SONDAJ Ce schimbăm dacă nu desființăm raioanele?
În următoarele săptămâni, Guvernul ar putea propune spre discuții un nou concept al reformei administrației publice. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, cu precizarea că reforma nu presupune și renunțarea la raioane, după cum s-a promis în alegeri, întrucât Constituția nu ar admite acest lucru.
Gheorghe Răileanu, consilier raional Cimișlia
Nu schimbăm nimic. O nouă „aflare în treabă” a guvernului. Raioanele demult trebuiau desființate, trebuia continuat ceea ce fusese pornit cu județele în 1999. La noi în Cimișlia, Consiliul raional cheltuie anual peste 9 milioane de lei numai pentru întreținerea personalului și a spațiului. Cheltuieli enorme, efect nimic. Părerea mea: pentru R. Moldova cel mai bine e să se meargă pe raporturi directe: nivel unu – nivel central, exceptând nivelul doi – raioanele. În locul consiliilor raionale să existe un prefect, cu un aparat redus, de câteva persoane și o mașină de serviciu. Nici un fel de președinte de raion. Trebuie făcută o optimizare radicală. Sunt bani publici irosiți în van.
Viorel Furdui, Congresul Autorităților Locale, Director executiv
Eu cred că există o confuzie aici: dna președinte când a zis că guvernul va veni cu un concept de reformă, nu a avut în vedere o reformă administrativ-teritorială, ci o reformă a administrației publice în general. Acum, ce ține de raioane. Da, în Constituție este menționat că în R. Moldova administrația locală este de două nivele: primul – satele, comunele, orașele, municipiile și nivelul doi: raioanele. Dar nu cred că denumirea decide totul, pentru că poate fi raion, dar și județ, regiune… Contează ce vrea să facă guvernul cu aceste raioane: dacă le lasă cum sunt, e una, dacă le reorganizează – e alta. Ele-s depășite, nu aduc nici o valoare adăugată, nu ajută primăriile, în timp ce primăriile se activizează în accesarea diferitor proiecte de dezvoltare locală… Numai la „Satul European” avem 730 de proiecte. Până la alegerile locale, noi trebuie să scăpăm de raioane, ele trebuiesc cel puțin reorganizate. Noi la CALM am venit și cu o propunere rațională și ușor de implementat: municipalizarea, transformarea orașelor de reședință ale raioanelor în municipii, respectiv lichidarea acestor structuri raionale, care vor prelua unele din competențele raioanelor, altele se vor duce la primării și în felul acesta noi ne vom debarasa de o structură sovietică și vom întări primăriile de orașe ca să poată presta servicii, inclusiv satelor adiacente, după exemplul Chișinăului: apă, canalizare, transport… Asta-i alt nivel de administrație. Dacă guvernarea nu va înțelege acest lucru și nu va elimina raioanele, situația va rămâne neschimbată cel puțin încă pentru 5 ani.
Alexandru Ambros, primar, mun. Ungheni
Eu nu mă pot expune pe marginea acestui concept, vreau să văd mai întâi ce propune guvernul. Eu pot să vă zic altceva, că sunt adeptul reformei administrativ-teritoriale. Fără o reformă administrativ-teritorială cum au făcut-o Țările Baltice, noi nu vom putea merge înainte… O reformă așa cum a făcut-o Ucraina înainte de război, când au amalgamat mai multe primării și au făcut unele primării mai mari… Noi avem nevoie de primării puternice, dar în ce formă vrea s-o facă guvernul, trebuie să vedem. Probabil, vor alege o variantă intermediară, ca să lase și raioanele… O reformă administrativ-teritorială ca s-o faci, trebuie să ai buget. Nu trebuie discutată cu nici un primar chestia asta. Întrebarea respectivă trebuie discutată cu oamenii. Întrebarea ar fi: ce vreți, să aveți în sat primărie sau să aveți drumuri bune, ori o școală bună în una din localitățile învecinate, vreți apă de calitate sau să aveți primărie în sat în care primarul nu are forță de decizie, nu are resurse financiare etc. Iar pentru asta trebuiesc bani. De unde? Inclusiv din economiile care se vor face din întreținerea acestui aparat administrativ care la ziua de azi e uriaș de mare: peste 900 de primării, pe când ar fi, poate, optimal să le avem, cu tot cu raioane, 300 sau 250.
