Top: cele mai mari vs. cele mai mici comune din R. Moldova după amalgamare
Comuna Bubuieci din municipiul Chișinău va deveni cea mai mare unitate administrativ-teritorială rurală din R. Moldova după reforma administrației publice locale, care se va finaliza odată cu alegerile locale din toamna anului 2027. Noua comună va avea circa 16 mii de locuitori după amalgamarea cu localitățile Floreni și Maximovca.
Comuna Lăpușna din raionul Hîncești, cu circa 12 mii de locuitori, și comuna Ciorescu din municipiul Chișinău completează podiumul celor mai mari unități administrativ-teritoriale rurale rezultate în urma reformei. Cinci din primele zece comune fac parte din componența municipiului Chișinău.
La polul opus, cea mai mică comună va fi Chioselia Mare, care cuprinde cinci localități și care va avea aproape trei mii de locuitori.
Potrivit Guvernului, în urma reorganizării propuse, populația medie a unei primării (fără Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia) va crește de la 1916 la 6758 de locuitori.
Cele mai mari comune după numărul de locuitori în urma reformei, după Bubuieci
Astfel, în urma definitivării procesului de amalgamare, cea mai mare unitate administrativ-teritorială rurală din R. Moldova va avea aproximativ 15,7 mii de locuitori – comuna Bubuieci din municipiul Chișinău. Aceasta avea înainte de reformă circa 11 mii de oameni. Ea s-a amalgamat voluntar cu localitățile Floreni și Maximovca, astfel că populația s-a majorat cu încă aproape cinci mii de oameni.
Pe locul doi după numărul de locuitori va fi Primăria Lăpușna din Hîncești, cu 12 236 de locuitori. În comuna Lăpușna s-au amalgamat 12 localități – Anini, Rusca, Bălceana, Boghiceni, Ciuciuleni, Pașcani, Pereni, Pervomaiscoe, Secăreni, Cornești, Secărenii Noi.
Primăria Ciorescu, municipiul Chișinău, cu o populație de 12 140 de locuitori, în urma procesului de amalgamare, se află pe locul trei în topul celor mai mari unități administrativ-teritoriale rurale. Din comuna Ciorescu vor face parte încă opt localități: Făurești, Goian, Boșcana, Mărdăreuca, Hrușova, Chetroasa, Ciopleni și Zăicana.
Costești, raionul Ialoveni, se clasează pe locul patru, cu 11 927 de locuitori în urma reformei. Astfel, patru localități – Costești, Hansca, Molești și Pojăreni, vor forma Primăria Costești.
Pe locul cinci în top este comuna Băcioi, municipiul Chișinău, cu o populație de 11 696 de persoane. Comuna, din care fac parte satele Băcioi, Brăila, Frumușica și Străisteni, nu a fost inclusă în procesul de amalgamare voluntară. În prezent, Băcioi este cea mai mare comună din R. Moldova după numărul de locuitori.
Alte două comune vor avea o populație de peste 10 mii de locuitori: Trușeni, municipiul Chișinău (10 841) și Corjeuți, raionul Briceni (10 102). Comuna Trușeni, din care face parte și satul Dumbrava, nu s-a amalgamat cu nicio localitate, în timp ce Corjeuți s-a unit cu alte trei primării: Balasinești, Caracușenii Vechi și Tețcani.
Topul celor mai mari zece unități administrativ-teritoriale rurale după reformă este completat de comunele Budești, mun. Chișinău (9676 de locuitori), Coșnița, Dubăsari (9522 de locuitori) și Măgdăcești, Criuleni (9426 de locuitori).
Cele mai mici comune din R. Moldova după numărul de locuitori în urma reformei APL
Cea mai mică comună după amalgamare va fi Chioselia Mare, raionul Cahul, din care vor face parte cinci localități și care va avea 2867 de locuitori. Aceasta este urmată de Olănești, raionul Ștefan Vodă, cu aproape 200 de locuitori mai mult – 3042 de persoane.
Pe locul al treilea este Albota de Sus, municipiul Taraclia, cu doar patru locuitori mai mult – 3046. Din Primăria Albota de Sus fac parte și localitățile Roșița, Sofievca, Albota de Jos, Hagichioi, Hîrtop, Balabanu, Salcia și Orehovca.
Același număr de locuitori îl înregistrează și comuna Mihailovca, raionul Cimișlia – 3046. În Primăria Mihailovca sunt încă cinci localități: Iserlia, Bogdanovca, Carabiber, Ivanovca, Troițcoe. La Chetrosu, raionul Anenii Noi, vor fi 3076 de locuitori.
După finalizarea procesului de amalgamare, următoarele cinci cele mai mici primării din zona rurală după numărul de locuitori vor fi Vertiujeni (3082 de locuitori), Vorniceni (3083 de locuitori), Sărătenii Vechi (3111 locuitori), Sagaidac (3112 locuitori) și Mileștii Mici (3119 locuitori).
Primăriile cu cea mai mare creștere a populației
În topul primăriilor cu cea mai mare creștere a populației după amalgamare se află orașul Cantemir (de la 2680 de locuitori la 17 142); Leușeni, Hîncești (de la 1204 la 7729 de locuitori); orașul Mărculești, Florești (de la 1039 la 5509); Viișoara, Edineț (de la 929 la 4976) și Sărăteni, Leova (de la 555 la 4583 de locuitori).
Cele mai mari primării din țară după amalgamare
Conform hărții privind reforma administrativ-teritorială, fără a include municipiile Chișinău și Bălți, pe primul loc în topul unităților teritorial-administrative cu cei mai mulți locuitori după amalgamare este Ungheni, cu un număr de peste 42 de mii de locuitori. Acesta este urmat de Orhei, cu 28 de mii de locuitori. Pe locul al treilea este Călărași, cu o populație de 27 de mii de locuitori, urmat de Nisporeni, cu aproape 27 de mii de locuitori și Durlești, care înregistrează 26 de mii de locuitori.
După consultări, pachetul legislativ privind reforma administrativ-teritorială va fi examinat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbateri. În paralel, va fi pregătită tranziția de la raioane la regiuni, astfel încât serviciile să rămână în fiecare localitate. Totodată, va fi stabilit modul de funcționare a noilor primării.
