GRAFIC R. Moldova, a treia cea mai coruptă țară din Europa. Mai prost stau doar Rusia și Ucraina
R. Moldova este al treilea cel mai corupt stat din Europa, potrivit raportului pe anul 2020 al Organizaţiei nonguvernamentale anticorupţie Transparency International. Mai prost decât țara noastră stau doar Ucraina și Rusia.
R. Moldova are un rating de 34 de puncte, situându-se la nivel global pe locul 115 din 180 de țări. Punctajul este sub media țărilor din regiunea „Estul Europei și Asia Centrală” (35) și sub media statelor cu un regim de guvernare hibrid (35).
Dintre țările europene, mai prost decât R. Moldova stau doar Ucraina (locul 117, cu 33 de puncte) și Federația Rusă (locul 129, cu 30 de puncte).
Printre „vecinii de clasament” ai R. Moldova sunt Filipinele (34), Egiptul (33), Panama (35), Macedonia de Nord (35), Bosnia (35). De remarcat că România a înregistrat un scor al IPC de 44 puncte, Estonia (74), Lituania (60), Letonia (57).
Din punct de vedere a combaterii corupţiei anul 2020 a fost pentru R. Moldova unul foarte controversat. Pe de o parte, ţara a ieşit din „teascul” unui stat capturat. Pe de altă parte, noii guvernanţi au preluat unele scheme criminale, iar Parlamentul le-a oferit cetăţenilor „o surpriză de Crăciun”, scoţând de sub masă un pachet de legi care contravin interesului public, cu intenţia de a împiedica activitatea ANI, prelua controlul asupra SIS şi încerca restabilirea facilităţilor magazinelor duty-free. Doar circa jumătate din acţiunile Planului de Acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Integritate şi Anticorupţie au fost realizate integral, însă ceea ce nu este finalizat, nu aduce rezultate.
Din cele 18 recomandări din runda IV a evaluării GRECO ce ţin de prevenirea corupţiei în rândul deputaţilor, judecătorilor şi procurorilor, doar 4 au fost implementate integral. Şi mai proastă este situaţia la capitolul tragerii la răspundere a beneficiarilor finali ai fraudei bancare. În 2020 s-a făcut o încercare de a modifica însuşi noţiunea de beneficiari finali, compromiţând, a câta oară, întreg procesul de recuperare a banilor furaţi.
„Printr-un tertip ghidat de Preşedintele Dodon, R. Moldova era cât pe ce să cadă într-o capcană financiară, prin semnarea cu Federaţia Rusă a unui acord de împrumut de 200 mil. dolari. Numeroasele scandaluri cu „culioace”, studiile copiilor demnitarilor de rang înalt achitate de persoane/companii private, călătoriile nestingherite ale lui Plahotniuc în preajma Moldovei – toate au surpat încrederea populaţiei în dorinţa celor sus-puşi de a schimba situaţia spre bine. Populaţia zdrobită de COVID, sărăcie şi incertitudine în viitor, tot mai activ se opune acestui sistem, cerând alegeri parlamentare anticipate şi acţiuni din partea noului Preşedinte al R. Moldova, doamnei Maia Sandu”,se arată în comentariul Transparency International Moldova.
În 2019, R. Moldova avea un rating de 32 de puncte, situându-se la nivel global pe locul 120 în lume, iar în anul 2018 însă, țara noastră avea un rating de 33 puncte, fiind pe poziția 117 în lume.
Clasamentul IPC 2020 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 9 – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
În „top-ul” clasamentului sunt Danemarca şi Noua Zeelandă care au înregistrat un scor al IPC de 88 de puncte. Siria, Somalia şi Sudanul de Sud sunt pe ultimul loc, cu 14, 12 şi respectiv 12 puncte. Ţările din fruntea clasamentului IPC investesc mai mult în ocrotirea sănătăţii, ele fiind mai capabile să ofere populaţiei o protecţie universală a sănătăţii şi mai puţin susceptibile de a submina normele şi instituţiile democratice sau statul de drept.
Preşedinta Transparency International, Delia Ferreira Rubio, a remarcat „COVID-19 nu este doar o criză economică şi de sănătate. Este, de asemenea, o criză de corupţie. Şi deocamdată nu reuşim s-o depăşim. – Anul trecut a fost o grea încercare pentru guvernele tuturor ţărilor, cum nu s-a mai întâmplat, şi ţările cu un nivel mai înalt al corupţiei au fost mai puţin pregătite de a face faţă crizei. Dar şi statele care au înregistrat rezultate bune la capitol anticorupţie trebuie de urgenţă să reflecteze asupra rolului care îl au în perpetuarea corupţiei pe interior şi în străinătate”.
