„Generația fără BAC”: De ce unii elevi le cer deputaților să nu voteze pentru anularea examenelor, iar alții salută decizia

Intenția autorităților de a anula în acest an examenele de Bacalaureat și a elibera diploma cu notele obținute la disciplinele alese calculate din mediile pentru cei trei ani de liceu a împărțit elevii din clasa a XII-a în două tabere. În timp ce unii susțin decizia Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), alții cred că aceasta nu este corectă și le cer deputaților să nu aprobe o hotărâre în acest sens, așa cum a făcut miercuri, 13 mai, Guvernul R. Moldova.

Mai mulți tineri menționează că anume datorită BAC-ului cunoștințele pot fi evaluate în mod corect și poate exista o echitate, pentru că în cadrul orelor profesorii nu sunt mereu obiectivi, dar și pentru că situația depinde de la o instituție la alta.

„Este posibil să nu ajung acolo unde am dorit anume din cauza acestei decizii”

Viorica Pîntea învață la Liceul Teoretic Republican „Aristotel” și consideră că decizia de a anula examenele este incorectă și aduce mai multe dezavantaje, iar autoritățile puteau lua în calcul alternative, precum: menținerea strictă a normelor de sănătate, dezinfectarea, susținerea examenului nu în centre unice, ci în școlile proprii, cu asistență de la MECC sau susținerea examenului în aer liber. „S-a ales cea mai ușoară soluție. Da, suntem o generație de sacrificiu”, crede ea.

„Sunt o mulțime de dezavantaje, ținând cont de sistemul de învățământ și modalitatea de a nota elevii în diferite licee din diferite localități. Examenul național de capacitate este exact pentru a arătă clar, corect cunoștințele unor elevi care au muncit sau nu pe parcursul celor trei ani. Cred că nu doar eu știu și am fost martoră la notarea incorectă, prin „pile”, mită, plagiat etc. Acest fapt ne demonstrează că notele din acești trei ani nu definesc cunoștințele pentru fiecare elev. În unele școli profesorii sunt mai indulgenți, subiectivi și notează pentru un efort mult mai mic, spre deosebire de alții. În unele licee se învață mai mult, în altele nu prea, însă notele pot coincide. Cineva poate nota o prezentare PowerPoint sau o povestire de temă cu notă maximă, pe când altcineva – cum se face de obicei în licee puternice, elevii cărora acum au mult de suferit – cere într-un test extrem de multă informație știută pentru a-ti oferi o notă cât de cât OK.

În cazul anulării Bacalaureatului, nu văd altă soluție, decât să echivaleze notele cu cele din anii de liceu, însă îmi pare total incorect.

Mă simt prost și descurajată, căci este posibil să nu ajung acolo unde am dorit eu anume din cauza acestei decizii. Locurile bugetare vor fi ocupate de unii elevi din localitățile R. Moldova unde știm cum, de ce, pentru care nivel al efortului sunt notați elevii. Universitățile se vor trezi cu studenți veniți cu note de 10, care pe parcursul anilor de facultate vor scădea destul de tare, iar elevii sârguincioși, cei care au muncit mult mai mult pentru a obține o nota bună, vor fi sacrificați și neglijați. Am destule exemple pentru a susține această părere”, a declarat eleva pentru ZdG.

Viorica spune că este dezamăgită de autorități și că se simte „de parcă cineva mi-a tăiat aripile și nu mi-a oferit ocazia să arat ceea ce pot”.

„Suntem noi mai puțin deștepți decât alții? Bacalaureatul este un trofeu pentru care muncim 12 ani. Pentru ce? Ca acum să ni se spulbere toate visurile?”, întreabă tânăra, care precizează că s-a pregătit mereu pentru examenele de BAC.

Opinia acesteia este susținută și de către alți elevi din acest liceu, care spun că sunt defavorizați la admiterea în universități cei care provin din instituții de învățământ „puternice”, unde sunt depuse multe eforturi pentru o notă bună.

„Cei care plecăm peste hotare vrem să specificăm că nu toate universitățile acceptă absolvenți fără BAC și să nu uităm că nu toate țările au anulat BAC-ul, deci și aici rămânem iarăși cu ochii în soare”, spune Ionela Codreanu.

„Aș fi vrut să obțin susținere financiară din partea statului, iar media nu-mi mai poate permite acest lucru”

Victoria Cernea afirmă că „în clasa a X-a începi un nou drum, care se vede șlefuit abia în clasa a XII-A, unde observi evoluția sau degradarea ta ca licean”. Ea spune că în liceul în care învață „mediile cresc considerabil începând cu clasa a X-a până într-a XII-A, deoarece toți suntem puși în condiții egale și ne demonstrăm abilitățile echitabil”.

„Mă simt depășită de situație, deoarece examenele constituie una dintre cele mai importante etape pentru anii de liceu și pentru viața unui individ. De BAC mă pregătesc de foarte mult timp, am luat-o ca ceva foarte serios pentru evoluția mea și pentru a-mi demonstra că sunt capabilă să îmi ating scopurile – să iau patru de „10”’, relatează tânăra pentru ZdG.

Victoria vrea să devină jurnalistă și spune că și-ar fi dorit să studieze peste hotare, dar acum este indecisă.

„Aș fi vrut să obțin susținere financiară din partea statului, iar media nu-mi mai poate permite acest lucru”, conchide ea.

Măriuța Decuseară învață la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Chișinău și intenționează să își continue studiile în afara țării. Eleva consideră că anularea examenelor îi bucură pe cei care nu erau siguri că le vor susține, iar decizia autorităților „doar i-a „motivat” să nu învețe nici mai departe”.

Ea acuză autoritățile că s-au spălat pe mâini de încă o responsabilitate – cea de a asigura condițiile necesare pentru ca elevii să poată susține în siguranță examenul.

„V-ați gândit că, timp de 3 ani, prioritățile elevilor se schimbă? Că notele obținute la liceu nu reflectă în totalitate cunoștințele elevilor, că cel care în a X-a era un copil și nu învăța, în a XII-a a devenit tânărul responsabil, care a muncit pentru a reuși la BAC?! Dar la cumătrismul și corupția din țară v-ați gândit?!

Câți vor avea note maximale obținute murdar, cu banii părinților sau ajutorul cunoscuților?! Vor ocupa locurile bugetare copiii de bani gata, iar cei care au învățat și nu au posibilitatea să achite un contract vor renunța…

Nu o să renunțe la succesul lor, dar la ideea că țara asta le va oferi vreodată susținere și o să plece, ca mulți alții de până acum.

De ce alții pot?! De ce România este gata să asigure condițiile de siguranță pentru a se susține acest examen, iar noi nu?!

Vă mulțumim că ne-ați luat șansa de a fi egali, șansa de a ne demonstra capacitățile și de a ne autoevalua cinstit!

Oficial, suntem generația fără BAC”, a scris ea pe pagina sa de Facebook.

Între timp, în mediul online a fost lansată o petiție, prin care elevii solicită ca Parlamentul să nu adopte proiectul de lege prin care să anuleze examenele de Bacalaureat în acest an. Semnatarii menționează că „anularea acestor examene încalcă grosolan dreptul tinerilor la admiterea în învățământul superior în condiții echitabile și violează principiul concurenței bazate pe merit”.

Pe de altă parte, alți elevi salută intenția autorităților, argumentând că sănătatea este mai importantă.

„Generația mea e norocoasă”

Alexandru Reoneac învață la Colegiul Național de Coregrafie și afirmă că notele obținute pe parcursul celor trei ani de studii și cele de la BAC sunt aceleași.

„Având în vedere situația epidemiologică, decizia de a anula examenele este una destul de rezonabilă, logică, pentru că ar împiedica răspândirea virusului și pandemia ar trece mai repede. Pe parcursul celor trei ani, oricum am fost testați, nota este dedusă din cunoștințele pe care le-am demonstrat. Cred că generația mea e una norocoasă, pentru că situația cu BAC-ul e un pic stresantă pentru mulți, toată chestia cu camerele afectează cumva emoțional, psihologic elevii, îi face mai închiși”, a spus tânărul pentru ZdG, adăugând că așteaptă o decizie finală, dar oricum continuă pregătirile.

„Acest examen ar putea să schimbe foarte multe vieți, însă nu în maniera sa clasică, prin note, eșecuri și bareme”

Ana-Maria Prutean, elevă la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din capitală, vrea să-și continue studiile în Olanda sau Germania și spune că „valoarea a 12 ani de școală stă în cu totul altceva: în prietenii, formare, cunoștințe, care își vor arăta importanța în timp, cu sau fără Bac”.

„Inițiativa de a anula examenele de BAC pentru sesiunea 2020 mi se pare una mai mult decât necesară și corectă, nu dintr-un moft sau lene a elevilor absolvenți, așa cum ar crede multă lume, dar din obligația autorităților de a asigura că viața și sănătatea a peste 17.000 de elevi și membrilor familiilor acestora nu va fi pusă în pericol.

Eu și colegii mei, care am fost elevi conștiincioși și muncitori pe parcursul întregii trepte liceale, nu vedem de ce media pentru trei ani ar defini competențele tale la un obiect mai puțin decât nota la examenul de Bacalaureat. Nu o să intrăm acum în cazuri particulare, așa cum se vehiculează în online, legate de corupția existentă în învățământ, pentru că, până la urmă, noi vedem definiția noastră ca viitori studenți și membri ai societății mai departe decât valoarea unei note, fie ea la un examen clasic sau media pentru trei ani. 

Nu mă simt cumva privilegiată sau norocoasă, contrar opiniei publice. Oamenii uită că în drama prin care trecem acum sunt implicați toți, că avem cu toții de suferit din ea. Aș fi dat BAC-ul de 100 de ori, de 1000 de ori, în schimbul vieților și oamenilor care au de suferit din urma acestui virus. 

Acest examen ar putea să schimbe foarte multe vieți, însă nu în maniera sa clasică, prin note, eșecuri și bareme”, a conchis Ana-Maria pentru ZdG.

„Nu este o noutate că sistemul educațional din R. Moldova este corupt”

Potrivit Nicoletei Cucuruzean, care învață la Centrul de Excelență în Economie și Finanțe și vrea să devină contabilă, decizia de a anula examenele de BAC este „rațională”, pentru că „sănătatea noastră este pe primul loc”.

„Riscăm cu sănătatea întregii populații, nu doar a noastră, deoarece revenim acasă și intrăm în contact cu părinții. Riscăm să îmbolnăvim o țară întreagă. Sunt și tineri cu boli cronice, ei nu pot risca cu viața lor. Nu există o soluție care să garanteze că vom ieși sănătoși din încăperea în care vom scrie testele”, se arată îngrijorată tânăra.

Totuși, ea se opune ideii ca nota să fie o medie pentru cei trei ani, motivând că „nu este o noutate că sistemul educațional din R. Moldova este unul corupt”.

„Astfel, elevii care au plătit trei ani vor avea note care nu le vor echivala cunoștințele. Pe de altă parte, fiecare profesor apreciază diferit cunoștințele elevilor. Unii apreciază elevul care învață mult cu „8”, iar alții pun nota „10” pentru câteva propoziții copiate de pe internet. Nu este echitabil. E altceva când toți elevii sunt supuși aceluiași test și verificați cu strictețe.

Mă simt, într-un fel, discriminată. Tinerii care au susținut deja BAC-ul se opun acestei decizii. Dar ei au avut alte condiții: cu sănătatea nu au riscat, au putut merge la ore adăugătoare, au mers la lecții până în ultimul moment. Noi nu avem aceste condiții”, explică Nicoleta pentru ZdG.

„Încă sunt confuză”

Mihaela Balan, elevă la Liceul Teoretic „Măgdăcești”, nu are o poziție certă. „Nu sunt de acord, deoarece sunt elevi care doresc să își continue studiile în altă țară și au nevoie de diploma de BAC. Pe de altă parte sunt de acord, deoarece pe timp de pandemia am făcut lecții online, dar nu sunt într-atât de eficiente”, argumentează ea.

Cât despre calcularea notei, tânăra spune că acestea ar trebui să fie cu zecimale și să mai existe totuși un test.

„Încă sunt confuză, deoarece nu sunt hotărâtă unde o să îmi continui studiile și nu știu cum va fi admiterea. Așteptăm decizia finală”, a adăugat Mihaela, precizând că pregătirile continuă.

„Rezultatul e același”

Natanael Marian subliniază că notele din diploma de BAC contează în special pentru înscrierea la universitate și că ar exista anumite „riscuri”. Totuși, el enumeră cazuri când notele vor fi mai puțin importante și nu contează dacă vor fi obținute la examene sau va fi făcută o medie pentru cei trei ani.

„În cazul în care un elev a reușit să acumuleze note mai bune decât sunt de facto cunoștințele sale, copiind și prin diferite șiretlicuri, în continuare, valoarea acestui elev va fi mai mare decât a unuia care poate că nu are note într-atât de bune, dar cunoștințele sale sunt cu mult peste ale celui din urmă. Mulți ar fi de părerea că asta înseamnă că poate mulți elevi cu note „umflate” vor aplica la universități de top și, respectiv, vor lua locurile studenților cu notele mai „dezumflate”, dar cu cunoștințe mai consistente. Situația nu-i chiar așa.

Selecția unei universități se face a priori examenului de maturitate și niciun elev care, aparent, are „9” și „10” la matematică, dar nu cunoaște nici cum se calculează o integrală nedefinită, după ce a văzut decizia ministerului, nu va zice: „vai eu voi pleca la Massachusetts Institute of Technology sau la Sorbona”. Acel elev va aplica, cel mai probabil, la o universitate fie de la noi, fie din România, fie din Olanda sau Danemarca, ultimele două, puțin probabil, dar, de dragul transparenței, vom analiza și cazurile acelea. Ce se întâmplă în Danemarca sau Olanda? Ei aleg studenții fie în baza unui interviu, fie în baza unui test de intrare, pentru ei puțin contează nota de BAC, atunci când au atâtea indicatoare proprii despre aptitudinile academice ale acestui student.

Ce se va întâmpla în România sau la noi, nu știm, nici ei, nici ai noștri, încă nu au o metodologie clară de admitere, dar vom lua în considerație cel mai discriminatoriu caz în care un elev cu note umflate și unul fără aplică la aceeași facultate, cel mai rău lucru care se poate întâmpla e că cel cu note umflate va fi admis la buget, iar celălalt la taxă, în cazul dat, sigur, după primul an, în caz că ei vor da dovadă de aceleași cunoștințe ca la liceu, păi, cel cu note umflate va fi trecut la taxă, iar celălalt la buget. Cu toate acestea, părerea mea e că peste Prut va fi găsită o soluție să nu admită astfel de discriminări, implementând și ei anumite mecanisme, cum ar fi: examen de intrare, interviu sau o lucrare practică.

Rezultatul e același, cu mici diferențe, poate, dar nesemnificative, iar aceste diferențe, la sigur, nu depășesc ponderea sănătății elevilor și a rudelor sale, care ar putea fi pusă la bătaie în cazul scrierii BAC-ului”, consideră elevul de la Liceul Teoretic „Spiru Haret”.

Ce propun autoritățile

Miercuri, 13 mai, Guvernul R. Moldova a aprobat Hotărârea pentru aprobarea proiectului de lege privind anularea examenelor naționale de absolvire a programelor de studii în învățământul general, sesiunea de examene 2020.

Conform documentului, în vederea prevenirii riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 și în scopul asigurării securității, protecției vieții și sănătății absolvenților programelor de studii în învățământul general, sesiunea 2020, se dispune:

• eliberarea diplomei de bacalaureat, care conferă dreptul de admitere în învățământul superior şi în învățământul profesional tehnic postsecundar nonterțiar, pentru elevii care s-au înscris, în termenele stabilite, pentru a susține examenul în sesiunea 2020 și finalizează în acest an de studii clasa a XII-a de liceu sau programa de liceu în instituțiile de învățământ profesional tehnic postsecundar cu medii anuale la disciplinele școlare și media generală mai mari sau egale cu „5” (cinci), cu calcularea notelor pentru probele de examen de bacalaureat în baza notelor obținute pe parcursul claselor de liceu/anilor de studii I-III în învățământul profesional tehnic postsecundar. Notele pentru probele de examen reprezentă media aritmetică, cu rotunjire până la întreg, a mediilor anuale, obținute de elevi pe parcursul claselor X-XII/anilor de studii I-III în învățământul profesional tehnic postsecundar, la disciplinele respective

Proiectul de lege trebuie să treacă de votul din Parlament.

La sesiunea din acest an s-au înscris 17.459 de candidați.

„Diploma de Bacalaureat va avea aceeași valoare juridică pentru instituțiile de învățământ superior din țară și peste hotarele republicii, în cazul emiterii unei hotărâri de Parlament corespunzătoare”, a declarat șeful MECC, Igor Șarov.