Viktor Orbán amenință participanții la Budapest Pride de „consecințe legale”, ignorând îndemnul Ursulei von der Leyen de a respecta valorile fundamentale din Tratatele UE

Premierul ungar, Viktor Orbán, a lansat vineri un avertisment ferm cu privire la marșul Pride programat în weekend la Budapesta, declarând că orice persoană implicată „va suporta consecințe legale”, potrivit Euronews. Evenimentul a fost interzis de autorități în baza unei legi adoptate recent, care permite poliției să blocheze desfășurarea publică a evenimentelor LGBTIQ+, pe motivul protejării minorilor.

„Suntem adulți și recomand ca fiecare să decidă ce vrea, să respecte regulile… și dacă nu o fac, atunci ar trebui să se confrunte cu consecințe legale clare”, a declarat premierul ungar pentru postul public de radio. 

El a spus că poliția poate dispersa un eveniment interzis, însă Ungaria este o „țară civilizată”, iar sarcina poliției este să convingă oamenii să respecte legea.

„Dar suntem o țară civilizată, nu ne facem rău unii altora, nu am avut niciodată război civil aici, poate un pic în ’56, dar nu ne atacăm chiar dacă nu suntem de acord. Asta nu face parte din cultura politică maghiară”, a adăugat Orbán.

Cu toate acestea, primarul liberal al capitalei, Gergely Karácsony, a anunțat că marșul va avea loc sâmbătă, sub o altă formă, și a contestat legalitatea interdicției impuse de guvernul conservator al lui Orbán. Regatul Unit, Franța, Germania și alte 30 de țări și-au exprimat sprijinul pentru comunitatea LGBTQ din Ungaria și pentru evenimentul după anunțul făcut de edilul capitalei ungare.

„Parlamentul Ungariei a modificat legea adunărilor publice, iar poliția a refuzat autorizarea Pride-ului în baza acestei legi”, a explicat Karácsony pentru Euronews. „Totuși, noi nu organizăm un eveniment în baza legii respective, ci un eveniment municipal, organizat de primărie, în spații publice aflate sub jurisdicția acesteia. Deci este perfect legal.”

În replică, ministrul Justiției, Bence Tuzson, a declarat că marșul se încadrează totuși în prevederile legii adunărilor publice și este, prin urmare, interzis. Poliția a emis la rândul său un comunicat în care cataloghează evenimentul ca fiind o „adunare interzisă”, precizând că organizatorii vor fi „răspunzători” pentru eventualele daune produse. De asemenea, autoritățile au menționat că „mai multe adunări” sunt programate să aibă loc în aceeași zonă și în același interval orar.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat miercuri un apel direct către guvernul condus de Viktor Orbán, solicitând ridicarea interdicției privind marșul Budapest Pride și permiterea desfășurării acestuia „fără teama de sancțiuni penale sau administrative împotriva organizatorilor sau participanților. Ea și-a exprimat „sprijinul deplin și solidaritatea” față de comunitatea LGBTIQ+ din Ungaria, subliniind că „Uniunea noastră este una a egalității și nediscriminării”. „Acestea sunt valori fundamentale, înscrise în tratatele noastre. Ele trebuie respectate în orice moment, în toate statele membre”, a adăugat șefa Comisiei.

Premierul Viktor Orbán a reacționat rapid, criticând implicarea Comisiei în această chestiune:

„Stimată doamnă președinte, îndemn Comisia Europeană să se abțină de la a interveni în chestiunile privind aplicarea legii din statele membre, acolo unde nu are niciun rol”, a transmis el. „Solicit, de asemenea, Comisiei să-și concentreze eforturile asupra provocărilor urgente cu care se confruntă Uniunea Europeană – domenii în care are o responsabilitate clară și unde a făcut greșeli grave în ultimii ani, precum criza energetică și erodarea competitivității europene.”

Intervenția Ursulei von der Leyen a venit pe fondul unei noi confruntări între Comisia Europeană și guvernul maghiar, care în această primăvară a adoptat o lege extrem de controversată, informează Euronews. Textul interzice evenimentele publice considerate că încalcă Legea privind protecția copilului, care limitează sever reprezentările homosexualității și tranziției de gen în fața minorilor. Legea permite autorităților utilizarea recunoașterii faciale pentru identificarea organizatorilor și participanților, cu amenzi de până la 200 000 de forinți (aproximativ 485 de euro), ce pot fi colectate ca taxe în caz de neplată.