(doc) Moldatsa: Criza milioanelor irosite

Rude ale demnitarilor, angajate prin protecţie, salarii şi prime grase, licitaţii dubioase şi milioane de lei cheltuiţi ineficient. Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile care reprezintă activitatea din ultimii ani a Întreprinderii de Stat Moldatsa, singurul furnizor de servicii de aeronavigaţie în R. Moldova.

Fondată încă în 1994, Moldatsa este subordonată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), iar sarcina întreprinderii este de a oferi beneficiarilor o utilizare flexibilă şi eficientă a spaţiului aerian, în conformitate cu normele de siguranţă stabilite de organizaţiile internaţionale. În ultimii ani, însă, întreprinderea a deviat de la activităţile sale, transformându-se într-o pepinieră a rudelor unor demnitari, care s-au refugiat aici pentru a beneficia de salarii şi prime de zeci de mii de lei. Tot în ultimii ani, Moldatsa a fost implicată în mai multe scheme dubioase care au dus la irosirea sau chiar la dispariţia din bugetul întreprinderii, deci şi al statului, a milioane de lei.

Dmitri Abornev, şeful Sindicatului Dispecerilor din cadrul Moldatsa

Dmitri Abornev, şeful Sindicatului Dispecerilor din cadrul Moldatsa

Reducerea salariului şi dezmăţul rudelor

În septembrie 2016, controlorii de trafic aerian ai Moldatsa au protestat, manifestându-şi nemulţumirea că, în 2015, li s-au redus salariile cu circa 40% din cauza situaţiei economice precare în care a ajuns întreprinderea. „Noi am început protestele pe 21 septembrie, deoarece nu ne-am putut înţelege cu managementul întreprinderii. Am adresat numeroase scrisori, demersuri, cerând să discutăm despre situaţia de la întreprindere, dar nu am fost auziţi. În 2015, neîntemeiat, ni s-a redus salariul. Oficial, salariul s-a redus la toţi angajaţii cu vreo 40%. Ni s-a spus că e nevoie de economii, pentru că situaţia economică e foarte gravă. Noi, însă, am aflat, după investigaţiile din presă, dar şi în urma rezultatelor unui audit că, de fapt, în acest timp, a fost majorat salariul managementului Moldatsa. Deci, când la angajaţi salariul era redus, la şefi şi preferaţii lor – se mărea. Ei au beneficiat şi de prime pentru diverse coeficiente de complexitate. Am fost minţiţi. În realitate, se lua de la angajaţi şi se dădea celor de sus”, explică Dmitri Abornev, şeful Sindicatului Dispecerilor din cadrul Moldatsa, controlor de trafic aerian.

Angajatul Moldatsa se referă la anchetele ZdG în care arătam că, în 2014-2015, întreprinderea s-a transformat într-o adevărată pepinieră a rudelor şefilor unor instituţii de stat. Aici deţineau funcţii cheie Mariana Tăbuică, sora lui Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei (ex-viceministru al Transporturilor), finul şi cumnata lui Vasile Botnari, acum ministru al Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (ex-ministru al Transporturilor), fiul deputatei Valentina Buliga, fiica şefului SIS, dar şi alte rude ale unor procurori, judecători sau ale unor şefi de la Moldatsa. În perioada respectivă, rudele demnitarilor au beneficiat de salarii majorate şi de prime unice, împrumuturi fără dobândă, unii dintre ei în condiţii exclusiviste. O parte dintre angajaţi erau detaşaţi la MTID, deşi primeau salarii de zeci de mii de lei de la Moldatsa. Aceste nereguli au fost confirmate şi de un raport de audit al MTID, condus de noul ministru, Iurie Chirinciuc, doar că, deşi acesta a fost trimis inclusiv Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), nimeni nu a avut de suferit. Mai mult, dezmăţul şi irosirea banului public au continuat, inclusiv cu o nouă conducere în fruntea ministerului.

Noul şef a venit de la firma ministrului care l-a numit în funcţie

Pe 28 octombrie 2015, Iurie Chirinciuc l-a numit în funcţia de administrator interimar al Moldatsa pe un oarecare Vadim Gugea, fost director executiv al Companiei „Euroatlant”, fondată de Chirinciuc. Gugea a ajuns şef în aviaţie după ce a plecat din firma lui Chirinciuc care are afaceri în domeniul… mobilei. În 2015, în doar două luni de şefie interimară la Moldatsa, conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate depusă la Comisia Naţională de Integritate, Gugea a ridicat nu mai puţin de 104,3 mii de lei. Deci, nu mai puţin de 52 de mii de lei pe lună (!), în timp ce solicitările controlorilor de trafic aerian de a reveni la salariile din 2015 rămâneau nerezolvare. În total, în 2015, valoarea remunerației celor 3 administratori ai Moldatsa a fost de 875 mii de lei, iar membrii Consiliului de Administrație au fost plătiți cu 238 mii de lei. „S-a schimbat managementul. A venit Vadim Gugea la conducere. Am avut repetate discuţii, cerând ca salariul să revină la cel din 2015. Nu am fost auziţi, deşi ni s-a spus că, dacă vor fi deblocate conturile, salariile vor reveni la normal. În august, conturile Moldatsa au fost deblocate, dar nu s-a schimbat nimic. Între timp, ne-au spus că e imposibil de revăzut salariile, din cauza situaţiei financiare precare. După proteste, reacţia a fost agresivă. Am fost învinuiţi că protestele ar avea context politic şi că urmărim intimidarea conducerii. Ce fel de intimidare, dacă noi ne vrem salariile înapoi?”, se întreabă Abornev.

După proteste, MTID anunţa, într-un comunicat de presă, că, de fapt, controlorii nu au de ce protesta, deoarece ar fi ridicat, în august 2016, un salariu de 46 de mii de lei. „E o informaţie falsă. Controlorii ridică salarii de 10-12 mii de lei pe lună, deşi în 2015 acestea erau cu vreo 40% mai mari. Sunt mult mai mici decât ale controlorilor din regiune. Luna august a fost o excepţie, pentru că, după deblocarea conturilor, am primit sporuri şi compensaţii pe care nu le primisem timp de 1,5 ani. Salariul, însă, a rămas micşorat”, precizează Abornev. „Noi, controlorii, suntem ochii echipajului. Fiecare controlor dirijează câteva aeronave. Trebuie să fim extrem de atenţi. Atunci când apar probleme cu salariile, suportăm un stres psihologic, care, vrem sau nu vrem, afectează siguranţa zborurilor. Sunt şi studii în acest sens. Controlorii nu trebuie să fie stresaţi, gândindu-se la salariu atunci când dirijează un avion, pentru că s-ar putea întâmpla tragedii”, concluzionează controlorul de trafic.

„Sponsorizare” pentru ASEM, instituţie cu relaţii la Moldatsa şi minister

Deşi angajaţilor simpli li se spune că „nu sunt bani”, în septembrie, în cadrul Consiliului de Administraţie al Moldatsa, s-a decis acordarea unei sponsorizări mai mult decât dubioase, în sumă de 25 de mii de lei, Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) cu ocazia aniversării a 25 de ani de la fondare. Decizia a fost luată în contextul în care soţia lui Vadim Gugea, administratorul Moldatsa, e lector la ASEM, raportând pentru 2015 un venit de la această instituţie în sumă de 165 de mii de lei. Totodată, ministrul Iurie Chirinciuc a susţinut în 2015 teza sa de doctor tot la ASEM. „Sunt oamenii noştri, conducători, absolvenţi ai acestei instituţii, universitatea e una bună, cunoscută. Unii de la noi au făcut acolo a doua facultate. Aşa s-a luat o asemenea decizie. Suma este simbolică”, explică Roman Toporov, membru al Consiliului de Administraţie al Moldatsa. L-am mai întrebat dacă decizia este una corectă, din moment ce întreprinderea are probleme financiare. „V-am spus tot ce pot. Despre altele nu vreau să vorbesc”.

Valentin Prodan, şeful Sindicatului Angajaţilor Moldatsa

Valentin Prodan, şeful Sindicatului Angajaţilor Moldatsa

„Sindicatului nu i se explică nimic. Ştim doar că s-a aprobat sponsorizarea ASEM-ului, dar nu ştim motivele”, zice Valentin Prodan, şeful Sindicatului Angajaţilor Moldatsa, concediat anterior, pentru că încercase să ceară drepturile angajaţilor. „Am fost concediat, după ce am început insistent să cer socoteală celor din conducere şi să-i întreb de ce se reţin salariile, de ce au fost reduse, şefilor fiindu-le date prime şi bani mai mulţi”, explică Prodan. El mai precizează că şefii întreprinderii şi-au bătut joc de angajaţi, în timp ce ei beneficiau de privilegii de milioane. Din acest motiv, afirmă şeful Sindicatului, mai mulţi angajaţi, inclusiv controlori de trafic, au plecat din funcţii. „Am putea ajunge într-o situaţie foarte grea”, crede acesta.

Licitaţie câştigată de firma care a propus un preţ cu 2,5 milioane mai mare

Problemele cu banii publici sunt, de fapt, o tradiţie la Moldatsa. În iulie 2016, întreprinderea a organizat o licitaţie pentru achiziţia serviciilor de asigurare a răspunderii civile faţă de terţi, asigurare care se efectuează anual. La licitaţie s-au înscris 6 participanţi, iar cel mai bun preţ, 162,25 mii USD, a fost oferit de Compania de Asigurări „Galas” SA, fiind urmată de „Klassika Asigurări”, cu oferta de 165 mii USD. Cu toate acestea, câştigătoare a fost desemnată „Asterra Group” SA, a cărei ofertă era de 280 mii USD, adică cu peste 2,5 milioane de lei mai mare faţă de preţul propus de celelalte companii. În procesul-verbal semnat de grupul de lucru pentru selectarea câştigătorului, se spune că unul din membrii comisiei, Victor Popuşoi, a propus să fie luată în calcul şi notorietatea companiilor, nu doar criteriul celui mai mic preţ propus, deşi, conform caietului de sarcini, preţul era criteriul de evaluare a ofertelor. Propunerea lui Popuşoi a fost susţinută şi de Iurie Griniuc, preşedintele Comisiei de Achiziţii.

Ca rezultat, 3 dintre participanţii la licitaţie – „Klassika Asigurări”, „Galas” şi „Garanţie”, au fost blocaţi pentru că „nu au fost destul de informativi privind compania de reasigurare cu care vor semna contractul, iar un alt participant la licitaţie, „Invest-Broker”, a fost descalificat deoarece era intermediar, iar în caz de câştig, emitentul poliţei urma să fie Compania „Transelit”, şi ea participantă la licitaţie. Din cele două companii rămase, „Transelit” şi „Astera Group”, ultima a fost desemnată câştigătoare. Rezultatele tenderului au provocat discuţii aprinse printre reprezentanţii Consiliului de Administraţie al Moldatsa, dar şi printre angajaţi, după ce s-a depistat că firmele descalificate, „Klassika Asigurări” şi „Galas”, ar fi venit cu oferte de reasigurare de la RKH Specialty, parte a Hyperion Insurance Group, unul din marii brokeri mondiali, în timp ce câştigătoarea venea cu o ofertă de reasigurare de la VTB-Insurance, din Rusia, ţară cu mari probleme de credibilitate în domeniu.

Explicaţiile Moldatsa: „Ofertele ne-au părut dubioase”

Iurie Griniuc, preşedintele Comisiei de Achiziţii a Moldatsa, susţine că decizia grupului de lucru a fost una corectă şi neagă că ar fi existat discuţii în contradictoriu la subiect. „Două companii care au prezentat preţul cel mai mic au venit cu oferte de la acelaşi reasigurator. Când a fost contactat de membrii Comisiei, s-a constatat că reasigurator era un intermediar din Austria, iar într-un final urma să fie un alt reasigurator de pe piaţa din Singapore, un domeniu off-shore. Acea companie nici nu se ocupa cu asigurări aşa de mari din domeniul aviaţiei. Totodată, ambele firme, deşi aveau propuneri de la acelaşi reasigurator, pentru o companie avea indicat că are o sublimită la reasigurare, iar pentru alta, că nu are. Ofertele ne-au părut dubioase şi lipsite de încredere, din mai multe considerente. Membrii grupului de lucru au avut multe dubii şi din acest motiv au luat decizia pe care au luat-o”, precizează Griniuc.

Reprezentanţii companiilor care au mai participat la această licitaţie şi care au oferit un preţ mai bun decât cel al „Asterra Group” au evitat să discute cu noi, deşi i-am contactat de mai multe ori. Şefii „Garanţie” SA au cerut şi explicaţii în scris de la Moldatsa vis-a-vis de rezultate licitaţiei, însă contactaţi de ZdG, la fel, nu au dorit să discute. De precizat că firma care a câştigat licitaţia, „Asterra Group”, este o societate pe acţiuni, condusă de Anatolie Bantoş, care a câştigat în ultimii ani mai multe tendere organizate de organele de drept.

Maşina şefului în valoare de 720 de mii de lei

toyota-gugea-moldatsa

Automobilul Toyota Highlander, cumpărat cu 720 mii de lei, utilizat în prezent de administratorul Moldatsa, Vadim Gugea

O altă tranzacţie păguboasă pentru Moldatsa a avut loc în mai 2014, când întreprinderea a achiziţionat trei automobile noi de la „Continent” SRL. Deşi, în cadrul licitaţiei, cel mai bun preţ a fost propus de „Alvim Auto” SRL (1,09 milioane lei), câştigătoare a fost desemnată „Continent” SRL, oferta căreia a fost de 1,14 milioane, adică mai mare cu 50 mii de lei. În plus, modelul unui autoturism şi preţurile propuse de câştigător la licitaţie nu corespund contractului semnat ulterior, fapt ce a majorat preţul de achiziţie cu alte 150 mii de lei, suma finală ajungând la 1,3 milioane de lei. Astfel, Moldatsa a procurat o Toyota Corolla, cu 218 mii de lei, o Toyota Avensis, cu 360 mii de lei, şi o Toyota Highlander, cu 720 mii de lei, deşi, conform caietului de sarcini şi rezultatelor licitaţiei, în loc de Highlander trebuia să fie achiziţionată o Toyota Venza, model mai ieftin cu 150 de mii de lei. Într-un raport de audit efectuat de MTID la Moldatsa se spune că, pentru această achiziţie, era bugetată doar suma de 900 mii de lei şi că restul – 400 mii de lei – au fost alocaţi fără a exista o decizie a consiliului de administraţie. (Detalii AICI)

Astăzi, cea mai scumpă maşină dintre cele 3 achiziţionate, Toyota Highlander, de culoare albă, este folosită de directorul întreprinderii, Vadim Gugea, inclusiv în deplasări cu scop personal. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Gugea deţine în proprietate o Toyota Prius, fabricată în 2005 şi achiziţionată în 2013 cu 10 mii de lei (!).

Tranzacţie de împăcare „în detrimentul intereselor întreprinderii”

Cazul Olgăi Tudor, contabila-şefă a Moldatsa, se înscrie şi el în tabloul irosirii banilor întreprinderii. La 26 noiembrie 2012, prin ordinul administratorului de atunci, Sorin Stati, Tudor a fost concediată pentru „încălcarea repetată pe parcursul unui an a obligaţiunilor de muncă”. La scurt timp, Tudor a acţionat în judecată Moldatsa, solicitând anularea ordinelor prin care i-au fost aplicate sancţiuni disciplinare, reîncadrarea în funcţia de contabilă-şefă şi perceperea în beneficiul ei a salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru, prejudiciului moral în sumă de 100 de mii de lei şi cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în acest proces. Prima instanţă a respins cererea ca fiind neîntemeiată, iar Curtea de Apel (CA) Chişinău a casat hotărârea primei instanţe şi a remis cauza la rejudecare. Între timp, în iunie 2013, prin ordinul ministrului MTID, Vasile Botnari, administraţia întreprinderii a fost schimbată, iar litigiul dintre Olga Tudor şi Moldatsa a luat o întorsătură diametral opusă. În iulie 2013, părţile au încheiat o tranzacţie de împăcare, confirmată prin încheierea Judecătoriei Botanica. Conform tranzacţiei, întreprinderea recunoştea pretenţiile înaintate de Tudor, obligându-se să anuleze ordinele cu privire la sancţiunile disciplinare şi de concediere, s-o reîncadreze în funcţie, să achite prejudiciul material pentru perioada absenţei forţate de la lucru în mărime de 145,3 mii de lei, prejudiciul moral în mărime de 30 mii de lei, cheltuielile de judecată în mărime de 10 mii de lei şi primele de care a fost lipsită Olga Tudor în sumă de 52,7 mii de lei. În total 238 mii de lei. (Detalii AICI)

Într-un act de control al Inspecţiei Financiare de la Ministerul Finanţelor, efectuat la solicitarea CNA, se constata, în legătură cu acest caz, că „renunţarea la proces în condiţiile în care cauza a fost remisă spre rejudecare numai din pricina nerespectării de către judecătorie a unor norme de procedură, cât şi satisfacerea unor pretenţii suplimentare ale reclamantei decât cele solicitate în cererea de chemare în judecată, arată faptul că administratorul întreprinderii şi reclamanta, care ulterior a fost reangajată, au acţionat prin înţelegere prealabilă în detrimentul intereselor întreprinderii”. Tot atunci s-a constatat că, deşi în cererea de chemare în judecată Olga Tudor nu a solicitat achitarea primelor cu ocaziile sărbătorilor, în tranzacţia de împăcare i-au fost acceptate şi astfel de plăţi, în mărime totală de 52,7 mii de lei, iar cheltuielile de judecată, în sumă de 10 mii de lei, i-au fost acceptate fără justificare.

Jumătate de milion de lei pentru a doua (ne)concediere a contabilei

Istoria însă a continuat. După un an de la restabilirea în funcţie, la 25 iulie 2014, Olga Tudor a fost iarăşi concediată. Contabila a acţionat şi de această dată întreprinderea în judecată, obţinând câştig de cauză. Instanţa a dispus încasarea de la Moldatsa în beneficiul Olgăi Tudor a indemnizaţiei pentru concediul medical în sumă de 4,6 mii de lei, a salariului mediu pentru absenţa forţată de la muncă în sumă de 493,9 mii de lei şi a 40 mii de lei drept prejudiciu moral, dar şi cheltuieli de judecată în sumă de 10 mii de lei. Această decizie a fost menţinută şi de CA Chişinău, dar şi de Curtea Supremă de Justiţie care, la 28 aprilie 2016, a emis o încheiere irevocabilă pe acest caz. În consecinţă, Tudor îşi continuă şi în prezent activitatea de contabilă-şefă la Moldatsa.

Contactată telefonic, Olga Tudor a refuzat să ne spună de ce a fost concediată de două ori şi cum a reuşit de fiecare dată să se restabilească în funcţie. „Eu cred că nu este cazul să vă răspund, am foarte mult de lucru. De ce trebuie eu ceva să spun? Mie-mi pare rău, pentru că se expune o poziţie, dar în ziarul d-stră se scrie altfel. De asta n-aş dori să mă expun”. Am asigurat-o că vom reda poziţia ei cu exactitate, însă Olga Tudor nu a dorit să mai discute la acest subiect. „Dacă sunt sesizări din partea instituţiilor care pot să facă sesizări, eu le dau explicaţii. Dar cu ziarele eu nu pot”, ne-a spus contabila.

Contul „secret” al Î.S. Moldatsa din Italia

Numele Olgăi Tudor apare şi într-un audit al MTID privind legalitatea deschiderii şi gestionării de către Moldatsa a unui cont bancar în străinătate. Mai exact, în 1997, administraţia Moldatsa a deschis un cont la banca italiană Cariplo (redenumită ulterior în „Banca Intesa”, apoi în „Intesa Sanpaolo”), cont ce urma să fie folosit pentru achitarea, timp de 5 ani, a unui utilaj de navigaţie aeriană cumpărat de la firma „Alenia Marconi Sistems”. Însă, potrivit unui audit „privind stabilirea circumstanţelor şi legalităţii deschiderii de către ÎS Мoldatsa a contului bancar în banca italiană „Intesa Sanpaolo”, precum şi modul de gestionare a acestui cont bancar”, efectuat de MTID în 2013, Moldatsa a continuat să utilizeze contul din Italia şi după 2002, când a expirat contractul cu firma italiană.

În acelaşi document se menţionează că „în contradicţie cu prevederile legislaţiei naţionale, contul dechis în Italia nu a fost înregistrat în evidenţa contabilă a întreprinderii. În baza celor menţionate nu a fost posibilă gestionarea legală, verificarea şi controlul asupra evidenţei operaţiunilor bancare, fapt ce oferă posibilitatea utilizării mijloacelor băneşti contrar destinaţiei”. Auditorii menţionau că Olga Tudor, contabilă-şefă din 2009, ar fi ştiut despre existenţa contului în banca italiană, dar nu a informat noua conducere a Moldatsa, instalată în 2013. „Eu am venit în 2009, dar contractul a fost închis în perioada 2004-2007. Eu n-am putut să ştiu despre conturile date nici într-un caz. Ele n-au fost reflectate în evidenţa contabilă”, afirmă Tudor.

Dosar penal pe cazul contului din Italia

Ca urmare a auditului efectuat la Moldatsa, la 25 aprilie 2013, Procuratura Generală (PG) a pornit urmărirea penală pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu de către factori de decizie ai ÎS Moldatsa în gestionarea contului deschis în Italia. Cauza penală a fost trimisă de la PG la Procuratura Anticorupţie (PA). Nu am reuşit să aflăm la ce etapă se află dosarul şi ce statut au în dosar fostul administrator şi contabila-şefă. Serviciul de presă al PA ne-a cerut o solicitare oficială de informaţii, la care însă, până la închiderea ediţiei, nu am primit un răspuns.

În perioada 2013—2016, în gestiunea CNA s-au aflat, în total, 5 cauze penale în privința factorilor de decizie ai Moldatsa. În 2 cauze, urmarirea penală a fost clasată.

Sorin Stati, administrator la Moldatsa în perioada decembrie 2011— iunie 2013, spune că a aflat despre existenţa contului din Italia abia la sfârşit de 2012, când la întreprindere a venit un extras de cont de la banca italiană. Atunci, spune el, l-a informat pe ministrul Transporturilor, Anatol Şalaru, care a dispus efectuarea auditului. „După audit, documentele au fost expediate la SIS şi la MTID. Aceştia le-au redirecţionat la PG. Conform actelor găsite la contabila Olga Tudor şi celor aduse de mine de la banca din Italia, reiese că banii se achitau companiei italiene şi după 2002, după îndeplinirea contractului, fără a primi în schimb bunuri sau servicii. Am plecat în Italia, am închis contul şi am transferat banii rămaşi, peste 38 mii USD, pe contul Moldatsa din R. Moldova. Istoria cu contul din Italia este doar un episod din multiplele scheme de delapidare a banilor de la întreprindere. Acolo, întotdeauna au fost salarii exagerate la administraţie, au fost angajate rude ale demnitarilor şi, mai ales, s-au făcut achiziţii ineficiente şi netransparente. Dispun de informaţii şi probe că se va truca o licitaţie cu privire la achiziţia unui simulator pentru instruirea controlorilor, care va fi cumpărat de la o companie suedeză cu un „otkat” considerabil”, afirmă Stati.

Am încercat, zile la rând, să discutăm cu Vadim Gugea, administratorul interimar al Moldatsa, însă acesta ne-a evitat. Pentru prima dată i-am telefonat pe 26 octombrie 2016. Gugea ne-a spus că este într-o deplasare şi nu poate vorbi. I-am propus să-i remitem întrebările prin e-mail, dar nu a acceptat, spunând că oricum nu va putea răspunde. Gugea ne-a spus că revine la serviciu vineri, 28 octombrie. Luni, i-am telefonat repetat. La telefonul său, persoana care a răspuns, după ce ne-am prezentat, ne-a spus că Gugea ar fi în şedinţă. Ulterior, nu a mai răspuns. Din anticamera sa, la fel, am tot fost anunţaţi că şeful Moldatsa este ocupat. Nici ministrul Iurie Chirinciuc nu ne-a răspuns la telefon, deşi l-am contactat de mai mute ori.

Acest articol a fost realizat în proiectul „Angajarea societăţii civile şi mass-media în monitorizarea întreprinderilor de stat din Moldova”  implementat de Transparency International – Moldova  în parteneriat cu Ziarul de Gardă cu susţinerea financiară a National Endowment for Democracy.  Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *