Despre oameni puternici: „Avea un singur crez, acela că lumea va deveni mai bună, ceea ce îi dădea curajul să lupte mai departe”
Publicăm ultimele două scrisori la tema curajului. Mulțumim cititorilor pentru că ne-au scris și au împărtășit cu noi istoriile de viață.
„Întotdeauna l-am văzut un om simplu de la țară, plin de mult curaj de fiecare dată”
Vasile Morozan din Miclești, raionul Criuleni este cititorul nostru fidel, care deseori trimite scrisori în adresa redacției. De data aceasta, bărbatul ne-a scris despre un consătean de-al său, care, după părerea lui, a dat dovadă de curaj atunci când a salvat moara din sat care și până astăzi e de folos locuitorilor.
„Economia i-a făcut pe mulți săteni, vrând-nevrând, antreprenori. Despre consăteanul nostru, Sergiu Vieru, mulți săteni se dau cu părerea diferit. Eu, la rândul meu, întotdeauna l-am văzut un om simplu de la țară, plin de mult curaj de fiecare dată. Încă de pe timpurile celea, când s-a abătut furtuna care putea distruge tot ce a fost construit de mâinile consătenilor, el s-a arătat îndrăzneț. A decis pe moment să salveze singurul utilaj de preparare a hranei pentru animale, aşa numita de localnici „Moara dracului”. A fost pe la instanțele de rigoare și a reușit. În prezent, „Moara dracului” funcţionează într-o încăpere din fața casei lui. Acum, micleștenii şi oamenii din împrejurimi vin la această moară. Nu mai merg cu sacul cu grăunțe în satul vecin, Peresecina, cum au făcut-o ani de-a rândul. E un om plin de suflet pentru câte le face, iar când vine vremea să-i satisfacă cuiva dorinţa la moară, Sergiu se face morar și prestează servicii tuturor doritorilor, uneori chiar și pe datorie. Îi mulțumit, în primul rând, el, stăpânul acestei mori, căci a reușit să salveze și să păstreze o parte din patrimoniul comunității. Sergiu Vieru, întotdeauna, unde a muncit, s-a distins prin acuratețe și punctualitate, calități pe care le are și la momentul de față, măcar că de multă vreme e pensionar”, ne-a scris Vasile Morozan.
„El a văzut hăul în care ne afundăm și hăul l-a devorat”
Alexandra Cucu din Chișinău a venit la redacție să ne aducă o scrisoare despre Mihail Garaz, „unul dintre primii ecologiști din Moldova”, care a dus „o luptă cu răul provocat naturii, luptă cu răul din societate”.
„A fost unul dintre primii ecologiști din Moldova. Viața lui a fost o luptă cu răul provocat naturii, luptă cu răul din societate. Avea un singur crez, acela că lumea va deveni mai bună, ceea ce îi dădea curajul să lupte mai departe. Era greu să lupți cu omul care n-avea cultura și înțelegerea cuvenită. Uneori era mirat, derutat: «Cum poate omul să nu înțeleagă că lovind cu toporul în creanga de sub picioarele lui, dăunând naturii, sie își dăunează. Natura care ne ține pe noi și care nu se poate singură apăra, suntem noi datori s-o apărăm.»
Mai greu era să lupți cu organele de decizie care elaborau legi ce dăunau naturii: lupta cu folosirea excesivă a îngrășămintelor chimice, irigarea în exces, desecările inutile, tăierea abuzivă a pădurilor. Când vedea aceste acțiuni, se opunea cu toată puterea sufletului său îndurerat pentru natura-mamă. Scria demersuri, vizita toate instanțele corespunzătoare, scria articole, toate argumentate științific. După aceasta, deseori se alegea cu amenințări, persecuții, că doar se opunea politicii statului. Dar crezul că binele biruie răul nu l-a părăsit. În ultimul său articol scria «Poezia mă mai alină puțin și zic că nu-i totul pierdut. Trebuie să mai nască Moldova oameni, că nu s-or fi hapsânit cu toții.» El a văzut hăul în care ne afundăm și hăul l-a devorat”, ne-a scris Alexandra Cucu.
