Principală  —  Ştiri  —  Social   —   R. Moldova în 2019: Orașe…

R. Moldova în 2019: Orașe fără apă și strategii fără strategi

În Republica Moldova există orașe în care oamenii nu au acces la apă și canalizare, la servicii calitative de salubrizare, sau la transport public dotat pentru persoanele cu necesități speciale. Primarii localităților spun că problema este foarte complicată, iar în R. Moldova nu există o viziune generală asupra modalității în care ar trebui să fie soluționate aceste probleme.

La 27 iunie Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT a prezentat rezultatele evaluării performanței administrațiilor publice locale în prestarea serviciilor de gospodărie comunală din orașele și municipiile din R. Moldova. 

Concluziile „ADEPT” privind calitatea serviciilor comunale

Igor Boțan, directorul executiv al Asociației ADEPT, a spus că a fost creată o platformă care să permită măsurarea calității serviciilor oferite cetățenilor de administrațiile locale, să încurajeze analiza situației și răspândirea bunelor practici în oferirea serviciilor.

Platforma www.serviciicomunale.md permite cetățenilor să compare datele despre serviciile comunale din localitățile Moldovei.

Polina Panainte, directoare de programe la „ADEPT”, a spus că serviciile comunale calitative nu pot fi obținute doar prin efortul administrației publice locale, dar și prin presiunea pusă din partea cetățenilor.

„Există o responsabilitate redusă a administrației publice locale față de cetățeni în materie de serviciile pe care le prestează. Cetățenii spun că nu cunosc ce se întâmplă la primării. Uneori acestea sunt văzute ca „un templu al zeităților” și doar cei foarte curajoși reușesc să ajungă până la primar. Doar cei foarte interesați reușesc să dezgroape date și să afle ce se întâmplă în localitatea lor”, a spus Panainte.

Experții au constatat, că investițiile nu se fac acolo unde într-adevăr există necesitatea. Există unele orașe mari în care nu toți cetățenii au acces la canalizare sau la apă. Casele individuale de obicei au acces redus la serviciile comunale în comparație cu blocurile locative. De asemenea, în republică se construiesc drumuri, fără ca să fie construită rețeaua de canalizare. Ulterior, acestea sunt deteriorate pentru ca să fie conectate rețelele. 

În ceea ce ține de accesul la transport public, doar 2 localități din R. Moldova asigură transport public cu acces pentru persoanele cu necesități speciale.

Ce spun reprezentanții autorităților publice locale?

„Avem noi oare o viziune clară în R. Moldova despre cum ar trebui să se dezvolte aceste servicii, sau lăsăm fiecare administrație locală să se descurce cum poate?”, a spus primarul orașului Edineț, Constantin Cojocaru.

Acesta a atras atenția asupra faptului, că există localități în care apa este pompată de la adâncime, iar acest lucru implică costuri mai mici, în comparație cu localitățile care aduc apa din bazine de suprafață care sunt la o depărtare mare de localități.  Serviciul de aprovizionare cu apă ar trebui să fie unul regional iar în țară să existe un concept general al prestării serviciilor comunale.

Primarul orașului Cimișlia, Gheorghe Răileanu, a spus că „migrația la partidul de guvernământ nu este atât din cauza presiunilor cu dosare penale, ci mai mult din cauza imposibilității de a rezolva problemele la nivel local. Atunci oamenii se duc la partidul de guvernământ cu scopul  de a rezolva aceste probleme”. El a atras atenția asupra necesității efectuării unui audit tehnico-economic în primării, menționând că nu cunoaște nicio primărie care l-ar fi efectuat. În acest domeniu ar fi și o lipsă de specialiști, iar fără auditul specializat, toate eforturile de a schimba lucrurile sunt superficiale. 

Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a spus că e o necesitate stringentă de a crea un grup de lucru pentru a discuta problema asigurării cu servicii comunale calitative a locuitorilor din R. Moldova.

„Avem strategii dar nu avem strategi. Noi nu vrem politici, ci acțiuni concrete. Dar pentru a le realiza nu avem date clare. Sunt sate care nu știu lungimea drumurilor și a apeductelor. Cum să construim politici în asemenea caz? Este nevoie urgent de inventarierea infrastructurii tehnico-edilitare. Fără aceasta nu ne putem mișca înainte. Trebuie abordată și problema tarifelor. Durează ani de zile să primești un aviz de la agentia de reglementare. Cadrul legal în domeniul cooperării inter-municipale  e confuz și contradictoriu”, a menționat Furdui.

Reprezentantul CALM a mai spus că aceste probleme sunt strâns legate de procesul de consolidare a autonomiei locale, inclusiv financiare a autorităților publice locale, iar din partea guvernului așteaptă schimbarea structurii bugetelor locale și revizuirea formulei de redistribuire a banilor. 

Ce spun autoritățile?

Georgeta Mincu, ministra agriculturii, dezvoltării regionale și mediului a spus că ministerul este interesat de colaborarea cu autoritățile publice locale, explicând că ministerul a început inventarierea proiectelor care au fost aplicate la Fondul Ecologic, starea cărora va fi publicată pe site-ul ministerului.

„S-au promis proiecte de 3 miliarde de lei, iar Fondul Ecologic dispune de doar 220 de milioane de lei pentru aceste proiecte”, a spus ministra.

Există necesitatea de a identifica alte fonduri pentru acoperirea acestui deficit.

„Noi nu suntem de vină că s-a promis, lucrările s-au început, dar practic banii nu există. Noi înțelegem că toate proiectele sunt demarate, dar trebuie să fim conștienți ca să nu investim sume în sisteme de infrastructură de care beneficiarii nu au nevoie”, a mai precizat ea. 

Ministra a mai spus că proiectele înaintate de primării trebuie să aibă tot pachetul de acte, în caz contrar, nu vor fi repartizate bugete adiționale dacă acestea nu au fost planificate inițial. În privința unui audit, ministra a spus că la 300 de proiecte lansate există o singură persoană care face auditul și că ministerul caută soluții pentru această problemă.

La masa rotundă au participat primari, reprezentanți de rang înalt, donatori, dar și reprezentanți ai societății civile.