Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Înot, spre Europa

Înot, spre Europa

Practic în fiecare zi a anului trecut, câte un cetăţean din R. Moldova a încercat sau chiar a traversat Prutul înot pentru a ajunge în Uniunea Europeană. Aceste date se referă doar la cazurile în care persoanele au fost reţinute de către grănicerii moldoveni sau de către poliţia de frontieră română. Pentru o astfel de îndrăzneală, moldovenii se aleg cu dosare penale, cu amenzi sau cu interdicţia de a mai intra o perioadă pe teritoriul României, lucru care nu-i opreşte să-şi replanifice plecarea prin aceeaşi modalitate, tot ilegal şi tot înot.

În august 2009, pentru a doua oară în viaţa sa, Sergiu a intrat în apa Prutului, încercând să ajungă pe celălalt mal, în România. Dacă prima dată şi-a riscat viaţa în căutarea unui loc de muncă, a doua oară, spera să-şi găsească un refugiu. Sergiu Duminică este una dintre victimele evenimentelor din 7 aprilie.

După câteva luni de la derularea protestelor, figurând ca victimă şi martor în două dosare împotriva poliţiştilor torţionari, tânărul a simţit că viaţa sa este în pericol. Susţine că era urmărit, că primea apeluri telefonice ciudate şi nu se simţea în siguranţă. Pentru că nu-şi permitea financiar să plece în mod legal, a considerat că trecerea Prutului înot este singura sa şansă.

Trecerea ilegală a frontierei şi interdicţia de a mai intra în ţară

De partea română a fost reţinut. Pentru că ajunsese în România prin trecere ilegală a frontierei de stat, Sergiu urma să fie dus în faţa instanţei de judecată pentru a-i stabili pedeapsa. Judecătoria Galaţi, însă, a emis o ordonanţă prin care anunţa neînceperea urmăririi penale pe numele său, întrucât exista o cauză care înlătura caracterul penal al faptei. Cauza la care se făcea referinţă în actul judecătoresc era solicitarea azilului politic. Autorităţile româneşti îi acceptaseră cererea, dar procesul de acordare a azilului fusese întrerupt, în momentul în care tânărul a hotărât totuşi să revină în R. Moldova pentru a participa la şedinţele de judecată legate de evenimentele din 7 aprilie.

În consecinţă, a fost anunţat că din momentul ieşirii din ţară îi va fi instituită interdicţia de cinci ani de a merge în România, deoarece intrase ilegal pe teritoriul ei. Sergiu spune că s-a revoltat, că nu era de acord cu această decizie. A purtat discuţii cu mai mulţi oficiali români, dar şi moldoveni, iar până la acest moment problema sa, oricum, este nesoluţionată. „Este un principiu de-al meu că aş vrea să-mi fie retrasă interdicţia, dar într-o zi, când voi decide că trebuie să plec, tot aşa voi merge. Nu am nădejde că voi avea bani pentru perfectarea actelor”, susţine Sergiu.

4000 de lei – amenda românilor

De regulă, dacă persoana este reţinută de autorităţile româneşti, acesteia fie i se aplică pedeapsa acolo, fie este trimisă în R. Moldova, unde urmează a fi pedepsită, nicidecum nu este condamnată de două ori pentru aceeaşi încălcare.
O pedeapsă primită în România de către cetăţenii moldoveni care au trecut ilegal frontiera de stat constă în aplicarea unei interdicţii şi/sau plata unei amenzi cu caracter administrativ. De exemplu, Andrei, un tânăr reţinut de autorităţile vecine, a fost obligat să achite o amendă în valoare de 1000 de roni, echivalentul a vreo 4000 de lei moldoveneşti, plus 50 de roni, adică 200 de lei de-ai noştri, cheltuieli de judecată.

Autodenunţarea şi amenda de 3000 de lei

Vitalie, un tânăr de 27 de ani, din municipiul Chişinău, timp de 6 ani, a avut 9 tentative de a ajunge în Europa. Ultima încercare a fost în seara de Crăciun. De regulă, mergea prin Ucraina, dar de această dată nu prea avea bani, spune tânărul; în plus, cunoştea mai multe persoane care reuşiseră să ajungă la muncă peste hotare trecând Prutul înot şi s-a gândit că va reuşi şi el. Dorea să meargă în Austria. Acolo, îl aşteptau un loc de muncă şi un apartament închiriat.
Planurile, însă, i-au fost date peste cap atunci când a căzut de pe saltea în Prut şi s-a udat. De partea română, s-a predat singur, ca să nu îngheţe. Pentru că a îndrăznit să traverseze ilegal frontiera, a fost pedepsit de autorităţile moldoveneşti. Presupune că l-a salvat oarecum faptul că s-a autodenunţat, pentru că sancţiunea primită a fost amendă de până la 3000 de lei.

Infracţiunea penală vs cea contravenţională

Codul Penal al R.Moldova prevede că trecerea frontierei de stat, eludându-se controlul de frontieră sau tăinuindu-se de el, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 400 de unităţi convenţionale,  adică 8000 de lei, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

De asemenea, în Codul Contravenţional este stipulat că încălcarea regulilor regimului frontierei de stat, regimului de frontieră şi regimului punctelor de trecere a frontierei de stat se sancţionează cu amendă de la 10 la 20 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice (de la 200 la 400 de lei), cu amendă de la 15 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspunderede (de la 300 la 600 de lei).

Muncă neremunerată în folosul comunităţii sau amendă

La Comisariatul de Poliţie din Hânceşti, unul dintre raioanele de frontieră cu România, anul trecut au fost aduse de grăniceri în jur de 40 de persoane care au încercat sau au trecut ilegal graniţa. Doar un sfert dintre acestea au fost trimise în judecată, în temeiul unor dosare penale.

„Majoritatea sunt reţinuţi în apropierea frontierei, şi în cazul efectuării acţiunilor de constatare majoritatea zic că au refuzat benevol să traverseze frontiera, fapt ce ne determină să nu intentăm dosar penal, deoarece persoana a refuzat benevol de a săvârşi o infracţiune”, explică ofiţerul de urmărire penală, Ion Harbuz. Acesta crede că, în funcţie de personalitatea infractorului, rămâne la discreţia judecătorului să stabilească pedeapsa. „De obicei, mă gândesc că se aplică munca neremunerată în folosul comunităţii sau amenda”, a specificat ofiţerul.

„Cum are loc calificarea unei infracţiuni?”

Alexandru are 23 de ani şi locuieşte în satul Bobeica, din Hânceşti. El a simţit pe propria-i piele cum are loc, în comisariat, calificarea unei infracţiuni legate de traversarea ilegală a frontierei de stat.

La începutul anului curent, Alexandru a decis să traverseze Prutul înot, pentru a ajunge în Spania. Se gândea că spre dimineaţă, când temperatura aerului ajunge până la minus 20, Prutu-i îngheţat şi ar putea reuşi să-l traverseze cu ajutorul podurilor de gheaţă. Se udase la picioare până a ajunge la râu şi, deja fiind noapte, a oprit o maşină care trecea pe şosea, cu gândul că va merge în satul din apropiere, după care va decide ce să facă. Ghinionul său a fost că în maşina respectivă erau grăniceri.

600 de lei şi dosarul rupt

La Comisariatul de Poliţie din Hânceşti, unde a fost dus de grăniceri, tânărul susţine că a fost ameninţat şi presat să scrie ce i se spune, iar în final, i s-au cerut bani. „Când am văzut că-i chestia de aşa ceva, mi-am zis: dă să scriu dosarul şi mă duc acasă, şi dacă nu mă prindeţi 3 luni, eu nici nu mai vin la voi să vă văd. I-o mai sunat cineva lui, pe urmă el s-o răzgândit. El o spus, hai să facem să fie totul ghini, ie şi scrie cum o fost, el punea întrebarea, eu scriam răspunsul şi tot aşa, şi o spus că pentru asta, ce-ai făcut tu, nu se dă nică, pentru renunţare de bunăvoie la săvârşirea infracţiunii. M-o luat până afară şi o spus că trebuie 500 de lei. Eu i-am dat 600 şi dosarul l-o rupt de faţă cu mine”, povesteşte Alexandru, căruia i se incriminase în discuţii şi infracţiune penală, şi contravenţie, conform acestuia.

Migranţii ilegali – bărbaţi tineri şi şomeri

Persoanele care doresc să ajungă în Europa înot au vârsta cuprinsă între 19 şi 35 de ani. Majoritatea sunt bărbaţi, şomeri, care nu-şi pot permite financiar să plece legal, dar care-şi doresc să găsească peste hotare un loc de muncă mai bine plătit decât în R. Moldova, explică Veaceslav Babalici, ofiţer în cadrul Direcţiei supravegherea frontierei de stat, Cahul.

Oficialii de la Chişinău susţin că Moldova nu se mai confruntă cu migraţia disperată de acum câţiva ani, iar în condiţiile în care a fost facilitat procesul de obţinere a vizelor româneşti, inclusiv prin deschiderea consulatelor la Bălţi şi la Cahul, nu ar avea rost ca moldovenii să-şi asume riscul şi să plece ilegal, cu atât mai mult trecând înot Prutul. Marea majoritate a acestor moldoveni însă nu-şi doresc să se oprească în România.

„Trebuie să-i oferim o serie de posibilităţi de a se manifesta în ţară”

Pe de altă parte, consilierul Premierului R. Moldova, Victor Lutenco, admite că statul nu ar trebui să-şi asume şi nu ar fi corect să ţină cetăţenii în ţară cu de-a sila. „Nu asta trebuie să facem în condiţiile în care suntem într-o lume globalizată, într-o lume în care punem accent în primul rând pe drepturile omului, trebuie să respectăm inclusiv drepturile omului la libera circulaţie, dar în acelaşi timp, trebuie să-i oferim o serie de posibilităţi de a se manifesta în ţară”, susţine consilierul.

Riscul de a deveni „infractori”, de a se alege cu un dosar penal, amendă, interdicţie de a intra o perioadă în România sau de a se accidenta nu-i sperie pe tinerii disperaţi de sărăcia în care trăiesc acasă şi de lipsa unui viitor. Pentru că, de cele mai multe ori, posibilităţile de a pleca legal la muncă peste hotare sunt reduse, spun tinerii, Prutul este singura cale spre o viaţă mai bună.

Vitalie, tânărul pentru care trecerea Prutului înot a fost a 9-a tentativă de a fugi din ţară, spune că a încercat să lucreze în mai multe locuri şi a deschis şi o firmă, ca să înceapă o mică afacere, dar oricum nu a dat înainte. „Am intrat şi la universitate, da’ banii iştia nu-mi ajung pentru comunale, cum să-mi ajungă pentru universitate? Am lăsat universitatea. Încercam să ajung peste hotare, poate să-mi fac nişte bani, să mă întorc înapoi şi să-mi termin studiile, da’ n-ajunge banul ista, cum nu l-ai chibzui, cum nu l-ai face. Vrei să iei un credit de la bancă, banca te îngroapă. Am lucrat. Peste tot plătesc puţin de tot. Achiţi gazul, achiţi lumina, nu trebuie să mănânci nimic lunar şi nu poţi să-ţi iei nimic de îmbrăcat”, explică tânărul motivele care l-au împins la aceste acţiuni.