Vasile Tofan, la discuții despre reforma APL cu reprezentanții administrației publice locale de nivelul I și II
Premierul desemnat Vasile Tofan a discutat pe 16 iulie cu reprezentanții administrației publice locale de nivelul I și II despre reforma administrației publice locale. Într-o postare de după eveniment, acesta a punctat că „soluția potrivită nu este să dărâmăm ce s-a construit”.
„Cum trebuie să arate structura de nivelul 1 – organizarea primăriilor, finanțarea locală, autogestiunea, care este rolul nivelului de administrare 2 – consiliile raionale – într-o țară mică precum Republica Moldova – sunt întrebări complexe, iar părerile sunt împărțite și este bine să avem dezbateri”, a scris Tofan pe pagina sa de Facebook.
La discuții au participat reprezentanții CALM, CALE și Uniunii Consiliilor Raionale, cărora prim-ministrul desemnat le-a mulțumit „pentru implicarea intensă”.
Tofan a mai afirmat că multe localități au avansat deja în procesul de amalgamare voluntară.
„Doar așa putem genera soluții care funcționează cu adevărat în viața de zi cu zi, nu doar pe hârtie. Multe localități au avansat deja în procesul de amalgamare voluntară și au început să colaboreze. Primarii vor să aibă resurse și capacitate pentru a dezvolta localitățile. Soluția potrivită nu este să dărâmăm ce s-a construit, ci să venim cu soluții axate pe realitățile din teren, mai ales că suntem deja în luna iulie și nu ne permitem să pierdem timp pentru amânări sau blocaje”, se arată în postare.
Anterior, Vasile Tofan a declarat că nu va interveni în reforma administrației publice-locale, chiar dacă, anterior, a prezentat o altă viziune. Tofan menționează că ar fi prea târziu pentru intervenții.
„Am promovat o altă viziune pentru reforma administrativ-teritorială. Guvernul precendent a mers cu o altă formulă. Suntem la 11 iulie, foarte aproape de termenul limită. Fiind un om rațional, pragmatic, înțeleg că mașinăria nu poate fi schimbată într-un moment, să vină un deștept ca mine și să spună: stați, că sunteți proști, ați greșit și trebuie să facem invers! Nu lucrează lucrurile așa. Eu, totuși, sunt un om responsabil, un om pragmatic. Da, nu sunt întru totul de acord cu această abordare, mi-am dorit o reformă mai ambițioasă, mai curajoasă, dar astăzi, la 11 iulie, ținând cont de faptul cât de departe a ajuns deja această reformă, ar fi o nebunie totală s-o schimbăm radical în altă parte – cred că lumea ne-ar lua în furci acum. De asta, ințenționez să mă focusez mai mult pe continuitate și, pe unde este posibil, să încercăm să reparăm anumite lucruri”, a declarat Tofan.
Reforma APL, în viziunea lui Vasile Tofan
Anterior, Vasile Tofan a prezentat un model de reformă a administrației publice locale din R. Moldova, inspirat din experiența statelor baltice, care ar presupune eliminarea raioanelor și crearea a 40 de municipalități. Propunerea a fost prezentată public pe 12 martie, în contextul în care Guvernul a lansat consultările pentru reforma administrației publice locale.
Autorii analizei prezentate de Vasile Tofan consideră că actualul sistem administrativ, moștenit în mare parte din perioada sovietică, este „fragmentat și financiar nesustenabil”, iar reforma discutată de guvernare reprezintă „un pas în direcția corectă”, însă „contururile reformei planificate indică o abordare mult prea timidă – costuri de perturbare, dar fără beneficii suficiente”.
„Reducerea numărului de primării de la aproximativ 900 la circa 300 și a raioanelor de la 32 la aproximativ 10 este un pas înainte. Dar este un pas mult prea mic pentru problema pe care încercăm să o rezolvăm”, susțin autorii prezentării.
Totodată, economiștii spun că „forțând amalgamarea între sate, se creează tensiuni identitare («de ce primăria e în satul X, dar nu în Y», «satul Z a trișat la recensământ, noi avem mai mulți locuitori, dar primăria merge la ei» etc.). Este necesară o soluție care să elimine astfel de dispute identitare locale.”
Potrivit documentului, o reformă mai amplă, inspirată din modelul țărilor baltice, ar presupune crearea a 40 de municipalități organizate în jurul actualelor centre raionale, fiecare cu o populație medie de aproximativ 65 de mii de locuitori. Autorii susțin că un astfel de model ar permite administrațiilor locale să dispună de specialiști, capacitate de planificare și acces mai eficient la fonduri europene.
Exemplu: minicipiul Cimișlia, prezentat de Vasile Tofan
Autorii prezentării oferă și exemplul raionului Cimișlia, unde „50 de sate sunt organizate astăzi în 22 de primării”, în timp ce „populația raionului a scăzut dramatic: 65 mii (1989) – 61 mii (2004) – 49 mii (2014) – 31 mii (2024)”. Potrivit analizei, „Cimișlia este deja centrul natural al regiunii”, iar majoritatea satelor se află „la doar 15–35 de minute de oraș, aproximativ 10–30 km distanță”. În acest context, autorii susțin că „un municipiu unic de circa 30 de mii de oameni ar crea capacitate reală pentru infrastructură, utilități și proiecte finanțate din fonduri UE”.
În ceea ce privește reprezentarea locală în sate, autorii propun introducerea unui sistem de pretori locali, completat de centre moderne de servicii pentru cetățeni.
Propunerea mai prevede eliminarea nivelului administrativ al raioanelor, iar serviciile ar urma să fie împărțite între municipalități și guvernarea centrală, după modelul țărilor baltice sau al Irlandei.
De asemenea, autorii propun o „descentralizare fiscală mai amplă”, astfel încât o parte mai mare din veniturile generate local să rămână în bugetele locale.
„50% din profitul persoanelor juridice și două puncte procentuale din TVA ar urma să rămână la nivel local, stimulând municipalitățile să concureze pentru investiții și locuitori”, se menționează în analiză.
