Val de arestări și execuții în Iran, în urma războiului cu Israelul. Temeri pentru soarta disidenților și a jurnaliștilor

Autoritățile iraniene au arestat mai multe persoane și au executat oameni suspectați de legături cu agențiile de informații israeliene, în urma recentului război dintre cele două țări. Oficialii au vorbit despre o infiltrare fără precedent a serviciilor de securitate iraniene de către agenți israelieni.

Autoritățile suspectează că informațiile furnizate Israelului au jucat un rol important într-o serie de asasinate de mare amploare în timpul conflictului, potrivit BBC.

Printre acestea se numără asasinarea unor comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și a unor oameni de știință din domeniul nuclear, pe care Iranul o atribuie agenților serviciului de informații israelian Mossad care activează în interiorul țării.

Zguduite de amploarea și precizia acestor asasinate, autoritățile au vizat orice persoană suspectată de colaborare cu serviciile secrete străine, invocând motive de securitate națională.

Mulți se tem însă că aceasta este și o modalitate de a reduce la tăcere disidenții și de a întări controlul asupra populației, scrie BBC.

Sute de arestați, cel puțin șase execuții

În timpul conflictului de 12 zile, autoritățile iraniene au executat trei persoane acuzate de spionaj în favoarea Israelului.

Miercuri, la doar o zi după încetarea focului, alte trei persoane au fost executate pentru acuzații similare.

De atunci, oficialii au anunțat arestarea a sute de suspecți în toată țara, acuzați de spionaj.

Televiziunea de stat a difuzat presupuse mărturisiri ale mai multor deținuți, care ar fi recunoscut colaborarea cu serviciile secrete israeliene.

Activiștii pentru drepturile omului și-au exprimat temerile cu privire la aceste informații, invocând practica Iranului de a obține mărturisiri forțate și de a desfășura procese inechitabile.

„O luptă neîncetată”

Există îngrijorări că ar putea urma și alte execuții.

Ministerul Informațiilor din Iran susține că este angajat într-o „luptă neîncetată” împotriva a ceea ce numește rețelele de informații occidentale și israeliene, inclusiv CIA, Mossad și MI6.

Potrivit agenției de știri Fars, afiliată IRGC, de la începutul atacului Israelului asupra Iranului, pe 13 iunie, „rețeaua de spionaj israeliană a devenit foarte activă în interiorul țării”.

Fars a relatat că, în decurs de 12 zile, serviciile secrete și forțele de securitate iraniene au arestat „peste 700 de persoane legate de această rețea”.

Acțiuni împotriva presei

Guvernul iranian a intensificat, de asemenea, presiunea asupra jurnaliștilor care lucrează pentru mass-media în limba persană din străinătate, inclusiv BBC Persian și Iran International și Manoto TV, cu sediul la Londra.

Potrivit Iran International, IRGC a reținut familia uneia dintre prezentatoarele sale TV din Teheran pentru a o presa să demisioneze, din cauza modului în care canalul a acoperit conflictul dintre Iran și Israel.

Prezentatoarea a primit un telefon de la tatăl ei – la îndemnul agenților de securitate – care o îndemna să demisioneze și o avertiza că va suporta consecințe.

După începerea conflictului, amenințările îndreptate împotriva jurnaliștilor BBC Persian și a familiilor acestora au devenit din ce în ce mai serioase.

Potrivit jurnaliștilor, oficialii iranieni din domeniul securității au afirmat că, în contextul războiului, sunt îndreptățiți să îi vizeze pe membrii familiilor acestora ca pe niște ostatici.

De asemenea, i-au etichetat pe jurnaliști drept „mohareb” – un termen care înseamnă „cel care poartă război împotriva lui Dumnezeu” – o acuzație care, conform legii iraniene, poate fi pedepsită cu pedeapsa capitală.

Manoto TV a relatat incidente similare, inclusiv amenințări la adresa familiilor angajaților și cereri de a întrerupe toate legăturile cu postul de televiziune.

O campanie mai amplă

Analiștii consideră aceste tactici ca făcând parte dintr-o strategie mai amplă de a reduce la tăcere disidența și de a intimida angajații din mass-media aflați în exil.

Forțele de securitate au reținut, de asemenea, zeci de activiști, scriitori și artiști, în multe cazuri fără acuzații oficiale.

Există, de asemenea, relatări privind arestări care vizează membrii familiilor celor uciși în timpul protestelor antiguvernamentale „Femeie, Viață, Libertate” din 2022.

Aceste acțiuni sugerează o campanie mai amplă care vizează nu numai activiștii actuali, ci și pe cei care au fost implicați în valurile anterioare de disidență.

În timpul războiului, guvernul iranian a restricționat sever accesul la internet.

Limitarea accesului la internet în timpul crizelor, în special în timpul protestelor naționale împotriva guvernului, a devenit o practică obișnuită în Iran.

O paralelă cu anii 1980

Apărătorii drepturilor omului și observatorii politici au făcut paralele cu anii 1980, când autoritățile iraniene au suprimat brutal opoziția politică în timpul războiului cu Irakul.

Mulți se tem că, în urma slăbirii poziției internaționale a Iranului după conflictul cu Israelul, autoritățile ar putea să devină și mai brutale, recurgând la arestări în masă, execuții și represiuni dure.

Criticii fac referire la evenimentele din 1988, când, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, mii de prizonieri politici – mulți dintre ei deja condamnați – au fost executați în urma unor procese scurte și secrete, conduse de așa-numitele „comisii ale morții”.

Majoritatea victimelor au fost îngropate în morminte comune nemarcate.