Soarta lucrătorilor sociali: suprasolicitați, puțini, cu salarii mici și zeci de km parcurși pe jos pentru a-i ajuta pe cei mai nevoiași
Oamenii care oferă asistență socială vârstnicilor și persoanelor care au nevoie de ajutor, sunt și ei printre cei mai vulnerabili. Salariul mediu al unui lucrător social este chiar mai mic decât salariul minim pe economie, iar uneori acesta poate ajunge cu întârziere. În aceste condiții, meseria de lucrător social, deși una foarte importantă pentru societate, nu este râvnită de tineri, astfel că aceștia rămân puțini și suprasolicitați.
Claudia Țurcan este lucrătoare socială în orașul Șoldănești și are grijă de 12 persoane din localitate. Săptămânal, ea trebuie să parcurgă circa 10 km pe jos, ducând sacoșele pline cu produse beneficiarilor de asistență socială din oraș. Femeia cumpără medicamente, achită serviciile comunale, face ordine în curte, în casă și oferă suport psihologic. Chiar și atunci când se află în concediu, oamenii o roagă să vină la ei, pentru că în lipsa acesteia, nu are cine-i ajuta.
„Am un salariu de 3700 de lei, mi se pare mizer de mic”
Claudia Țurcan are 62 de ani și activează în calitate de lucrătoare socială în orașul Șoldănești din 2006. Are un salariu lunar de doar 3700 de lei. În ziua în care ZdG a ajuns la Șoldănești, femeia se afla în concediu, dar a fost nevoită să meargă pe la casele persoanelor nevoiașe din localitate pentru a le ajuta. Pentru mulți dintre ei, Claudia este singurul sprijin și singurul ajutor. Pentru că transportul public local circulă o dată la o oră și jumătate, săptămânal, Claudia Țurcan este nevoită să parcurgă pe jos circa 10 km pentru a putea oferi servicii beneficiarilor de asistență socială care trăiesc în diferite sectoare ale orașului.
„Am în geantă un blocnot, unde semnez toate cele necesare oamenilor. Astăzi, de exemplu, am scris ce cumpărături să le fac, ce medicamente să procur, totul de ce au nevoie. De obicei, dimineața ne ducem după medicamente, ca medicii să ne scrie rețetele sau programăm beneficiarii pentru o vizită la doctor. Astăzi am venit să procur produse la piață, de aici procurăm mai mult legume și fructe. Oamenii știu vânzătorii și uneori ne indică de la cine să cumpărăm”, spune femeia.
Am însoțit-o pe Claudia Țurcan în vizitele ei la mai mulți beneficiari. Cineva a primit medicamente, cineva – produse alimentare, iar unei beneficiare i-a adus bonurile pentru serviciile comunale achitate. Toate persoanele au admis că fără serviciile lucrătorilor sociali nu ar ști cum să se descurce de unii singuri.
Salariul mizer, unul mai mic chiar și decât salariul minim pe economie (stabilit de Guvern la 4 mii de lei pentru anul 2023) și volumul mare de lucru fac meseria de lucrător social neatractivă pentru tineri.
„Am un salariu de 3700 de lei. Mi se pare mizer de mic. Dacă nu aș avea ajutorul de la copii, câte ceva, nu m-aș isprăvi, absolut deloc. Oamenii nu vin să lucreze lucrători sociali din cauza salariului, dar și a volumului foarte mare de lucru. Am avut recent o doamnă care s-a angajat, a lucrat o lună și când a văzut că salariul îi întârziat cu mult, aproape cu o lună și este atât de mic, a zis că «eu nu o să fac față să-mi întrețin familia, eu vă zic la revedere și am plecat în Italia». Așa și a făcut, a plecat în Italia și restul beneficiarilor au rămas pe umerii noștri, că nu mai vine nimeni să se aranjeze”, povestește lucrătoarea socială.
„Nu mă lasă inima ca să-i las așa, fără ajutor”
Claudia Țurcan afirmă că numărul mare de beneficiari care îi revine unui lucrător social împiedică oferirea unor servicii de calitate și duce la supraoboseală în rândul angajaților din domeniu. „Noi avem statut de oraș, dar lucrul este foarte complicat, poate că-i mai complicat ca la sate. Ar trebui să ne reducă numărul de beneficiari. În sate, numărul maxim de beneficiari care îi revin unui lucrător este de opt, iar distanța pe care trebuie să o parcurgă este mai mică. Noi nu reușim să deservim 12 beneficiari în oraș și să le acordăm servicii calitative. Este un drum foarte lung ca să ajungi la un beneficiar acasă. Ca să-i mai faci careva servicii, e greu, le faci în fugă și nu mai reușești să te uiți în ochi la om, să-i vezi durerea, ce-ar mai vrea de la tine”, punctează femeia.
Femeia continuă să viziteze oamenii chiar și în concediu. Pentru unii oameni, lucrătorii sociali sunt unicele persoane pe care se pot baza atunci când au nevoie de ajutor. „Cam nu reușesc să mai am grijă și de mine, o las mai pe urmă. Copiii, rudele, toți îmi cam trag mâța pe spinare că ar fi nevoie să mai atrag atenția și la sănătatea mea, dar știți cum, o las așa, mai beau un ceai. Eu le spun la copii, dacă aș pune picioarele într-o apă rece, mi se pare că ar începe a clocoti. Asta-i, muncim, după posibilități. În primul rând, ne străduim să ne facem datoria față de oamenii care au nevoie de noi. Acum sunt în concediu, dar oamenii m-au rugat să nu uit de ei, cei care au o situație mai grea. Sunt persoane pe care doar le-am sunat să văd cum îi situația și dacă ei se mai isprăvesc fără ajutorul meu cât sunt în concediu. Dar, iată, avem câteva persoane care nu se descurcă și nu mă lasă inima ca să-i las așa, fără ajutor”, punctează lucrătoarea socială.
În timp ce mergeam spre un nou beneficiar, Claudia Țurcan își amintește despre cum a ajuns să activeze în calitate de lucrătoare socială. Femeia spune că inițial s-a gândit să lucreze doar o perioadă scurtă de timp, însă când a început să vadă cât de importantă este meseria, a decis să continue. „Am început să îndrăgesc oamenii, să-mi fie aproape sufletului, de aceea mergeam, vroiam mai mult să le fac oamenilor viața mai ușoară și așa ca să le placă oamenilor, că cineva le deschide ușa, că cineva le atrage atenția. Uneori, oamenii nu doresc numai lucru fizic, dar vor comunicare, vor să afle unele noutăți, care nu le pot afla din alte surse. Vor cu cineva să discute, să se mai jeluie, să spună ce-i doare. Foarte mult ne povestesc oamenii despre viața lor, cum au trăit, ce probleme au avut și la moment, am înțeles că aceasta mi-a fost destinația pe acest pământ, să ajut oamenii”, povestește lucrătoarea socială.
„Eu nici nu știu cum să-i mulțumesc și ce-aș face fără dânsa”
Toate persoanele beneficiare de asistență socială pe care le-am vizitat, într-un glas ne-au spus că lucrătorii sociali sunt un element vital în viața lor. „Ajută, vine, îmi cumpără produse, îmi plătește apartamentul, face curat în casă. Nu știu ce-aș face fără ea. Se chinuiește ea cu noi, noi cu dânsa, ce să facem. Ar fi mai bine să aibă mai puțini beneficiari ca să aibă timp, dar așa ea nu poate și ce îmi aduce, două-trei kilograme mie, două-trei kilograme la altul. Dar cât poate să târâie în mână? Și ea e suflet”, se întreabă Tamara Roman, o femeie în vârstă de 74 de ani, cu probleme de sănătate.
„Aș dori să aibă mai puțini beneficiari, să vină mai des pe săptămână. Acum vine de două ori pe săptămână, măcar de trei, dar să aibă mai puțini, să nu alerge atât. Îi greu, îi foarte greu. Ea mă ajută cu mai multe lucruri – apă îmi aduce, îmi plătește comunalele, îmi mătură prin ogradă, se ocupă de lemne. Aduce ce poate, produse, medicamente, de la medicul de familie îmi aduce rețete, îmi aduce medicamente. Toate le face singură. Aleargă săraca, acum îi în concediu, dar am chemat-o de nevoie, că sunt singură, n-am pe nimeni. Mai vine un vecin, dar și el are serviciu”, susține Lucia Durnea, o pensionară cu probleme locomotorii.
„Totul îmi aduce, tot, vedeți dvs. singur, în primul rând. În al doilea rând, are grijă, curățenie, a și vopsit chiar. Lasă să fie mai mare salariul lor, îmi pare că e puțin. Asta e o muncă enormă. Imaginați-vă că tocmai pe Lucernă, că așa se numește sectorul unde trăiesc, merge până la piață, unde sunt vreo doi-trei kilometri pe jos. Eu nici nu știu cum să-i mulțumesc și ce-aș face fără dânsa”, punctează și Vera Diordeiciuc, o altă beneficiară de asistență socială.
„Asistenții sociali comunitari muncesc foarte mult și trebuie să fie pe potrivă și salarizați”
Svetlana Rotundu, șefa Direcției Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Șoldănești spune că se așteaptă ca reforma din domeniul asistenței sociale să ofere mai mult suport agențiilor teritoriale care oferă servicii. „Salariul asistenților sociali (s-a referit la toți angajații din sistemul de asistență socială, n.r.) nu este de ajuns, sigur merită mai mult. Sperăm că odată cu această reformă implementată, se va ține cont și de salariile asistenților sociali comunitari, fiindcă într-adevăr, depun o muncă enormă pentru a satisface cerințele celor din comunități. Lucrează și seara acasă, cunosc acest lucru, lucrează sâmbăta și duminica. Noi implementăm proiecte noi, chiar și aceste compensații care se acordă populației, populația depune la moment cereri și aici lucrează foarte mult, fiindcă sunt niște programe noi, niște sisteme automatizate noi, care mai dau greș uneori și vreau să vă spun că asistenții sociali comunitari muncesc foarte mult și trebuie să fie pe potrivă și salarizați”, punctează Svetlana Rotundu.
Rotundu a specificat că în orașul Șoldănești activează doar cinci lucrători sociali, iar lipsa unui transport de serviciu creează mai multe impedimente pentru ei. „Transportul public circulă prin oraș, ceva mai mult de o oră distanță între rute. Pentru a avea o mașină de serviciu pentru lucrătorii sociali, nu există buget, noi și pentru alte lucruri nu prea găsim bani. Eu am mulți ani de când activez și niciodată asistenților nu li s-a pus la dispoziție transport pentru desfășurarea activității. Cu siguranță, acesta ar ușura activitatea, în special pentru transportarea produselor alimentare către beneficiarii de asistență socială”, susține șefa Direcției Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Șoldănești.
Rotundu precizează că și alți angajați din sistemul de asistență socială se confruntă cu probleme. De exemplu, cei 48 de asistenți personali din localitate care sunt salariați de Agenția Națională Asistență Socială (ANAS) nu și-au primit salariile pentru două luni de activitate. „Această discrepanță de salariu s-a creat din motivul că la începutul anului a fost primită o hotărâre pentru a majora toate salariile angajaților din domeniul public din R. Moldova cu 1300 de lei. Noi am respectat această prevedere legală și am achitat tuturor asistenților personali din cadrul acestui serviciu salariul majorat cu 1300 de lei. Acești bani sunt achitați de bugetele locale, adică de Consiliul Raional Șoldănești. Noi nu am avut surse în cadrul bugetului raional și am achitat din sumele care erau alocate de ANAS și iată, încet-încet s-a creat această discrepanță. Această categorie de asistenți personali au fost salarizați din cadrul Fondului de Susținere Socială a Populației, care nu a fost suplinit cu sursele care au fost planificate de la începutul anului de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), din varii motive”, declară Rotundu.
„Salariile medii brute plătite salariaților din domeniul asistenței sociale sunt printre cele mai mici în sectorul bugetar”
În luna martie a acestui an, MMPS a lansat reforma „Restart” în domeniul asistenței sociale, care își propune înființarea a 9 agenții teritoriale de asistență socială subordonate MMPS, creșterea accesului la servicii sociale a populației vulnerabile cu 35% anual, garantarea de către stat a finanțării unui pachet minim extins de servicii sociale cu acoperire națională. Conform graficului de implementare, reforma ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2026.
„Este un fapt bine cunoscut că salarizarea angajaților din domeniul asistenței sociale nu este motivantă și nu corespunde nivelului de implicare și intensitate a muncii, ceea ce afectează calitatea serviciilor prestate. Conform datelor CNAS, salariile medii brute plătite salariaților din domeniul asistenței sociale sunt printre cele mai mici în sectorul bugetar: cu 30% mai mici decât cele ale angajaților cu funcții de secretariat sau ale șoferilor și de două ori mai mici decât cele din sănătate, psihologie sau educație. Salariul mediu în sistemul de asistență socială este cu doar 18% mai mare decât salariul lucrătorilor necalificați”, se menționează în proiectul reformei „RESTART”.
Salariile medii ale angajaților din domeniul asistenței sociale ajung aproape de pragul minim de 3300 de lei, care le revine lucrătorilor necalificați. Conform datelor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), salariul mediu brut în domeniul asistenței sociale ajunge la circa 3900 de lei.
„Actualmente, asistentul social comunitar oferă servicii directe unui număr de 6-10 persoane/zi, este implicat în implementarea a șapte mecanisme de cooperare intersectorială și îndeplinește atribuții în exercitarea funcțiilor de autoritate tutelară locală care „de jure” sunt în responsabilitatea primarului. Din cauza salariilor mici, fluctuația în rândul asistenților sociali comunitari este de peste 20% în unele raioane (date colectate de ANAS). Nivelul scăzut de salarizare și oportunitățile modeste de promovare în carieră și dezvoltare profesională afectează în mare parte nivelul de bunăstare a femeilor ce dețin o pondere de peste 90% din angajații sistemului de asistență socială”, se arată în același proiect de reformă. În bugetul pentru anul 2024, pentru implementarea reformei sistemului de asistență socială „Restart” Guvernul a propus alocarea a 824,3 milioane de lei.
Mici majorări la salariu în 2024
În cadrul reformei, ministerul își propune înființarea a 10 agenții teritoriale de asistență socială, subordonate ministerului și creșterea cu 35% anual a accesului la servicii sociale pentru populația vulnerabilă. Conform graficului de implementare, reforma ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2026.
Vasile Cușca, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că unul dintre cele mai importante scopuri ale reformei este accesul uniform și echitabil la servicii sociale la nivel de țară
„În conceptul reformei am prezentat o analiză referitor la accesul la servicii sociale și am arătat că de la raion la raion situația este diferită, ca acces la servicii. În unele raioane, de exemplu, procentul de acoperire este de 70 și ceva de procente, un serviciu sau altul, în alte raioane procentul este de 40, nivelul de acoperire la serviciile sociale. Asta în mare parte din cauza modului de finanțare a serviciilor sociale, pentru că, în prezent, finanțarea serviciilor sociale este prin transferuri cu destinație generală de la bugetul de stat către bugetele unitățile administrativ teritoriale, nivelul al doilea și fiecare raion, municipiu deja, în dependență de priorități, în dependență de viziunile lor, creează, dezvoltă servicii sociale.
Pentru anul viitor au fost aprobate o serie de majorări salariale pentru angajații din sistemul asistenței sociale. Pentru asistenții sociali comunitari cu studii superioare este o prevăzută o majoare de circa 680 de lei, iar lucrătorii sociali și asistenții personali vor beneficia de o majorare de circa 430 de lei.
„Fiecare agenție va avea în gestiune 2-3-4 raioane. Numai în municipiul Bălți agenția va avea în subordine un municipiu, adică o direcție de asistență socială - a municipiului Bălți. Noi avem 32 de raioane și municipiul Bălți, respectiv iată aceste 33 de unități teritoriale vor fi arondate la 10 agenții teritoriale de asistență socială. În această reformă nu intră Unitatea Administrativ Teritorială Găgăuzia și municipiul Chișinău”, declară Vasile Cușca.
