Va scădea numărul persoanelor infectate cu virusul COVID-19 odată cu venirea verii? Explicațiile unui specialist în virusologie
Temperatura ridicată poate duce la diminurea cazurilor de infectare cu virusul nou COVID-19, dar acest lucru se va întâmpla doar dacă populația va respecta recomandările medicilor: igiena, distanța și izolarea, susține profesorul universitar, doctorul habilitat în medicină, specialistul în virusologie medicală, şeful Direcţiei cercetare şi inovare a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (ANSP), Constantin Spînu. În același timp, un studiu la care au participat specialiști americani de la Massachusetts Institute of Technology remarcă faptul că nu doar temperatura, ci și umiditatea ar putea fi un factor determinant.
Epidemiologul a menționat pentru ZdG că dacă va urma exemplul Chinei, care a impus restricții dure, R. Moldova ar putea înregistra atenuarea situației privind răspândirea coronavirului nou, la fel, în două-trei luni.
„Să nu ne lăsăm pe tânjală că vine vara și virusul o să dispară. Într-adevăr, COVID-19 este asemănător cu structura altor coronavirusuri. Temperaturile înalte îl distrug, dar nu de vară, ci mai sus de 56 de grade Celsius. Referitor la temperatura mediului, că vine vara: rămân în vigoare măsurile de bază recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, instituțiile abilitate din toată lumea. Luând în considerație faptul că nu avem antivirale specifice ca să avem un tratament eficient, vaccin nu avem și ar putea fi peste cel puțin un an, rămân în desagă măsurile specifice ce țin, în primul rând, de distanțare și izolare la persoanele suspecte. Aceste măsuri le-au implementat la timpul respectiv chinezii și au intrat într-o descendență drastică datorită acestor măsuri forțate de distanțare, izolare, care au adus efectul scontat”, subliniază Spînu.
Specialistul afirmă că, într-adevăr, temperatura poate să joace un rol pozitiv într-o oarecare măsură în limitarea transmiterii, pentru că „picăturile care apar în timpul strănutului rămân suspendate în aer timp de vreo două ore, iar cu cât temperatura este mai mare, aceste picături mai degrabă se vor usca sau vor trece într-o formă uscată și atunci puțin poate să se reducă și posibilitatea de transmitere de la persoană la persoană”, dar precizează că rezultatul poate fi sesizat doar dacă sunt respectate regulile de protecție.
„Astăzi, din păcate, ne aflăm într-o fază de creștere, scenarii sunt foarte diferite. Unii specialiști din alte țări spun că aceasta este o infecție respiratorie și, așa cum se întâmplă cu diferite infecții, ca gripa, temperatura își pune amprenta, dar, pentru a avea rezultatul scontat, se cer și alte măsuri. Temperatura poate avea o influență negativă asupra viețuirii tulpinii de coronavirus în mediul ambiant, dar dacă se pun în mișcare și celelalte. Este destul de greu a spune când va fi faza de descendență, dar dacă punem în mișcare și facem ca la carte tot pachetul de măsuri, este posibil ca aceste scenarii să țină până la trei luni, faza de ascendență”, declară medicul.
Reprezentantul ANSP precizează că „dacă nu venim cu măsuri concrete, care țin de fiecare dintre noi, pot fi consecințe destul de grave, pe care țara greu le va suporta”, de aceea, depinde de fiecare din noi evoluția situației epidemiologice.
Cât despre afirmațiile că virusul ar putea fi atenuat pe perioada caniculară și să revină la toamnă, epidemiologul spune că „aceasta este o infecție absolut nouă, un agent viral care nu a fost studiat și nu știm care pe parcurs va fi rezervorul de păstrare și eu pun sub semnul întrebării posibilitatea de apariție în continuare”.
„E posibil să se repete scenariul cum ne-am confruntat cu pandemia de gripă A(H1N1), dar atunci a fost pus la dispoziție vaccinul, aveam preparate specifice antivirale și a fost mai simplu de a lupta. Acum, din păcate, nu avem vaccin, preparate specifice antivirale care să aducă un efect brusc, deci ne sprijinim pe acele măsuri impuse, pe care cu cât mai mult le vom respecta, cu atât mai mult vom avea șanse de a scurta dezvoltarea procesului epidemic”, adaugă specialistul.
Totodată, Constantin Spînu menționează că depinde ce va fi la toamnă și de numărul de persoane care nu au fost în contact cu agest agent, precizând că studiile demonstrează că, după suportarea bolii, în organismul persoanei care s-a însănătoșit se formează anticorpi neutralizanți, ei deja sunt rezistenți la infectare repetată, dacă nu vor veni în contact cu un coronavirus genetic modificat.
„Aici s-a pus întrebarea: cu cât îi dăm drumul să circule mai mult timp în populație, cu atât riscul de a apărea de la el diferite mutații e mai mare și atunci acei oameni rezistenți la acesta devine vulnerabil la altul. De aceea, măsurile actuale au efect dublu: scăderea presiunii asupra sistemului de sănătate, economiei, reduc mortalitatea, dar și limitează posibilitatea de apariție a noilor variante”, a mai declarat Constantin Spînu pentru ZdG.
Specialiștii care au realizat un studiu publicat de AccuWeather relatează că în zonele cu temperaturi ridicate au fost înregistrat mai puține cazuri de infectare cu virusul COVID-19, dar la acestea se mai adaugă și umiditatea aerului, răspândirea fiind mai lentă acolo unde umiditatea absolută este sub 10 g/m3. Virusurile respiratorii, potrivit autorilor studiului, „nu supravieţuiesc când sunt în aer şi pe suprafeţe”.
Conform ultimelor informații oficiale, până la 1 aprilie, în R, Moldova au fost înregistrate 423 de cazuri de infectare cu virusul COVID-19. În lume au fost confirmate peste 918.000 mii de cazuri.
