Ziua Europei, împânzită de bodyguarzii lui Candu şi Filip

Despre integrarea R. Moldova în UE vorbim încă din anii ’90, aproape imediat după obţinerea Independenţei. Integrarea R. Moldova în UE a fost tema principală şi în discursurile pline de promisiuni ale liderilor politici, declaraţi de orientare pro-europeană. Viitorul conturat frumos, al unei ţări dezvoltate, în care cetăţenii ar avea un nivel de trai decent şi o justiţie corectă, ne-a capturat voturile la ultimele alegeri parlamentare şi locale. Aceste promisiuni mai sunt valabile şi ne momesc sufragiile şi în campaniile electorale din acest an.

În R. Moldova, 9 mai este ziua cu duble standarde. Unii aleg să marcheze Ziua Europei, iar alţii îşi atârnă în piept panglici bicolore (negru-oranj) şi scandează „Victorie”. Au fost şi dintre cei care nu au vrut să „supere pe nimeni” şi au marcat, concomitent, Ziua Victoriei şi Ziua Europei.

Compromisul dintre PSRM şi PDM

Ca şi în anii precedenţi, partidele politice de la guvernare au organizat concerte grandioase cu artişti din ţară şi de peste hotare, ale căror prestaţii au costat mii de euro. „Dar haideţi să nu vorbim astăzi despre bani”, spunea socialista Zinaida Greceanâi.

În acest an, Partidul Socialiştilor din R. Moldova (PSRM) şi Partidul Democrat din Moldova (PDM) au ajuns la un compromis în privinţa desfăşurării evenimentelor în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). Deşi a rezervat încă din 2015 Piaţa pentru organizarea la 9 mai a unei manifestaţii sub formă de „miting şi concert”, PSRM a cedat ziua şi scena în favoarea PDM. Respectiv, concertul socialiştilor, sub egida lui Igor Dodon, a avut loc pe 8 mai, pe când democraţii, potrivit tradiţiei din 2017, au dat un concert pe 9 mai. Deşi la concertele grandioase din 8 şi 9 mai au cântat mai mulţi interpreţi străini, nici Igor Dodon şi nici Vlad Plahotniuc nu au vrut să vorbească despre banii cheltuiţi.

Analistul politic Ion Tăbârţă susţine că autorităţile R. Moldova au tranformat această zi într-o sărbătoare politică şi încearcă, în mod oportunist, să-şi adune electoratul. „E o sărbătoare mai mult cu iz politic, chiar, putem spune, electoral. E foarte multă grandoare, iar prin această abordare se denaturează adevărata esenţă a zilei de 9 mai, indiferent că pentru unii e Ziua Europei, iar pentru alţii – Ziua Victoriei. Ziua de 9 mai ar trebui mai degrabă să fie o zi a comemorării, şi nicidecum o zi abordată în stil triumfalist de către principalele partide politice din R. Moldova”, opinează analistul politic.

Tăbârţă consideră că autorităţile R. Moldova au preluat stilul rusesc de a sărbători ziua de 9 mai. „Federaţia Rusă a transformat ziua de 9 mai într-o sărbătoare de propagandă. Mulţi dintre cei care sărbătoresc această zi nici nu înţeleg semnificaţia ei, pentru că războiul a fost altul decât încearcă acum să ni-l redea în termeni elogioşi, sau chiar romantici. Din păcate, unii politicieni de la noi ori preiau stilul rusesc, ori într-un stil oportunist încearcă să-şi adune electoratul. Al Doilea Război Mondial nu poate fi şters din istorie, războiul a făcut victime, care nu poartă vreo vină pentru soarta lor. Mulţi dintre ei au căzut în război sau au rămas mutilaţi, cu familii distruse, separate. În acest sens şi trebuie comemorată această zi”, menţionează Tăbârţă.

9 Mai a început cu ceremonia de la Complexul Memorial „Eternitate”, la care au participat Igor Dodon, Andrian Candu și Pavel Filip

„Orăşelul European” din inima Capitalei

În acest an, în R. Moldova, evenimentele consacrate Zilei Europei s-au desfăşurat la 12-13 mai. Cu această ocazie, Delegaţia UE în R. Moldova a organizat tradiţionalul „Orăşel European”, amenajat în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Peste 20 de ambasade, acreditate la Chişinău, au amenajat corturi. Timp de două zile, vizitatorii au descoperit cultura şi bucătăria ţărilor europene, făcând cozi la corturi şi gustând din bucate.

La deschiderea oficială a Orăşelului a participat şi Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE în R. Moldova. „Prin aceste evenimente arătăm că R. Moldova este un stat european, iar UE doreşte integrarea Moldovei în această comunitate”, a declarat şeful Delegaţiei UE, vorbind în limba română. „R. Moldova e foarte aproape de familia europeană. Ca în orice familie, relaţiile se bazează pe valori comune, încredere reciprocă şi dialog onest. Oamenii din R. Moldova pot privi la UE ca la un exemplu unde respectarea regulilor face posibilă dezvoltarea. UE colaborează cu R. Moldova pentru o viaţă mai bună, pentru o economie mai bună, pentru un stat mai bun”, a subliniat oficialul.

Optimişti şi cu un bagaj încărcat cu vorbe şi promisiuni au urcat pe scena Orăşelului şi oficialii noştri. „Statele membre UE sunt atât de diferite, dar atât de unite prin diversitatea lor şi valorile democratice promovate, inclusiv cele ce ţin de respectarea legii, statului de drept, funcţionarea instituţiilor puternice, promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, societăţii civile şi libertăţii presei. Spre acest model de dezvoltare tinde şi R. Moldova. Pe zi ce trece, cu muncă, sârguinţă şi răbdare, noi ne integrăm în UE”, a spus şeful Legislativului, Andrian Candu.

Ulterior, aleşii poporului s-au plimbat prin Orăşel, fiind păziţi de peste 10 bodyguarzi, echipaţi cu serviete antiglonţ, îngrădind accesul oamenilor spre corturile unde se aflau oficialii. La câteva ore de la eveniment, pe paginile oficiale ale Parlamentului şi Guvernului, au apărut galerii cu zeci de fotografii în care Candu şi Filip au fost „surprinşi” discutând cu oameni de rând, împărţind zâmbete şi dând mâna cu cei mici. Asta, deşi în realitate, aceştia tot timpul au fost înconjuraţi de bodyguarzi, care îngrădeau accesul cetăţenilor spre corturile vizitate de Candu şi Filip. Mai mult, unii vizitatori ne-au spus că le-a fost mai uşor să se apropie şi să discute cu un oficial străin, decât cu aleşii poporului R. Moldova.

„Ne este frică de schimbări”

La 12 mai, plimbându-ne prin Orăşelul European, am întrebat oamenii dacă vor sau nu ca R. Moldova să devină membră UE?

„Tema aderării la UE e discutată de vreo 10 ani. Cu regret, însă, nu suntem încă în UE. Chiar şi după atâţia ani de discuţii, mulţi cetăţeni nu ştiu dacă vor sau nu să ajungă în comunitatea statelor libere şi unite. Consider că cei care nu vor în UE se tem de standardele europene, de un progres tehnic european pe care noi nu îl avem. Oare chiar atât de mult ar trebui să dureze drumul nostru spre UE?”, se întreabă Vasile Malai, locuitor din Chişinău.

Proeuropean este şi Andrei Spinei, care afirmă că R. Moldova trebuie să ajungă în UE, unde am avea legi egale pentru toţi. „Cei care nu vor să facem acest pas vital pentru noi se tem că nu vor mai putea fura. Pur şi simplu, le este frică. Frica ne face să pierdem mereu. Ne este frică de schimbări, de necunoscut, ni-i frică şi de propria umbră, de aceea, adesea, alegem să trăim şi să gândim ca în perioada sovietică… Cu toate acestea, sunt sigur că vom ajunge în UE, pentru că Moldova e mică şi dacă am avea o conducere care s-ar îngriji de nevoile cetăţenilor, am face un progres enorm. Trebuie schimbată mentalitatea. Mentalitatea noastră este de oameni înrobiţi timp de peste 200 de ani. Genetic ni s-a transmis că trebuie să vină rusul să ne spună cum trebuie să facem ordine în ograda noastră. Noi nu avem simţul de patrie, nu avem cultura pe care ar trebui să o avem, nu avem nimic, pentru că am fost distruşi ca naţiune, de-a lungul celor câteva secole, ne este frică să ne impunem şi să demonstrăm că suntem cu adevărat buni, iar astfel de Orăşele ne deschid ochii, ne fac mai curioşi”, opinează Andrei Spinei.

„R. Moldova va ajunge mai repede în UE, dacă nu se vor mai fura miliarde. Dacă vor vrea cu adevărat şi vor munci asiduu, cetăţenii vor avea posibilitatea să ajungă în UE. De fapt, moldovenii deja beneficiază de apropierea de UE, având posibilitatea să călătorească doar cu paşaport biometric. Astfel, oamenii pot vedea cum este viaţa în UE şi ce trebuie să facă aici pentru a ajunge la standarde europene. Urmărind politica şi actorii politici din R. Moldova, pot spune că politicienii mai mult mimează reformele şi se gândesc la propriul buzunar, la propriile interese, decât la oamenii pe care trebuie să-i reprezinte. Acest lucru e evident atunci când ne uităm la averile lor. Deşi R. Moldova e o ţară în care nivelul de trai al oamenilor este foarte redus, vedem cum pe străzi circulă automobile scumpe, iar cei care fură, îşi permit să construiască case de milioane”, susţine Wiktor Slakin, un polonez care trăieşte de mai mulţi ani în R. Moldova.

Analişti politici din R. Moldova susţin că integrarea în UE înseamnă justiţie independentă şi combaterea corupţiei, iar R. Moldova stă prost la acest capitol. Potrivit unui raport al UE, R. Moldova trebuie să acorde mai multă atenţie respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, domeniu în care nu se înregistrează destule progrese, în parte din cauza unor deficienţe ale sistemului judiciar. „Ingerinţa politică observată în sistemul judiciar şi în funcţionarea autorităţilor responsabile de aplicarea legii este o piedică sistemică în calea dezvoltării sociale şi economice”, susţin autorii raportului. Ei mai susţin că sunt necesare investigaţii suplimentare pentru a-i aduce în faţa justiţiei pe cei care se fac vinovaţi de frauda din sistemul bancar. Mediul de afaceri şi de investiţii e în continuare afectat de corupţia la scară largă şi de lipsa unor politici consecvente. În plus, faptul că interesele economice se concentrează acum în mâinile unui număr mai mic de persoane generează riscul ca politicile publice să fie influenţate de aceste persoane.

Cât priveşte comerţul, raportul subliniază beneficiile pe care colaborarea dintre UE şi R. Moldova le aduce ambelor părţi începând cu 2014. UE şi-a consolidat poziţia de principal partener comercial al R. Moldova – 63 % din exporturi se realizează către UE, iar 50 % din importuri vin din UE.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *