Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău

Sche­ma prin care auto­ri­tă­ţi­le publi­ce loca­le sunt depo­se­da­te de tere­nu­ri, des­pre care ZdG a scris în febru­a­rie 2015, a con­ti­nu­at şi în 2016. După lici­ta­ţi­i­le dubi­oa­se din 2014, prin care exe­c­u­to­rul jude­că­to­resc Eve­li­na Mari­an­ciuc a sub­sti­tu­it Pri­mă­ria şi „a vân­dut” la lici­ta­ţie zeci de tere­nu­ri publi­ce la preţu­ri de chi­li­pir, aceas­ta a fost pedep­si­tă dis­ci­pli­nar cu retra­ge­rea licenţei pen­tru 6 luni. Instanţe­le de jude­ca­tă, însă, i-au anu­lat pedeap­sa, ast­fel că exe­c­u­to­rii judi­ci­a­ri au con­ti­nu­at să joa­ce un rol impor­tant în pro­ce­sul de pre­lu­a­re a bunu­ri­lor publi­ce, de rând cu jude­că­to­rii. O mare par­te din tere­nu­ri­le vân­du­te de Mari­an­ciuc în 2014, deşi ini­ţi­al au fost puse sub seches­tru, au ajuns ulte­ri­or în pro­pri­e­ta­tea altor fir­me, pe care instanţa de jude­ca­tă le-a con­si­de­rat ca fiind pro­pri­e­ta­ri de bună-credinţă. În con­se­cinţă, tere­nu­ri­le nu mai pot reve­ni în pro­pri­e­ta­tea sta­tu­lui.

În octom­brie 2013, Iurie Ţur­can, pe atun­ci jude­că­tor la Jude­că­to­ria Râş­ca­ni, Chi­şi­nău, a emis o înche­ie­re prin care Con­si­li­ul Muni­ci­pal Chi­şi­nău (CMC) era obli­gat să orga­ni­ze­ze lici­ta­ţii publi­ce pri­vind acor­da­rea tere­nu­ri­lor publi­ce în aren­dă, loca­ţiu­ne fun­ci­a­ră sau pro­pri­e­ta­te. Ulte­ri­or, în decem­brie 2013, a emis şi o înche­ie­re expli­ca­ti­vă prin care anu­nţa cum va fi exe­cu­ta­tă înche­ie­rea, dacă auto­ri­tă­ţi­le loca­le vor refu­za orga­ni­za­rea lici­ta­ţi­i­lor. Atun­ci, Ţur­can a sta­bi­lit că dacă auto­ri­tă­ţi­le nu orga­ni­zea­ză lici­ta­ţii, înche­ie­rea sa poa­te fi exe­cu­ta­tă de un exe­c­u­tor jude­că­to­resc, iar tere­nu­ri­le care urmau a fi lici­ta­te puteau fi ale­se de cre­di­tor, adi­că de per­soa­na care ceru­se auto­ri­tă­ţi­lor publi­ce acor­da­rea de tere­nu­ri. Pes­te o lună de la lua­rea deci­zi­ei, în ianu­a­rie 2014, Ţur­can îşi pre­zen­ta demi­sia şi ple­ca ono­ra­bil din sis­te­mul jude­că­to­resc. ZdG a rela­tat des­pre acest caz în febru­a­rie 2015. Între timp, la mij­loc de noiem­brie 2016, magis­tra­tul Iurie Ţur­can a dece­dat, aflându-se în arest, în dosa­rul penal în care alţi 15 foş­ti sau actu­a­li jude­că­to­ri sunt anche­ta­ţi pen­tru spă­la­rea a 20 de mili­ar­de USD.

Licitaţiile din 2014, legalizate pentru „cumpărători de bună-credinţă”

Pen­tru că nu au fost con­tes­ta­te de nime­ni, înche­ie­ri­le lui Iurie Ţur­can au deve­nit, pen­tru acel moment, defi­ni­ti­ve şi exe­c­u­to­rii. Ini­ţi­al, dosa­rul de exe­cu­ta­re a fost ges­tio­nat de exe­c­u­to­rul Nico­lae Paşa, după care, de Nico­lae Nico­la­es­cu. În final, de exe­cu­ta­re s-a ocu­pat Eve­li­na Mari­an­ciuc, care, la ale­ge­rea cre­di­to­ru­lui, Aso­ci­a­ţia Obş­teas­că (AO) „Cuvân­tul de Onoa­re”, care se adre­sa­se ante­ri­or Pri­mă­ri­ei, soli­ci­tând teren pen­tru con­stru­cţia unei clă­di­ri de meni­re soci­a­lă pen­tru pătu­ri­le vul­ne­ra­bi­le, fiind refu­za­tă, a iden­ti­fi­cat mai mul­te tere­nu­ri, a antre­nat agenţia imo­bi­li­a­ră „Aco­na Imo­bil” SRL pen­tru sta­bi­li­rea preţu­lui nor­ma­tiv al lotu­ri­lor (de câte­va ori mai mic decât cel de pia­ţă) şi a recurs la orga­ni­za­rea lici­ta­ţi­i­lor, sub­sti­tu­ind, prac­tic, auto­ri­ta­tea publi­că loca­lă.

După două lici­ta­ţii orga­ni­za­te de Eve­li­na Mari­an­ciuc, anu­ţa­te în „Zia­rul Liber”, care se reco­man­dă a fi unul cu tema­ti­că cre­ş­ti­nă, zeci de tere­nu­ri publi­ce au tre­cut în pro­pri­e­ta­te pri­va­tă, une­le fiind ulte­ri­or vân­du­te de mai mul­te ori, pen­tru a pier­de urma ade­vă­ra­tu­lui bene­fi­ci­ar. Ulte­ri­or, pe o par­te din tere­nu­ri, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) şi Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie (PA), care inves­ti­gau aces­te aspec­te în cadrul unui dosar penal, au apli­cat seches­tru (1, 2, 3, 4, 5). Totu­şi, aşa cum pre­ci­zea­ză Vale­riu Bogdan, şef adjunct al Dire­cţi­ei Juri­di­ce a Pri­mă­ri­ei Chi­şi­nău, „pe 14 tere­nu­ri a fost apli­cat seches­tru de două ori, de către CNA şi ulte­ri­or de Jude­că­to­ria Cio­ca­na. Ei s-au stră­du­it însă şi au vân­dut tere­nu­ri­le de 2 — 3 ori. Ast­fel, în august 2016, Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău a decis că nime­ni nu mai poa­te pre­tin­de la aces­te tere­nu­ri pen­tru că pro­pri­e­ta­rii sunt de bună-credinţă”, pre­ci­zea­ză fun­cţio­na­rul. „S-au apli­cat seches­tre. Ulte­ri­or, au fost scoa­se, pen­tru că instanţa a recu­nos­cut între­prin­de­ri­le ca şi cum­pă­ră­to­ri de bună cre­dinţă. Sunt cazu­ri de apli­ca­re dub­lă a seches­tre­lor: la eta­pa urmă­ri­rii pena­le şi la eta­pa exa­mi­nă­rii în fond a cau­zei pena­le pri­vind jude­că­to­rul Iurie Ţur­can, la Jude­că­to­ria Cio­ca­na. În pofi­da aces­tui fapt, s-a scos seches­trul…”, pre­ci­zea­ză Mari­a­na Bote­za­tu, pro­cu­ro­ra Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA), care a ges­tio­nat dosa­rul penal pri­vind depo­se­da­rea auto­ri­tă­ţi­lor publi­ce loca­le de tere­nu­ri în urma lici­ta­ţi­i­lor dubi­oa­se din 2014.

Pedeapsa anulată de instanţă pentru executorul judecătoresc

În iunie 2015, Cole­gi­ul Dis­ci­pli­nar (CD) de pe lân­gă Minis­te­rul Jus­ti­ţi­ei (MJ) a admis sesi­za­rea Con­si­li­u­lui Uniu­nii Naţio­na­le a Exe­c­u­to­ri­lor Jude­că­to­reş­ti (UNEJ) şi a sus­pen­dat, pe 6 luni, licenţa Eve­li­nei Mari­an­ciuc. Aceas­ta, însă, a scă­pat de pedeap­să după ce instanţa de jude­ca­tă i-a anu­lat san­cţiu­nea. Ast­fel, fără a fi pedep­si­ţi pen­tru par­ti­ci­pa­rea la sche­ma din 2014, exe­c­u­to­rii jude­că­to­reş­ti au con­ti­nu­at să figu­re­ze în aceas­tă sche­mă, rea­du­să la via­ţă în 2016, deşi, ofi­ci­al, CNA şi PA se aflau pe urme­le auto­ri­lor escro­che­ri­ei.

În decem­brie 2015, exe­c­u­to­rul jude­că­to­resc Iacob Miron a pre­lu­at pen­tru exe­cu­ta­re sili­tă de la Eve­li­na Mari­an­ciuc actul emis de Iurie Ţur­can în octom­brie 2013. La 22 decem­brie 2015, aces­ta a publi­cat într-un ziar de anu­nţu­ri infor­ma­ţia des­pre orga­ni­za­rea unei lici­ta­ţii pe 13 ianu­a­rie 2016 prin care urmau a fi comer­ci­a­li­za­te alte 22 de tere­nu­ri, cu preţu­ri cadas­tra­le care vari­au între 48 de mii şi 1 mili­on de lei, la fel, la preţu­ri de câte­va ori mai mici decât cele de pia­ţă. Într-o notă infor­ma­ti­vă adre­sa­tă de UNEJ către MJ se spu­ne că anu­nţul pri­vind orga­ni­za­rea lici­ta­ţi­ei nu întru­nea ele­men­te­le lega­le, „15 din cele 22 de tere­nu­ri scoa­se atun­ci la lici­ta­ţie nu aveau indi­ca­te nume­re cadas­tra­le şi nici adre­sa. La fel, nu sunt indi­ca­te date­le de con­tact ale exe­c­u­to­ru­lui jude­că­to­resc, deta­liu care, cumu­lat celor­lal­te, suge­rea­ză ten­dinţa de a mini­ma­li­za infor­ma­rea potenţi­a­li­lor cum­pă­ră­to­ri”, anu­nţa UNEJ. Prin­tre tere­nu­ri­le scoa­se la lici­ta­ţie de Miron erau şi bunu­ri exclu­se din cir­cu­i­tul civil, inclu­siv supra­feţe din par­cu­ri, pre­ci­za Uniu­nea.

Licitaţia din 13 ianuarie care (nu) a avut loc

ZdG a intrat în pose­sia unor mate­ri­a­le video şi audio care ara­tă că exe­c­u­to­rul jude­că­to­resc Iacob Miron ar fi îngră­dit par­ti­ci­pa­rea la acea lici­ta­ţie mai mul­tor per­soa­ne, care s-au adre­sat cu ase­me­nea demer­su­ri până la 13 ianu­a­rie 2016. Pe rol la Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni se află un liti­giu între fir­ma „Lex­co­lect Con­sul­ting” şi exe­c­u­to­rul Iacob Miron, în care agen­tul eco­no­mic recla­mă că i-ar fi fost îngră­dit acce­sul la lici­ta­ţie.

„Ne-am adre­sat la biro­ul exe­c­u­to­ru­lui jude­că­to­resc pen­tru a depu­ne o cere­re, anexând dova­da de achi­ta­re a taxei. Din dife­ri­te moti­ve, biro­ul exe­c­u­to­ru­lui era închis pen­tru reîn­re­gis­tra­rea pro­ce­du­ri­lor de exe­cu­ta­re, care se face anu­al. Dar, în ore­le de pri­mi­re, anu­nţa­te pe uşă, exe­c­u­to­rul era obli­gat să des­cu­ie uşa. Noi ne-am pre­zen­tat în repe­ta­te rân­du­ri, pen­tru a înre­gis­tra cere­rea de par­ti­ci­pa­re. Anga­ja­ţii cabi­ne­tu­lui ne-au spus că exe­c­u­to­rul ar fi în con­ce­diu, deşi nu am găsit o cere­re în acest sens, sau că pro­ce­du­ra de exe­cu­ta­re ar fi fost trans­mi­să altui exe­c­u­tor, Ion Iachim. Am dis­cu­tat cu acel exe­c­u­tor, care ne-a dat infor­ma­ţie în scris că la el nu se află în lucru un ast­fel de docu­ment exe­c­u­to­riu. Sunt mul­te sub­ti­li­tă­ţi şi sem­ne de între­ba­re, prin care ne-am dat sea­ma că ni s-a îngră­dit acce­sul la lici­ta­ţie”, expli­că Ole­sea Cer­no­lev, admi­nis­tra­toa­rea fir­mei.

În aceas­tă peri­oa­dă de pre­gă­ti­re a lici­ta­ţi­ei din 13 ianu­a­rie 2016, auto­ri­tă­ţi­le şi-au pasat, res­pec­tu­os, mai mul­te scri­so­ri ofi­ci­a­le, la subiect. Pri­mă­ria Chi­şi­nău s-a plâns MJ, menţionând că exe­c­u­to­rul Iacob Miron le îngră­deş­te acce­sul la infor­ma­ţie şi orga­ni­zea­ză o lici­ta­ţie în baza unor acte fal­se. CNA infor­ma UNEJ des­pre fap­tul că ges­tio­nea­ză un dosar penal în care sunt viza­ţi exe­c­u­to­rii jude­că­to­reş­ti Iacob Miron şi Eve­li­na Mari­an­ciuc şi cerea impli­ca­rea insti­tu­ţi­ei. Totu­şi, chiar şi în aces­te con­di­ţii, la 13 ianu­a­rie 2016, lici­ta­ţia a avut loc (!), iar 3 fir­me ano­ni­me şi fără acti­vi­tă­ţi în dome­ni­ul imo­bi­li­ar au „cum­pă­rat”, la preţu­ri de chi­li­pir, 20 din cele 22 de tere­nu­ri ampla­sa­te în Chi­şi­nău care, la preţ de pia­ţă, valo­rea­ză mili­oa­ne de lei. Asta chiar dacă, ulte­ri­or, printr-un comu­ni­cat de pre­să din 18 ianu­a­rie 2016, Pri­mă­ria Chi­şi­nău anu­nţa că lici­ta­ţia din 13 ianu­a­rie 2016 nu s-ar fi desfă­şu­rat. „Exe­c­u­to­rul jude­că­to­resc urma să orga­ni­ze­ze o lici­ta­ţie, în total fiind expu­se 22 de tere­nu­ri. În dimi­nea­ţa zilei res­pec­ti­ve, Iacob Miron a amâ­nat lici­ta­ţia, moti­vând cu trans­mi­te­rea dosa­ru­lui către alt exe­c­u­tor”, se menţio­na în comu­ni­ca­tul Pri­mă­ri­ei.

Executorul licitaţiei din 2016, declarat nevinovat

Într-un comu­ni­cat de pre­să, UNEJ anu­nţă că a soli­ci­tat expli­ca­ţii de la Miron des­pre acest caz, doar că, până la data fixa­tă de Con­si­liu (21 ianu­a­rie 2016), „aces­ta nu a pre­zen­tat infor­ma­ţi­i­le şi nici nu s-a pre­zen­tat la şedinţa Con­si­li­u­lui UNEJ din 9 febru­a­rie 2016”. La 28 ianu­a­rie 2016, a fost sesi­zat şi Cole­gi­ul Dis­ci­pli­nar al exe­c­u­to­ri­lor, care fun­cţio­na atun­ci pe lân­gă MJ. „În şedinţa din 24 mar­tie 2016, CD a res­pins sesi­za­rea Con­si­li­u­lui UNEJ, dar tex­tul redac­tat al deci­zi­ei nici până în pre­zent nu a fost remis în adre­sa Uniu­nii”, anu­nţă UNEJ. Cu alte cuvin­te, CD a decis că, în acţiu­ni­le lui Iacob Miron, nu exis­tă devi­e­ri de la lege. Ele­na Poa­le­lun­gi, şefa secţi­ei exe­c­u­to­ri jude­că­to­reş­ti din cadrul MJ, a refu­zat să dis­cu­te cu ZdG, îndemnându-ne să ape­lăm la Ser­vi­ci­ul pro­to­col, infor­ma­re şi comu­ni­ca­re cu mass-media. Până mier­cu­ri sea­ra (21 decem­brie), nu am pri­mit răs­puns la între­bă­ri­le remi­se.

„Nouă ni s-a spus de la cabi­ne­tul exe­c­u­to­ru­lui jude­că­to­resc că lici­ta­ţia nu va avea loc pen­tru că Iacob Miron ar fi bol­nav, iar pro­ce­du­ra de exe­cu­ta­re fiind trans­mi­să altui jude­că­tor, Ion Iachim. Ne-am dus la Iachim, iar el ne-a zis că nu a pri­mit nimic. Avem răs­pun­sul ofi­ci­al al MJ şi al exe­c­u­to­ru­lui Iacob Miron prin care el con­fir­mă că lici­ta­ţia a fost sus­pen­da­tă şi nu va avea loc. Noi asta şi spu­nem, că lici­ta­ţia, atât de fac­to, cât şi de jure, nu putea avea loc. Con­form anu­nţu­lui, lici­ta­ţia tre­bu­ia să aibă loc la 9.30. Noi, la 9.30, eram pe loc. Dar, con­form procesului-verbal al lici­ta­ţi­ei, ea ar fi avut loc la ora 12.00”, menţio­nea­ză Vale­riu Bogdan.

Exe­c­u­to­rul jude­că­to­resc Iacob Miron

Explicaţiile lui Iacob Miron

Exe­c­u­to­rul jude­că­to­resc Iacob Miron ne-a răs­puns, în scris, la mai mul­te între­bă­ri lega­te de lici­ta­ţia din 13 ianu­a­rie 2016. El susţi­ne că, la sfârşit de decem­brie 2016, a soli­ci­tat părţi­lor din pro­ce­du­ra de exe­cu­ta­re pe care o avea în ges­tiu­ne deta­lii des­pre dosar, iar aces­tea nu i-au remis acte­le soli­ci­ta­te. Ulte­ri­or, cre­di­to­rul, AO „Cuvân­tul de Onoa­re”, repre­zen­tat de Iuri Soro­chin, a depus o cere­re de stră­mu­ta­re a cazu­lui către un alt exe­c­u­tor, fapt care s-a pro­dus printr-o înche­ie­re sem­na­tă de către Miron la 29 decem­brie 2015. Ast­fel, dosa­rul de exe­cu­ta­re urma să ajun­gă la exe­c­u­to­rul Ion Iachim. Miron afir­mă că, la lici­ta­ţia din 13 ianu­a­rie 2016, „au fost înre­gis­tra­te toa­te cere­ri­le de par­ti­ci­pa­re, însă accep­ta­te doar cere­ri­le depu­se până la stră­mu­ta­rea docu­men­tu­lui exe­c­u­to­riu şi după relu­a­rea pro­ce­du­rii de exe­cu­ta­re care au res­pec­tat toa­te con­di­ţi­i­le de par­ti­ci­pa­re”. Exe­c­u­to­rul menţio­nea­ză că, la 1-11 ianu­a­rie, s-a aflat în con­ce­diu şi că nu putea, de fac­to, să pri­meas­că cere­ri de par­ti­ci­pa­re la lici­ta­ţie pen­tru că pro­ce­du­ra de exe­cu­ta­re a fost tri­mi­să pe adre­sa exe­c­u­to­ru­lui Ion Iachim.

Ion Iachim susţi­ne că ştia că un ase­me­nea dosar urma să ajun­gă la el, doar că acest fapt nu s-a pro­dus vreo­da­tă.

„Dosa­rul nu a mai ajuns la mine. S-a pier­dut pe drum. S-au răzgân­dit. Nu ştiu. Cert e că la mine nu a ajuns. Nu pot să spun dacă asta a fost sau nu o sche­mă prin care să împie­di­ce înre­gis­tra­rea par­ti­ci­panţi­lor la lici­ta­ţie. Să se expu­nă orga­ne­le de drept”, menţio­nea­ză exe­c­u­to­rul.

Iacob Miron, la rându-i, susţi­ne că, la 12 ianu­a­rie 2016, după ce a reve­nit din con­ce­diu, părţi­le din pro­ce­du­ra de exe­cu­ta­re au depus o cere­re de relu­a­re a pro­ce­du­rii, „fiind cla­ri­fi­ca­te” toa­te con­fu­zi­i­le”. Miron face refe­ri­re la mai mul­te deci­zii jude­că­to­reş­ti care, în viziu­nea sa, demon­strau că lici­ta­ţia orga­ni­za­tă a fost în limi­te­le legii. Vede­ți aici mesa­jul inte­gral remis de către exe­c­u­to­rul Iacob Miron.

Citiți aici și explicațiile oferite de executorul judecătoresc Ministerului Justiției.

Deciziile judecătoreşti şi suspendarea executării licitaţiei

Exe­c­u­to­rul Iacob Miron, deşi a orga­ni­zat lici­ta­ţia din 13 ianu­a­rie 2016, a sus­pen­dat ulte­ri­or exe­cu­ta­rea ei. Con­form unei înche­ie­ri sem­na­te de el la 1 febru­a­rie 2016, s-a sus­pen­dat pro­ce­du­ra de exe­cu­ta­re, după ce Nis­tor Gro­za­vu, vice­pri­mar de Chi­şi­nău, l-a infor­mat că Jude­că­to­ria sect. Râş­ca­ni, la 25 ianu­a­rie 2016, a casat înche­ie­rea emi­să de Iurie Ţur­can în octom­brie 2013. Mai exact, ante­ri­or, auto­ri­tă­ţi­le publi­ce loca­le s-au adre­sat în jude­ca­tă, cerând anu­la­rea înche­ie­rii jude­că­to­ru­lui Ţur­can din octom­brie 2013, cea de la care au por­nit, de fapt, toa­te lici­ta­ţi­i­le pen­tru bunu­ri­le publi­ce orga­ni­za­te de exe­c­u­to­ri. Auto­ri­tă­ţi­le au recla­mat că au pri­mit infor­ma­ţii de la CNA pre­cum că mate­ri­a­le­le ori­gi­na­le din aceas­tă cau­ză civi­lă, exa­mi­na­tă ante­ri­or de Ţur­can, au dis­pă­rut, după ce spe­cia­lis­tul instanţei, res­pon­sa­bil de înre­gis­tra­rea cau­ze­lor în Pro­gra­mul Inte­grat de Ges­tio­na­re a Dosa­re­lor (PIGD), a intro­dus modi­fi­că­ri nea­u­to­ri­za­te în pro­gram. Ulte­ri­or, scri­au auto­ri­tă­ţi­le, în cir­cum­stanţe necu­nos­cu­te, cau­za a fost sus­tra­să de la Jude­că­to­ria Râş­ca­ni. Aces­te aspec­te au deve­nit ante­ri­or publi­ce, fiind anche­ta­te de pro­cu­ro­ri într-un dosar penal în care este vizat ex-judecătorul Iurie Ţur­can, dar şi gre­fi­e­ra aces­tu­ia. După mai mul­te şedinţe, Jude­că­to­ria Râş­ca­ni, pe 25 ianu­a­rie 2016, iar ulte­ri­or CA Chi­şi­nău, la 19 apri­lie 2016, au satis­fă­cut cere­ri­le auto­ri­tă­ţi­lor publi­ce loca­le prin care s-a casat înche­ie­rea lui Iurie Ţur­can din octom­brie 2013, cau­za fiind tri­mi­să la reju­de­ca­re.

„Ulte­ri­or, Jude­că­to­ria Râş­ca­ni a tri­mis cau­za pen­tru exa­mi­na­re la Jude­că­to­ria Cen­tru, după com­pe­tenţa teri­to­ri­a­lă. Trei şedinţe la rând, repre­zen­tan­tul AO „Cuvân­tul de Onoa­re” a cerut amâ­na­rea. La a tre­ia şedinţă, am insis­tat că demer­su­ri­le sunt abu­zi­ve, soli­ci­tând înce­ta­rea pro­ce­su­lui. Pe 16 decem­brie 2016, instanţa a dis­pus înce­ta­rea pro­ce­su­lui. Totu­şi, încă din 26 ianu­a­rie 2016, de când a fost casa­tă înche­ie­rea lui Ţur­can, exe­c­u­to­rii nu mai pot orga­ni­za lici­ta­ţii pen­tru tere­nu­ri­le auto­ri­tă­ţi­lor publi­ce loca­le. Înche­ie­rea Jude­că­to­ri­ei Cen­tru este cu drept de atac la CA Chi­şi­nău”, decla­ră pen­tru ZdG Vale­riu Bogdan, şeful adjunct al Dire­cţi­ei Juri­di­ce a Pri­mă­ri­ei Chi­şi­nău.

Jude­că­toa­rea Ange­la Cata­nă

Hotărârea „albă” a judecătoarei Angela Catană

Cazul nu are însă un final feri­cit pen­tru auto­ri­tă­ţi şi bunul public. Deşi lega­li­ta­tea lici­ta­ţi­ei din 13 ianu­a­rie 2016 gene­rea­ză mai mul­te sem­ne de între­ba­re, iar instanţe­le de jude­ca­tă au anu­lat, între timp, înche­ie­ri­le lui Iurie Ţur­can care au dat star­tul lici­ta­ţi­i­lor simi­la­re, pe 26 august 2016, Ange­la Cata­nă, de la Jude­că­to­ria Cen­tru, a admis cere­ri­le depu­se în jude­ca­tă de fir­me­le „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alex Cre­dit”, care au obţi­nut tere­nu­ri publi­ce, împo­tri­va Aso­ci­a­ţi­ei Obşeş­ti „Cuvân­tul de Onoa­re” şi exe­c­u­to­ru­lui jude­că­to­resc Iacob Miron, pri­vind înre­gis­tra­rea drep­tu­lui de pro­pri­e­ta­te asu­pra bunu­ri­lor obţi­nu­te în urma lici­ta­ţi­ei din 13 ianu­a­rie 2016. Ast­fel, magis­tra­ta a dat undă ver­de înre­gis­tră­rii bunu­ri­lor publi­ce pe nume­le a 3 fir­me pri­va­te.

 

Hotă­rârea magis­tra­tei Cata­nă de pe site-ul Jude­că­to­ri­ei Cen­tru

Pe site-ul Jude­că­to­ri­ei Cen­tru, hotă­rârea Ange­lei Cata­nă care a lega­li­zat lici­ta­ţia din 13 ianu­a­rie 2016 nu exis­tă. Atun­ci când acce­se­zi hotă­rârea, se des­chi­de o foa­ie albă, fără infor­ma­ţii din dosar. Con­form legii, dacă o hotă­râre dintr-un dosar civil nu este ata­ca­tă la Cur­tea de Apel, atun­ci magis­tra­tul nu este obli­gat nici măcar s-o moti­veze, fapt de care a pro­fi­tat şi Ange­la Cata­nă.

„Con­form infor­ma­ţi­i­lor de care dis­pu­nem, din cele 20 de tere­nu­ri, doar 4 au fost înre­gis­tra­te după agenţii eco­no­mi­ce care ar fi par­ti­ci­pat la acea lici­ta­ţie. Alte 4 sunt înre­gis­tra­te după Pri­mă­ria Chi­şi­nău. Alte­le 12, care nu au număr cadas­tral, de alt­fel, chiar Cadas­trul s-a adre­sat instanţei de jude­ca­tă între­bând cum să exe­cu­ta­te hotă­rârea, având în vede­re fap­tul că tere­nu­ri­le nu sunt for­ma­te, nu au adre­să şi nume­re cadas­tra­le”, pre­ci­zea­ză Vale­riu Bogdan Pe 26 noiem­brie 2016, Pri­mă­ria s-a adre­sat cu o altă cere­re în jude­ca­tă, cerându-i Ange­lei Cata­nă să-şi revi­zu­ias­că hotă­rârea din august.

Tere­nul din peri­me­trul stră­zi­lor Isma­il, Lev Tols­toi și M. Kogâl­ni­cea­nu a fost deja înre­gis­trat la Cadas­tru pe nume­le unei fir­me care a par­ti­ci­pat la lici­ta­ția dubi­oa­să din 13 ianu­a­rie 2016. În pre­zent, bunul nu este pus sub seches­tru și poa­te fi revân­dut

4 terenuri trecute în proprietate privată

ZdG a iden­ti­fi­cat cele 4 tere­nu­ri care au tre­cut deja din pro­pri­e­ta­te publi­că în pro­pri­e­ta­te pri­va­tă în urma lici­ta­ţi­ei din 13 ianu­a­rie. Aces­tea au fost înre­gis­tra­te la Cadas­tru la 28 octom­brie 2016, în baza hotă­rârii Ange­lei Cata­nă, pe nume­le fir­mei „Tehnoserv-Prim” (1, 2, 3, 4). Con­form infor­ma­ţi­i­lor de la Cadas­tru, din 18 decem­brie 2016, toa­te cele 4 tere­nu­ri pot fi, teo­re­tic, comer­ci­a­li­za­te ori­când, or, pe ele nu a fost apli­cat seches­tru. „Seches­trul se apli­că con­form Codu­lui de Pro­ce­du­ră Pena­lă. E nevo­ie ca cine­va să aibă sta­tut de bănu­it, învi­nu­it, par­te civi­lă res­pon­sa­bi­lă, par­te vătă­ma­tă, acţiu­ne civi­lă, par­te civi­lă. Sunt anu­mi­te cir­cum­stanţe şi tre­bu­ie să ne con­du­cem de buchea legii. Dar, Pri­mă­ria, dat fiind că a depus cere­re de revi­zu­i­re, nu este îngră­di­tă în drep­tu­ri pen­tru a depu­ne cere­re de asi­gu­ra­re a apli­că­rii măsu­rii asi­gu­ra­to­rii… Noi avem un pro­ces penal pe caz”, expli­că pro­cu­ro­ra Mari­a­na Bote­za­tu.

„Am soli­ci­tat să fie pus seches­tru în cadrul cere­rii de revi­zu­i­re pe care am depus-o la Jude­că­to­ria Cen­tru pe 26 noiem­brie şi am soli­ci­tat să fie apli­cat seches­tru şi la orga­nul de urmă­ri­re pena­lă. Jude­că­toa­rea nu s-a expus. Totu­şi, ni s-au dat ais­gu­ră­ri că dosa­re­le cadas­tra­le din acest caz sunt ridi­ca­te de pro­cu­ro­ri şi nu poa­te fi efec­tu­a­tă vreo acţiu­ne cu ace­le tere­nu­ri”, expli­că Vale­riu Bogdan, repre­zen­tan­tul Pri­mă­ri­ei.

Două licitaţii cu o singură persoană care a licitat pentru două firme

Tere­nu­ri­le comer­ci­a­li­za­te au o supra­fa­ţă tota­lă de aproa­pe 3 ha şi valo­rea­ză, con­form esti­mă­ri­lor expe­rţi­lor din cadrul Pri­mă­ri­ei mun. Chi­şi­nău, câte­va zeci de mili­oa­ne de lei la preţul lor de pia­ţă. Deşi la lici­ta­ţia din 13 ianu­a­rie 2016 au fost scoa­se spre comer­ci­a­li­za­re 22 de lotu­ri de teren, în două cazu­ri, lici­ta­to­rii, din moti­ve necu­nos­cu­te, au refu­zat să par­ti­ci­pe, ast­fel că bunu­ri­le au rămas în pro­pri­e­ta­tea sta­tu­lui. La acea lici­ta­ţie, con­form procesului-verbal, au par­ti­ci­pat 6 fir­me, însă doar 3 per­soa­ne fizi­ce, asta pen­tru că fie­ca­re per­soa­nă repre­zen­ta câte două fir­me. Doar 3 fir­me au câş­ti­gat tere­nu­ri: „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alex­cre­dit”. „Demont Plus”, „Novas­tal Prim” şi „Vla­do­rud” SRL au fost învinşii de ser­vi­ciu în cadrul aces­tor lici­ta­ţii. Deşi sche­ma lici­ta­ţi­i­lor pare bine pusă la punct, auto­rii au avut şi mai mul­te scă­pă­ri.

Docu­ment din procesul-verbal al lici­ta­ți­ei din 13 ianu­a­rie 2016, unde se poa­te obser­va cum ace­eași per­soa­nă a lici­tat pen­tru două fir­me dis­tinc­te

În două lici­ta­ţii, de exem­plu, pen­tru două tere­nu­ri de 10 ari de la Bota­ni­ca şi Buiu­ca­ni, s-au pro­dus situ­a­ţii incre­di­bi­le. Pen­tru tere­nu­ri au lici­tat fir­me­le „Vla­do­rud” SRL, repre­zen­ta­tă de Arti­om Dra­ga­nen­co, şi „Alex­cre­dit” SRL, repre­zen­ta­tă tot de Arti­om Dra­ga­nen­co. Ast­fel, Dra­ga­nen­co a lici­tat pen­tru ambe­le fir­me. Preţul tere­nu­lui, într-un caz, a cres­cut de la 165 de mii de lei până la 235 de mii, iar în altul, de la 170 de mii până la 245 de mii, când Dra­ga­nen­co, în ambe­le cazu­ri, a renu­nţat să mai lici­te­ze pen­tru fir­ma „Vla­do­rud” SRL. Ast­fel, „Alex­cre­dit” şi-a adju­de­cat bunul.

„Alex­cre­dit” SRL a obţi­nut 0,4 ha de tere­nu­ri (4 lotu­ri) în urma lici­ta­ţi­ei. Ea a fost înre­gis­tra­tă în 2014 în s. Răze­ni, r. Ialo­ve­ni. Fir­ma nu are genu­ri de acti­vi­ta­te licenţi­a­te şi îl are în cali­ta­te de fon­da­tor şi admi­nis­tra­tor pe Andrei Ulma­nu. Repre­zen­tanţii Pri­mă­ri­ei din loca­li­ta­te ne-au anu­nţat însă că Ulma­nu este ple­cat de mai mulţi ani din R. Mol­do­va, după ce ar fi avut mai mul­te pro­ble­me finan­ci­a­re. Arti­om Dra­ga­nen­co, repre­zen­tan­tul prin pro­cu­ră al aces­tei fir­me la lici­ta­ţie, este unic fon­da­tor şi admi­nis­tra­tor al fir­mei „Uli­ni­ci Com”, cu acti­vi­tă­ţi decla­ra­te în come­rţul cu fruc­te şi legu­me.

Numă­rul de tele­fon al fir­mei VVP Grup de pe site-ul az.md coin­ci­de cu numă­rul lui Oleg Luca­nov, par­ti­ci­pan­tul la lici­ta­ție care a câști­gat cele mai mul­te tere­nu­ri publi­ce.

„Ajutorul” şi numărul de telefon similar cu cel al firmei unui fost preşedinte

Cele mai mul­te tere­nu­ri în cadrul lici­ta­ţi­ei au fost câş­ti­ga­te de „Tehnoserv-Prim”, care a obţi­nut 10 tere­nu­ri cu o supra­fa­ţă tota­lă de 1,7 ha. Acest SRL este înre­gis­trat în 2008 la Bălţi. În noiem­brie 2016, fir­ma şi-a schim­bat adre­sa la Chi­şi­nău, într-un apar­ta­ment de pe str. Sar­mi­ze­ge­tu­sa, înre­gis­trat pe nume­le fami­li­ei Zla­tin. În decem­brie 2015, Ser­ghei Zla­tin, 22 de ani, a deve­nit admi­nis­tra­tor şi unic fon­da­tor, înlocuindu-l pe Ivan Maxi­m­ciuc. L-am găsit pe Ser­ghei la numă­rul de tele­fon din apar­ta­men­tul de pe str. Sar­mi­ze­ge­tu­sa, unde este înre­gis­tra­tă şi fir­ma. L-am între­bat des­pre lici­ta­ţie şi des­pre tere­nu­ri­le câş­ti­ga­te, însă nu am pri­mit vre­un răs­puns. „Vă dau numă­rul aju­to­ru­lui meu, Oleg. El o să vă răs­pun­dă”, ne-a zis tână­rul care, în decem­brie, a împli­nit 22 de ani. Oleg Luca­nov este cel care a repre­zen­tat fir­ma „ Tehnoserv-Prim” şi la lici­ta­ţia din 13 ianu­a­rie 2016.

Numă­rul de tele­fon mobil pe care l-am pri­mit de la Ser­ghei Zla­tin şi la care urma să dis­cu­tăm cu „Oleg” este folo­sit ca număr de con­tact, ală­tu­ri de un alt număr de tele­fon, pen­tru fir­ma „VVP Grup” SRL, pe un site unde sunt infor­ma­ţii des­pre toa­te com­pa­ni­i­le din R. Mol­do­va, www.az.md. „VVP Grup” SRL este fon­da­tă în august 2012 de către Rami­ro Sto­ia­nov (51%), Iri­na Cazi­mi­rov (24%) şi Petru Lucin­schi (25%), fos­tul preşe­din­te al R. Mol­do­va în peri­oa­da 1997-2001. Totu­şi, repre­zen­tanţii com­pa­niei „VVP Grup” ne-au anu­nţat că nu au niciun anga­jat pe nume Oleg şi că nici nu cunosc de ce numă­rul de tele­fon al aces­tu­ia figu­rea­ză ca număr de con­tact al fir­mei „VVP Grup”.

Participant la licitaţie: „De mult am înregistrat deja terenurile în proprietate”

Luca­nov a repre­zen­tat, tot prin pro­cu­ră, şi fir­ma „Profi-Star” SRL, care a obţi­nut 0,8 ha (6 tere­nu­ri) în urma lici­ta­ţi­ei din 13 ianu­a­rie 2016. SRL-ul este fon­dat în 2009 de Ele­na Pros­cu­ri­na şi are acti­vi­tă­ţi în dome­ni­ul pro­du­se­lor ali­men­ta­re. Apar­ta­men­tul din str. Tei­lor, unde este adre­sa juri­di­că a fir­mei „Profi-Star”, este înre­gis­trat pe nume­le Ele­nei Bli­no­va (Pros­cu­ri­na) şi a Valen­ti­nei Luca­no­va, ruda lui Oleg Luca­nov, care admi­nis­trea­ză şi o între­prin­de­re indi­vi­du­a­lă cre­a­tă pe nume­le Valen­ti­nei Luca­no­va. Oleg Luca­nov are 42 de ani, iar con­form infor­ma­ţi­i­lor publi­ce, în 2011, a încer­cat să devi­nă exe­c­u­tor jude­că­to­resc, dar cere­rea de par­ti­ci­pa­re la con­cur­sul de admi­te­re în cali­ta­te de exe­c­u­tor jude­că­to­resc sta­gi­ar i-a fost res­pin­să.

Oleg Luca­nov a admis că a par­ti­ci­pat la lici­ta­ţie din par­tea a două fir­me câş­ti­gă­toa­re, „Profi-Star” şi „Tehnoserv-Prim”, dar susţi­ne că lici­ta­ţi­i­le „au fost corec­te şi lega­le” şi că „de mult timp am înre­gis­trat deja tere­nu­ri­le în pro­pri­e­ta­te”. Aces­ta afir­mă că nu ar cunoa­ş­te nimic des­pre „VVP Grup”, al cărei număr de tele­fon de pe un site de anu­nţu­ri coin­ci­de cu numă­rul său. Luca­nov a menţio­nat că cele două fir­me pe care le repre­zin­tă ar fi „ale noas­tre”, fără a pre­ci­za cine ar fi par­te­ne­rii.

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Pingback: Știrile dimineții: Terenurile din Chișinău se fură prin scheme frauduloase - moldNova

  2. Haimalai

    nu o furat ei si ce?
    fie sana­to­si si bine ca pot

    PINA LA URMA PESTE 1000 000 DE MOLDOVENI CIOBENI DIN EVROPA CAM DUPA POSIBILITATI FURA

    pai cum nu fura?

    iaca cvar­ti­ri sio cum­pa­rat masi­na da taxe cit au pla­tit?

    asta ca si sofe­rul cu pros­che la care tat­su avea patla­ge­le si pla­tea impo­zi­te deri­zo­rii

    DA TOTI FURA SI EU SI VOI SI NOI SI COPII SI COPII COPIIILOR VOSTRI

    asa e sis­te­ma si de ce so schim­bam?

    nui mai bine toti sa furam?

    eu ma uit chiar si in tro­lei­bus o gra­ma­da intorc bile­te­le la taxa­toa­re

    asta nu e furt?

    pai fura si cei sara­ci si cei boga­ti si fie­ca­re dupa pute­re

    pai cu cine lup­tam noi sau cui­va nui pla­ce per­for­man­te­le pro­prii de furt?

    Case­le de la Mala­ya Mali­na nus toa­te a poli­ti­cie­ni­lor.

    80% is a celor de la pia­ta cen­tra­la si alte pie­te si alti asa num­ti biz­nes­me­ni mol­da­v­s­kie

    Cum pot sa faci asa case mari sau mai mul­te pla­tind la stat impo­zi­te deri­zo­rii?

    Pai da pla­tesc cite­va sute de lei sa fac case de sute de mii de euro pen­tru ei pen­tru aman­te pen­tru copii si pen­tru copi­ii copi­i­lor lor.

    Daca ma flu­ie­ra pe mine asta?

    Mii para­lel doar am dat o repli­ca ca sa explic la cei care nu inte­leg ca toti fura azi.

  3. ivan cel groaznic

    Da, i shel mai bine sa furam tot­si … unu di la altu.
    Vapros! shi che o mai rami­ne, shi di la shi­nii o sa mai furi, man­kur­tu­le ?
    Poa­te di la dodon ?
    Ka dodon teo puni in tsea­pa 1

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *