre ce se întâmplă în spatele cupei de la Qatar. Atâta timp cât cerința de a privi meciurile va fi mai mică din partea oamenilor, FIFA nu va avea o putere de negociere atât de mare și va realiza că, într-adevăr, contează cum se organizează Cupa Mondială și în ce măsură sunt respectate drepturile lucrătorilor, fanilor din tribune și ale jucătorilor. Nu este doar despre a condamna Qatarul sau persoanele care vizionează, ci despre a ne aminti, în primul rând, care sunt valorile datorită cărora ne uităm la fotbal, sportul care se bucură de atâta admirație și faimă.