Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău

Schema prin care autorităţile publice locale sunt deposedate de terenuri, despre care ZdG a scris în februarie 2015, a continuat şi în 2016. După licitaţiile dubioase din 2014, prin care executorul judecătoresc Evelina Marianciuc a substituit Primăria şi „a vândut” la licitaţie zeci de terenuri publice la preţuri de chilipir, aceasta a fost pedepsită disciplinar cu retragerea licenţei pentru 6 luni. Instanţele de judecată, însă, i-au anulat pedeapsa, astfel că executorii judiciari au continuat să joace un rol important în procesul de preluare a bunurilor publice, de rând cu judecătorii. O mare parte din terenurile vândute de Marianciuc în 2014, deşi iniţial au fost puse sub sechestru, au ajuns ulterior în proprietatea altor firme, pe care instanţa de judecată le-a considerat ca fiind proprietari de bună-credinţă. În consecinţă, terenurile nu mai pot reveni în proprietatea statului.

În octombrie 2013, Iurie Ţurcan, pe atunci judecător la Judecătoria Râşcani, Chişinău, a emis o încheiere prin care Consiliul Municipal Chişinău (CMC) era obligat să organizeze licitaţii publice privind acordarea terenurilor publice în arendă, locaţiune funciară sau proprietate. Ulterior, în decembrie 2013, a emis şi o încheiere explicativă prin care anunţa cum va fi executată încheierea, dacă autorităţile locale vor refuza organizarea licitaţiilor. Atunci, Ţurcan a stabilit că dacă autorităţile nu organizează licitaţii, încheierea sa poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care ceruse autorităţilor publice acordarea de terenuri. Peste o lună de la luarea deciziei, în ianuarie 2014, Ţurcan îşi prezenta demisia şi pleca onorabil din sistemul judecătoresc. ZdG a relatat despre acest caz în februarie 2015. Între timp, la mijloc de noiembrie 2016, magistratul Iurie Ţurcan a decedat, aflându-se în arest, în dosarul penal în care alţi 15 foşti sau actuali judecători sunt anchetaţi pentru spălarea a 20 de miliarde USD.

Licitaţiile din 2014, legalizate pentru „cumpărători de bună-credinţă”

Pentru că nu au fost contestate de nimeni, încheierile lui Iurie Ţurcan au devenit, pentru acel moment, definitive şi executorii. Iniţial, dosarul de executare a fost gestionat de executorul Nicolae Paşa, după care, de Nicolae Nicolaescu. În final, de executare s-a ocupat Evelina Marianciuc, care, la alegerea creditorului, Asociaţia Obştească (AO) „Cuvântul de Onoare”, care se adresase anterior Primăriei, solicitând teren pentru construcţia unei clădiri de menire socială pentru păturile vulnerabile, fiind refuzată, a identificat mai multe terenuri, a antrenat agenţia imobiliară „Acona Imobil” SRL pentru stabilirea preţului normativ al loturilor (de câteva ori mai mic decât cel de piaţă) şi a recurs la organizarea licitaţiilor, substituind, practic, autoritatea publică locală.

După două licitaţii organizate de Evelina Marianciuc, anuţate în „Ziarul Liber”, care se recomandă a fi unul cu tematică creştină, zeci de terenuri publice au trecut în proprietate privată, unele fiind ulterior vândute de mai multe ori, pentru a pierde urma adevăratului beneficiar. Ulterior, pe o parte din terenuri, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Procuratura Anticorupţie (PA), care investigau aceste aspecte în cadrul unui dosar penal, au aplicat sechestru (1, 2, 3, 4, 5). Totuşi, aşa cum precizează Valeriu Bogdan, şef adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău, „pe 14 terenuri a fost aplicat sechestru de două ori, de către CNA şi ulterior de Judecătoria Ciocana. Ei s-au străduit însă şi au vândut terenurile de 2—3 ori. Astfel, în august 2016, Curtea de Apel (CA) Chişinău a decis că nimeni nu mai poate pretinde la aceste terenuri pentru că proprietarii sunt de bună-credinţă”, precizează funcţionarul. „S-au aplicat sechestre. Ulterior, au fost scoase, pentru că instanţa a recunoscut întreprinderile ca şi cumpărători de bună credinţă. Sunt cazuri de aplicare dublă a sechestrelor: la etapa urmăririi penale şi la etapa examinării în fond a cauzei penale privind judecătorul Iurie Ţurcan, la Judecătoria Ciocana. În pofida acestui fapt, s-a scos sechestrul…”, precizează Mariana Botezatu, procurora Procuraturii Anticorupţie (PA), care a gestionat dosarul penal privind deposedarea autorităţilor publice locale de terenuri în urma licitaţiilor dubioase din 2014.

Pedeapsa anulată de instanţă pentru executorul judecătoresc

În iunie 2015, Colegiul Disciplinar (CD) de pe lângă Ministerul Justiţiei (MJ) a admis sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ) şi a suspendat, pe 6 luni, licenţa Evelinei Marianciuc. Aceasta, însă, a scăpat de pedeapsă după ce instanţa de judecată i-a anulat sancţiunea. Astfel, fără a fi pedepsiţi pentru participarea la schema din 2014, executorii judecătoreşti au continuat să figureze în această schemă, readusă la viaţă în 2016, deşi, oficial, CNA şi PA se aflau pe urmele autorilor escrocheriei.

În decembrie 2015, executorul judecătoresc Iacob Miron a preluat pentru executare silită de la Evelina Marianciuc actul emis de Iurie Ţurcan în octombrie 2013. La 22 decembrie 2015, acesta a publicat într-un ziar de anunţuri informaţia despre organizarea unei licitaţii pe 13 ianuarie 2016 prin care urmau a fi comercializate alte 22 de terenuri, cu preţuri cadastrale care variau între 48 de mii şi 1 milion de lei, la fel, la preţuri de câteva ori mai mici decât cele de piaţă. Într-o notă informativă adresată de UNEJ către MJ se spune că anunţul privind organizarea licitaţiei nu întrunea elementele legale, „15 din cele 22 de terenuri scoase atunci la licitaţie nu aveau indicate numere cadastrale şi nici adresa. La fel, nu sunt indicate datele de contact ale executorului judecătoresc, detaliu care, cumulat celorlalte, sugerează tendinţa de a minimaliza informarea potenţialilor cumpărători”, anunţa UNEJ. Printre terenurile scoase la licitaţie de Miron erau şi bunuri excluse din circuitul civil, inclusiv suprafeţe din parcuri, preciza Uniunea.

Licitaţia din 13 ianuarie care (nu) a avut loc

ZdG a intrat în posesia unor materiale video şi audio care arată că executorul judecătoresc Iacob Miron ar fi îngrădit participarea la acea licitaţie mai multor persoane, care s-au adresat cu asemenea demersuri până la 13 ianuarie 2016. Pe rol la Judecătoria Buiucani se află un litigiu între firma „Lexcolect Consulting” şi executorul Iacob Miron, în care agentul economic reclamă că i-ar fi fost îngrădit accesul la licitaţie.

„Ne-am adresat la biroul executorului judecătoresc pentru a depune o cerere, anexând dovada de achitare a taxei. Din diferite motive, biroul executorului era închis pentru reînregistrarea procedurilor de executare, care se face anual. Dar, în orele de primire, anunţate pe uşă, executorul era obligat să descuie uşa. Noi ne-am prezentat în repetate rânduri, pentru a înregistra cererea de participare. Angajaţii cabinetului ne-au spus că executorul ar fi în concediu, deşi nu am găsit o cerere în acest sens, sau că procedura de executare ar fi fost transmisă altui executor, Ion Iachim. Am discutat cu acel executor, care ne-a dat informaţie în scris că la el nu se află în lucru un astfel de document executoriu. Sunt multe subtilităţi şi semne de întrebare, prin care ne-am dat seama că ni s-a îngrădit accesul la licitaţie”, explică Olesea Cernolev, administratoarea firmei.

În această perioadă de pregătire a licitaţiei din 13 ianuarie 2016, autorităţile şi-au pasat, respectuos, mai multe scrisori oficiale, la subiect. Primăria Chişinău s-a plâns MJ, menţionând că executorul Iacob Miron le îngrădeşte accesul la informaţie şi organizează o licitaţie în baza unor acte false. CNA informa UNEJ despre faptul că gestionează un dosar penal în care sunt vizaţi executorii judecătoreşti Iacob Miron şi Evelina Marianciuc şi cerea implicarea instituţiei. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, la 13 ianuarie 2016, licitaţia a avut loc (!), iar 3 firme anonime şi fără activităţi în domeniul imobiliar au „cumpărat”, la preţuri de chilipir, 20 din cele 22 de terenuri amplasate în Chişinău care, la preţ de piaţă, valorează milioane de lei. Asta chiar dacă, ulterior, printr-un comunicat de presă din 18 ianuarie 2016, Primăria Chişinău anunţa că licitaţia din 13 ianuarie 2016 nu s-ar fi desfăşurat. „Executorul judecătoresc urma să organizeze o licitaţie, în total fiind expuse 22 de terenuri. În dimineaţa zilei respective, Iacob Miron a amânat licitaţia, motivând cu transmiterea dosarului către alt executor”, se menţiona în comunicatul Primăriei.

Executorul licitaţiei din 2016, declarat nevinovat

Într-un comunicat de presă, UNEJ anunţă că a solicitat explicaţii de la Miron despre acest caz, doar că, până la data fixată de Consiliu (21 ianuarie 2016), „acesta nu a prezentat informaţiile şi nici nu s-a prezentat la şedinţa Consiliului UNEJ din 9 februarie 2016”. La 28 ianuarie 2016, a fost sesizat şi Colegiul Disciplinar al executorilor, care funcţiona atunci pe lângă MJ. „În şedinţa din 24 martie 2016, CD a respins sesizarea Consiliului UNEJ, dar textul redactat al deciziei nici până în prezent nu a fost remis în adresa Uniunii”, anunţă UNEJ. Cu alte cuvinte, CD a decis că, în acţiunile lui Iacob Miron, nu există devieri de la lege. Elena Poalelungi, şefa secţiei executori judecătoreşti din cadrul MJ, a refuzat să discute cu ZdG, îndemnându-ne să apelăm la Serviciul protocol, informare şi comunicare cu mass-media. Până miercuri seara (21 decembrie), nu am primit răspuns la întrebările remise.

„Nouă ni s-a spus de la cabinetul executorului judecătoresc că licitaţia nu va avea loc pentru că Iacob Miron ar fi bolnav, iar procedura de executare fiind transmisă altui judecător, Ion Iachim. Ne-am dus la Iachim, iar el ne-a zis că nu a primit nimic. Avem răspunsul oficial al MJ şi al executorului Iacob Miron prin care el confirmă că licitaţia a fost suspendată şi nu va avea loc. Noi asta şi spunem, că licitaţia, atât de facto, cât şi de jure, nu putea avea loc. Conform anunţului, licitaţia trebuia să aibă loc la 9.30. Noi, la 9.30, eram pe loc. Dar, conform procesului-verbal al licitaţiei, ea ar fi avut loc la ora 12.00”, menţionează Valeriu Bogdan.

Executorul judecătoresc Iacob Miron

Explicaţiile lui Iacob Miron

Executorul judecătoresc Iacob Miron ne-a răspuns, în scris, la mai multe întrebări legate de licitaţia din 13 ianuarie 2016. El susţine că, la sfârşit de decembrie 2016, a solicitat părţilor din procedura de executare pe care o avea în gestiune detalii despre dosar, iar acestea nu i-au remis actele solicitate. Ulterior, creditorul, AO „Cuvântul de Onoare”, reprezentat de Iuri Sorochin, a depus o cerere de strămutare a cazului către un alt executor, fapt care s-a produs printr-o încheiere semnată de către Miron la 29 decembrie 2015. Astfel, dosarul de executare urma să ajungă la executorul Ion Iachim. Miron afirmă că, la licitaţia din 13 ianuarie 2016, „au fost înregistrate toate cererile de participare, însă acceptate doar cererile depuse până la strămutarea documentului executoriu şi după reluarea procedurii de executare care au respectat toate condiţiile de participare”. Executorul menţionează că, la 1-11 ianuarie, s-a aflat în concediu şi că nu putea, de facto, să primească cereri de participare la licitaţie pentru că procedura de executare a fost trimisă pe adresa executorului Ion Iachim.

Ion Iachim susţine că ştia că un asemenea dosar urma să ajungă la el, doar că acest fapt nu s-a produs vreodată.

„Dosarul nu a mai ajuns la mine. S-a pierdut pe drum. S-au răzgândit. Nu ştiu. Cert e că la mine nu a ajuns. Nu pot să spun dacă asta a fost sau nu o schemă prin care să împiedice înregistrarea participanţilor la licitaţie. Să se expună organele de drept”, menţionează executorul.

Iacob Miron, la rându-i, susţine că, la 12 ianuarie 2016, după ce a revenit din concediu, părţile din procedura de executare au depus o cerere de reluare a procedurii, „fiind clarificate” toate confuziile”. Miron face referire la mai multe decizii judecătoreşti care, în viziunea sa, demonstrau că licitaţia organizată a fost în limitele legii. Vedeți aici mesajul integral remis de către executorul Iacob Miron.

Citiți aici și explicațiile oferite de executorul judecătoresc Ministerului Justiției.

Deciziile judecătoreşti şi suspendarea executării licitaţiei

Executorul Iacob Miron, deşi a organizat licitaţia din 13 ianuarie 2016, a suspendat ulterior executarea ei. Conform unei încheieri semnate de el la 1 februarie 2016, s-a suspendat procedura de executare, după ce Nistor Grozavu, viceprimar de Chişinău, l-a informat că Judecătoria sect. Râşcani, la 25 ianuarie 2016, a casat încheierea emisă de Iurie Ţurcan în octombrie 2013. Mai exact, anterior, autorităţile publice locale s-au adresat în judecată, cerând anularea încheierii judecătorului Ţurcan din octombrie 2013, cea de la care au pornit, de fapt, toate licitaţiile pentru bunurile publice organizate de executori. Autorităţile au reclamat că au primit informaţii de la CNA precum că materialele originale din această cauză civilă, examinată anterior de Ţurcan, au dispărut, după ce specialistul instanţei, responsabil de înregistrarea cauzelor în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), a introdus modificări neautorizate în program. Ulterior, scriau autorităţile, în circumstanţe necunoscute, cauza a fost sustrasă de la Judecătoria Râşcani. Aceste aspecte au devenit anterior publice, fiind anchetate de procurori într-un dosar penal în care este vizat ex-judecătorul Iurie Ţurcan, dar şi grefiera acestuia. După mai multe şedinţe, Judecătoria Râşcani, pe 25 ianuarie 2016, iar ulterior CA Chişinău, la 19 aprilie 2016, au satisfăcut cererile autorităţilor publice locale prin care s-a casat încheierea lui Iurie Ţurcan din octombrie 2013, cauza fiind trimisă la rejudecare.

„Ulterior, Judecătoria Râşcani a trimis cauza pentru examinare la Judecătoria Centru, după competenţa teritorială. Trei şedinţe la rând, reprezentantul AO „Cuvântul de Onoare” a cerut amânarea. La a treia şedinţă, am insistat că demersurile sunt abuzive, solicitând încetarea procesului. Pe 16 decembrie 2016, instanţa a dispus încetarea procesului. Totuşi, încă din 26 ianuarie 2016, de când a fost casată încheierea lui Ţurcan, executorii nu mai pot organiza licitaţii pentru terenurile autorităţilor publice locale. Încheierea Judecătoriei Centru este cu drept de atac la CA Chişinău”, declară pentru ZdG Valeriu Bogdan, şeful adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău.

Judecătoarea Angela Catană

Hotărârea „albă” a judecătoarei Angela Catană

Cazul nu are însă un final fericit pentru autorităţi şi bunul public. Deşi legalitatea licitaţiei din 13 ianuarie 2016 generează mai multe semne de întrebare, iar instanţele de judecată au anulat, între timp, încheierile lui Iurie Ţurcan care au dat startul licitaţiilor similare, pe 26 august 2016, Angela Catană, de la Judecătoria Centru, a admis cererile depuse în judecată de firmele „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alex Credit”, care au obţinut terenuri publice, împotriva Asociaţiei Obşeşti „Cuvântul de Onoare” şi executorului judecătoresc Iacob Miron, privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor obţinute în urma licitaţiei din 13 ianuarie 2016. Astfel, magistrata a dat undă verde înregistrării bunurilor publice pe numele a 3 firme private.

 

Hotărârea magistratei Catană de pe site-ul Judecătoriei Centru

Pe site-ul Judecătoriei Centru, hotărârea Angelei Catană care a legalizat licitaţia din 13 ianuarie 2016 nu există. Atunci când accesezi hotărârea, se deschide o foaie albă, fără informaţii din dosar. Conform legii, dacă o hotărâre dintr-un dosar civil nu este atacată la Curtea de Apel, atunci magistratul nu este obligat nici măcar s-o motiveze, fapt de care a profitat şi Angela Catană.

„Conform informaţiilor de care dispunem, din cele 20 de terenuri, doar 4 au fost înregistrate după agenţii economice care ar fi participat la acea licitaţie. Alte 4 sunt înregistrate după Primăria Chişinău. Altele 12, care nu au număr cadastral, de altfel, chiar Cadastrul s-a adresat instanţei de judecată întrebând cum să executate hotărârea, având în vedere faptul că terenurile nu sunt formate, nu au adresă şi numere cadastrale”, precizează Valeriu Bogdan Pe 26 noiembrie 2016, Primăria s-a adresat cu o altă cerere în judecată, cerându-i Angelei Catană să-şi revizuiască hotărârea din august.

Terenul din perimetrul străzilor Ismail, Lev Tolstoi și M. Kogâlniceanu a fost deja înregistrat la Cadastru pe numele unei firme care a participat la licitația dubioasă din 13 ianuarie 2016. În prezent, bunul nu este pus sub sechestru și poate fi revândut

4 terenuri trecute în proprietate privată

ZdG a identificat cele 4 terenuri care au trecut deja din proprietate publică în proprietate privată în urma licitaţiei din 13 ianuarie. Acestea au fost înregistrate la Cadastru la 28 octombrie 2016, în baza hotărârii Angelei Catană, pe numele firmei „Tehnoserv-Prim” (1, 2, 3, 4). Conform informaţiilor de la Cadastru, din 18 decembrie 2016, toate cele 4 terenuri pot fi, teoretic, comercializate oricând, or, pe ele nu a fost aplicat sechestru. „Sechestrul se aplică conform Codului de Procedură Penală. E nevoie ca cineva să aibă statut de bănuit, învinuit, parte civilă responsabilă, parte vătămată, acţiune civilă, parte civilă. Sunt anumite circumstanţe şi trebuie să ne conducem de buchea legii. Dar, Primăria, dat fiind că a depus cerere de revizuire, nu este îngrădită în drepturi pentru a depune cerere de asigurare a aplicării măsurii asiguratorii… Noi avem un proces penal pe caz”, explică procurora Mariana Botezatu.

„Am solicitat să fie pus sechestru în cadrul cererii de revizuire pe care am depus-o la Judecătoria Centru pe 26 noiembrie şi am solicitat să fie aplicat sechestru şi la organul de urmărire penală. Judecătoarea nu s-a expus. Totuşi, ni s-au dat aisgurări că dosarele cadastrale din acest caz sunt ridicate de procurori şi nu poate fi efectuată vreo acţiune cu acele terenuri”, explică Valeriu Bogdan, reprezentantul Primăriei.

Două licitaţii cu o singură persoană care a licitat pentru două firme

Terenurile comercializate au o suprafaţă totală de aproape 3 ha şi valorează, conform estimărilor experţilor din cadrul Primăriei mun. Chişinău, câteva zeci de milioane de lei la preţul lor de piaţă. Deşi la licitaţia din 13 ianuarie 2016 au fost scoase spre comercializare 22 de loturi de teren, în două cazuri, licitatorii, din motive necunoscute, au refuzat să participe, astfel că bunurile au rămas în proprietatea statului. La acea licitaţie, conform procesului-verbal, au participat 6 firme, însă doar 3 persoane fizice, asta pentru că fiecare persoană reprezenta câte două firme. Doar 3 firme au câştigat terenuri: „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alexcredit”. „Demont Plus”, „Novastal Prim” şi „Vladorud” SRL au fost învinşii de serviciu în cadrul acestor licitaţii. Deşi schema licitaţiilor pare bine pusă la punct, autorii au avut şi mai multe scăpări.

Document din procesul-verbal al licitației din 13 ianuarie 2016, unde se poate observa cum aceeași persoană a licitat pentru două firme distincte

În două licitaţii, de exemplu, pentru două terenuri de 10 ari de la Botanica şi Buiucani, s-au produs situaţii incredibile. Pentru terenuri au licitat firmele „Vladorud” SRL, reprezentată de Artiom Draganenco, şi „Alexcredit” SRL, reprezentată tot de Artiom Draganenco. Astfel, Draganenco a licitat pentru ambele firme. Preţul terenului, într-un caz, a crescut de la 165 de mii de lei până la 235 de mii, iar în altul, de la 170 de mii până la 245 de mii, când Draganenco, în ambele cazuri, a renunţat să mai liciteze pentru firma „Vladorud” SRL. Astfel, „Alexcredit” şi-a adjudecat bunul.

„Alexcredit” SRL a obţinut 0,4 ha de terenuri (4 loturi) în urma licitaţiei. Ea a fost înregistrată în 2014 în s. Răzeni, r. Ialoveni. Firma nu are genuri de activitate licenţiate şi îl are în calitate de fondator şi administrator pe Andrei Ulmanu. Reprezentanţii Primăriei din localitate ne-au anunţat însă că Ulmanu este plecat de mai mulţi ani din R. Moldova, după ce ar fi avut mai multe probleme financiare. Artiom Draganenco, reprezentantul prin procură al acestei firme la licitaţie, este unic fondator şi administrator al firmei „Ulinici Com”, cu activităţi declarate în comerţul cu fructe şi legume.

Numărul de telefon al firmei VVP Grup de pe site-ul az.md coincide cu numărul lui Oleg Lucanov, participantul la licitație care a câștigat cele mai multe terenuri publice.

„Ajutorul” şi numărul de telefon similar cu cel al firmei unui fost preşedinte

Cele mai multe terenuri în cadrul licitaţiei au fost câştigate de „Tehnoserv-Prim”, care a obţinut 10 terenuri cu o suprafaţă totală de 1,7 ha. Acest SRL este înregistrat în 2008 la Bălţi. În noiembrie 2016, firma şi-a schimbat adresa la Chişinău, într-un apartament de pe str. Sarmizegetusa, înregistrat pe numele familiei Zlatin. În decembrie 2015, Serghei Zlatin, 22 de ani, a devenit administrator şi unic fondator, înlocuindu-l pe Ivan Maximciuc. L-am găsit pe Serghei la numărul de telefon din apartamentul de pe str. Sarmizegetusa, unde este înregistrată şi firma. L-am întrebat despre licitaţie şi despre terenurile câştigate, însă nu am primit vreun răspuns. „Vă dau numărul ajutorului meu, Oleg. El o să vă răspundă”, ne-a zis tânărul care, în decembrie, a împlinit 22 de ani. Oleg Lucanov este cel care a reprezentat firma „ Tehnoserv-Prim” şi la licitaţia din 13 ianuarie 2016.

Numărul de telefon mobil pe care l-am primit de la Serghei Zlatin şi la care urma să discutăm cu „Oleg” este folosit ca număr de contact, alături de un alt număr de telefon, pentru firma „VVP Grup” SRL, pe un site unde sunt informaţii despre toate companiile din R. Moldova, www.az.md. „VVP Grup” SRL este fondată în august 2012 de către Ramiro Stoianov (51%), Irina Cazimirov (24%) şi Petru Lucinschi (25%), fostul preşedinte al R. Moldova în perioada 1997-2001. Totuşi, reprezentanţii companiei „VVP Grup” ne-au anunţat că nu au niciun angajat pe nume Oleg şi că nici nu cunosc de ce numărul de telefon al acestuia figurează ca număr de contact al firmei „VVP Grup”.

Participant la licitaţie: „De mult am înregistrat deja terenurile în proprietate”

Lucanov a reprezentat, tot prin procură, şi firma „Profi-Star” SRL, care a obţinut 0,8 ha (6 terenuri) în urma licitaţiei din 13 ianuarie 2016. SRL-ul este fondat în 2009 de Elena Proscurina şi are activităţi în domeniul produselor alimentare. Apartamentul din str. Teilor, unde este adresa juridică a firmei „Profi-Star”, este înregistrat pe numele Elenei Blinova (Proscurina) şi a Valentinei Lucanova, ruda lui Oleg Lucanov, care administrează şi o întreprindere individuală creată pe numele Valentinei Lucanova. Oleg Lucanov are 42 de ani, iar conform informaţiilor publice, în 2011, a încercat să devină executor judecătoresc, dar cererea de participare la concursul de admitere în calitate de executor judecătoresc stagiar i-a fost respinsă.

Oleg Lucanov a admis că a participat la licitaţie din partea a două firme câştigătoare, „Profi-Star” şi „Tehnoserv-Prim”, dar susţine că licitaţiile „au fost corecte şi legale” şi că „de mult timp am înregistrat deja terenurile în proprietate”. Acesta afirmă că nu ar cunoaşte nimic despre „VVP Grup”, al cărei număr de telefon de pe un site de anunţuri coincide cu numărul său. Lucanov a menţionat că cele două firme pe care le reprezintă ar fi „ale noastre”, fără a preciza cine ar fi partenerii.

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Haimalai

    nu o furat ei si ce?
    fie sanatosi si bine ca pot

    PINA LA URMA PESTE 1000 000 DE MOLDOVENI CIOBENI DIN EVROPA CAM DUPA POSIBILITATI FURA

    pai cum nu fura?

    iaca cvartiri sio cumparat masina da taxe cit au platit?

    asta ca si soferul cu prosche la care tatsu avea patlagele si platea impozite derizorii

    DA TOTI FURA SI EU SI VOI SI NOI SI COPII SI COPII COPIIILOR VOSTRI

    asa e sistema si de ce so schimbam?

    nui mai bine toti sa furam?

    eu ma uit chiar si in troleibus o gramada intorc biletele la taxatoare

    asta nu e furt?

    pai fura si cei saraci si cei bogati si fiecare dupa putere

    pai cu cine luptam noi sau cuiva nui place performantele proprii de furt?

    Casele de la Malaya Malina nus toate a politicienilor.

    80% is a celor de la piata centrala si alte piete si alti asa numti biznesmeni moldavskie

    Cum pot sa faci asa case mari sau mai multe platind la stat impozite derizorii?

    Pai da platesc citeva sute de lei sa fac case de sute de mii de euro pentru ei pentru amante pentru copii si pentru copiii copiilor lor.

    Daca ma fluiera pe mine asta?

    Mii paralel doar am dat o replica ca sa explic la cei care nu inteleg ca toti fura azi.

  2. ivan cel groaznic

    Da, i shel mai bine sa furam totsi … unu di la altu.
    Vapros! shi che o mai ramine, shi di la shinii o sa mai furi, mankurtule ?
    Poate di la dodon ?
    Ka dodon teo puni in tseapa 1

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *