Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Chișinău Arena: Procesul-verbal de…

VIDEO Chișinău Arena: Procesul-verbal de recepție a lucrărilor complexului sportiv urmează să fie semnat marți, 18 mai. Pentru conservarea obiectului statul trebuie să găsească până la 10 milioane de lei pe an. Problema căilor de acces, în continuare fără soluții

Foto: ZdG

Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor complexului sportiv „Chișinău Arena” urmează să fie semnat marți, 18 mai. Complexul sportiv, în continuare, nu poate fi însă exploatat, întrucât nu dispune de căi de acces, iar pentru conservarea sa ar fi necesare nu mai puțin de 10 milioane de lei pe an.

După semnarea procesului-verbal la terminarea lucrărilor, cheltuielile pentru întreținerea complexului ar urma să fie acoperite de „Arena Națională” SRL, care aparține Agenției Proprietății Publice (APP) și nu de entitatea care a construit edificiul, așa cum era până acum.

Conservarea complexului sportiv nu este cea mai bună opțiune și se insistă pe semnarea Acordului Adițional nr. 2, pentru construcția căilor de acces, pentru ca „Chișinău Arena” să poată fi dat în exploatare și să devină funcțional, afirmă Eduard Calancea, administratorul SRL „Arena Națională”, gestionara „Chișinău Arena”.

Solicitat de Ziarul de Gardă, Eduard Calancea a confirmat faptul că marți, 18 mai, urmează să fie semnat procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, iar partenerul privat care a construit complexul sportiv va avea o perioadă de 90 de zile pentru a remedia neajunsurile care au fost depistate pe parcursul anchetei Comisiei de recepție.

„Există o procedură, există Regulamentul 285 de recepție a obiectelor. Conform acestui regulament, recepția are loc pe câteva etape. Mâine ar urma să fie prima etapă, recepția la terminarea lucrărilor, ca după aceasta, partenerul privat în 90 de zile să remedieze anumite neajunsuri care au fost depistate pe parcursul anchetei Comisiei de recepție, după aceasta, peste un an de zile să se semneze recepția finală. Acum nu este recepția finală a obiectului. Este prima etapă de recepție”, apus Calancea pentru ZdG.

Totodată, Calancea ne-a comunicat faptul că la Guvern există toate premisele pentru ca Acordul Adițional nr. 2 să fie semnat.

Eduard Calancea

„Din câte cunoaștem noi, era la etapa de avizare în toate comisiile de la minister și organele implicate în avizarea acestui Acord Adițional. Din câte știm, actualul Guvern interimar are împuternicirile necesare. Sperăm că va fi semnat până la finalizarea mandatului Guvernului sau, în caz contrar, deja cu alt Guvern să se semneze acest Acord Adițional ca să fim siguri că obiectul este dat în exploatare. Nu avem nicio comunicare că nu ar exista o voință să se semneze. Deci, nu avem alte mesaje. Deocamdată, lucrăm pornind de la ipoteza că va fi semnat acordul și că obiectul va fi dat în exploatare. Dacă se semnează, atunci în septembrie obiectul sigur va putea fi dat în exploatare”, a precizat Calancea pentru ZdG.

Întrebat dacă după semnarea procesului-verbal, complexul sportiv „Chișinău Arena” va trece în gestiunea companiei publice „Arena Națională” SRL, urmând să fie întreținut de către compania publică, din resursele proprii, administratorul ne-a spus că „dacă e să mergem după litera legii, da, toate cheltuielile de întreținere a obiectului ar trebui să cadă pe societatea care o gestionează, adică pe SRL „Arena Chișinău” din momentul predării acestui obiect”. Calancea menționează însă că, deocamdată, banii pentru întreținerea complexului nu au fost identificați.

„Dacă nu se semnează Acordul nr. 2 (privind construcția căilor de acces, n.r.) și obiectul intră în conservare, atunci, bineînțeles, că Agenția Proprietății Publice va trebui să încerce să identifice aceste surse. Noi, deocamdată, lucrăm împreună cu agenția ca să putem identifica aceste surse, sau din surse bugetare, sau din sursele agenției, sau chiar ne-am adresat deja și la creditori privați, la sistemul bancar, să vedem cum identificăm sursele respective. Până acum nu au fost identificați pentru că, totuși, încercăm să ajungem la soluționarea prin semnarea Acordului nr. 2. Dacă el se semnează atunci obiectul o să poată genera surse ca să se autofinanțeze și n-o să fie necesar să apelăm la alte surse”, afirmă Calancea.

Potrivit unor informații obținute de ZdG, pentru conservarea complexului „Chișinău Arena” ar fi necesare nu mai puțin de 10 milioane de lei pe an. Eduard Calancea, administratorul SRL „Arena Națională”, gestionara „Chișinău Arena”, confirmă acest lucru.

„Conform estimărilor noastre, pentru conservarea unui așa gen de obiectiv trebuie 10 milioane de lei pe an. Aici sunt o mulțime de sisteme care trebuie cel puțin din când în când să fie funcționale, încălzirea trebuie să fie menținută la un anumit nivel, sistemele de reciclare, sistemele de umiditate trebuie să fie ținute la un anumit nivel. Sunt o mulțime de cheltuieli care trebuiesc menținute din sursele acestea. Deci, noi nu vrem să ajungem la conservare și avem deja și o decizie a Consiliului de administrare că nu este opțiunea cea mai bună pentru obiectul respectiv”, precizează Calancea.

Întrebat fiind despre ce se poate întâmpla în cazul în care Agenția Proprietății Publice nu va dispune de cele 10 milioane de lei pe an pentru conservarea complexului sportiv, Eduard Calancea ne-a comunicat faptul că încearcă să identifice sursele respective pentru a găsi soluții pentru semnarea Acordului nr. 2.

„Mi-e greu să răspund la această întrebare. Încercăm să identificăm sursele respective sau să găsim soluții pentru semnarea Acordului nr. 2. Întrebarea este destul de complexă și eu nu sunt în stare să vă dau un răspuns corect. În principiu, este prematur să speculăm pe așa întrebare”, a menționat Calancea pentru ZdG.

Problemele de la Chișinău Arena au fost dezvăluite de către ZdG încă în septembrie 2020. Menționam atunci că „Chișinău Arena” urma să fie dat în exploatare în luna octombrie 2019, exact la un an de la începerea lucrărilor.

Deși de la data promisă trecuse aproape un an, „familiile cu copii” nu-și puteau petrece timpul liber în incinta Arenei, așa cum promitea unul dintre inițiatorii și promotorii proiectului, politicianul Andrian Candu. Terenurile de sport din cadrul Arenei nu puteau găzdui evenimente, iar complexul nu putea fi dat în exploatare, chiar dacă construcția a fost finalizată, iar echipamentele necesare pentru buna funcționare au fost instalate. 

Inițial, s-a constatat că arena polivalentă nu putea fi dată-n exploatare pentru că nu putea fi conectată la rețelele de alimentare cu gaze, apă și canalizare, existente în zonă, apoi că nu era racordată la rețelele electrice. În mai 2019, printr-un prim acord adițional, statul și-a asumat obligația să achite în plus față de prevederile contractuale inițiale 1,5 milioane de euro pentru ca „Chișinău Arena” să fie conectată la apeduct și canalizare.

Ulterior, au apărut alte probleme care nu au fost luate în calcul la etapa inițierii proiectului, iar pentru a fi rezolvate, ZdG scria că era nevoie de investiții suplimentare: arena nu are construite drumuri de acces, iar unele terenuri adiacente complexului sportiv, pe unde urmează să fie făcute căi de acces, sunt în proprietate privată.

Pentru construcția drumurilor către complex și pentru exproprierea proprietarilor de terenuri din imediata apropiere sunt necesare hotărâri de Guvern și voturi în Parlament, care ar urma să majoreze aportul statului în acest proiect „social” cu alte peste 3 milioane de euro. Astfel, suma inițială indicată în contractul de parteneriat public-privat pe care statul trebuie să o ramburseze, de 43 de milioane de euro, urmează să crească, în final, cu peste 5 milioane de euro pentru ca proiectul „Chișinău Arena” să poată deveni funcțional.

Deși din septembrie 2020 au trecut opt luni, aceste probleme nu au fost rezolvat, iar Chișinău Arena nu a fost dată în exploatare. Acordul adițional nr 2, în valoare de 2,8 milione de euro (55 de milioane de lei) se pregătea încă din august 2020. Deși proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului Acordului adițional nr. 2 la CPPP nu era încă public, ZdG a aflat că acesta a fost elaborat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI), în baza propunerilor Comisiei de Monitorizare a Parteneriatului Public-Privat. Acesta prevedea construcția căilor de acces spre complex de către partenerul privat, cu rambursarea ulterioară a investiției din bugetul de stat.