DOC/ Articolul 13, articol, cu ghinion. De 27 de ani, Parlamentul nu a reușit modificarea denumirii limbii de stat pentru a fi în concordanță cu Declarația de Independență – Ziarul de Gardă
  • DOC/ Articolul 13, articol, cu ghinion. De 27 de ani, Parlamentul nu a reușit modificarea denumirii limbii de stat pentru a fi în concordanță cu Declarația de Independență

    DOC/ Articolul 13, articol, cu ghinion. De 27 de ani, Parlamentul nu a reușit modificarea denumirii limbii de stat pentru a fi în concordanță cu Declarația de Independență
    de
    31 august 2021 | 13:50

    În R. Moldova, problema corelaţiei glotonimelor “limba moldovenească” şi “limba română” rămâne una nerezolvată deși Curtea Constituțională (CC) s-a expus la subiect, subliniind că prevederea inclusă în Declaraţia de Independenţă referitoare la limba română ca limbă de stat a R. Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească, din articolul 13 al Constituţiei.

    „În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”.

    Indiferent de glotonimele utilizate în legislaţia de până la proclamarea independenţei, Declaraţia de Independenţă a operat o distincţie clară optând expres pentru termenul de „limba română”, menționează CC.

    Chiar dacă CC a constatat o contradicţie existentă între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul articolului 13 aliniatul 1 din Constituţie, potrivit legislației, CC nu poate anula o normă a Constituţiei, revizuirea acesteia fiind prerogativa exclusivă a Parlamentului.

    Parlamentul poate adopta o lege cu privire la modificarea Constituţiei cu votul a două treimi din deputaţi, după cel puţin șase luni de la data prezentării iniţiativei legislative în cauză.

    CC susține că niciun act juridic, indiferent de forţa acestuia, inclusiv Constituția, nu poate veni în contradicţie cu textul Declaraţiei de Independenţă. Atât timp cât R. Moldova se află în aceeaşi ordine politică creată prin Declaraţia de Independenţă de la 27 august 1991, legiuitorul constituant nu poate adopta reglementări ce contravin acesteia. În cazul în care legiuitorul constituant a admis în Constituție anumite contradicţii faţă de textul Declaraţiei de Independenţă, textul autentic rămâne a fi cel din Declaraţia de Independenţă.

    Pe 23 iunie 1990 a fost adoptată hotărârea cu privire la declararea sărbătorii naționale „Limba noastră”. Pe 31 august 1990, „Limba noastră” a fost celebrată pentru prima dată drept sărbătoare oficială.

    La adoptare, în 1991, a Declarației de Independență, organul legislativ suprem a recunoscut că denumirea oficială a limbii vorbite pe teritoriul R.Moldova este limba română.

    Limba română drept limbă de stat şi reintroducerea alfabetului latin sunt primele elemente din Declaraţia de Independenţă, considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia. Ele sunt alături de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea Independenţei R. Moldova, menționează CC.

    Mircea Snegur a intrat în conflict cu conducerea Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM), după ce în aprilie 1995 a venit cu o inițiativă legislativă prin care se dorea revenirea la „limba română”, adică modificarea Constituției adoptate în 1994, care menţionează până în prezent „limba moldovenească” ca limbă oficială în R. Moldova.

    Partidul Socialiștilor, în frunte cu fostul președinte al R.Moldova, dar și Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronic, au pledat permanent pentru păstrarea în Constituție a denumirii limbii moldovenești în calitate de limbă de stat. Astfel s-au opus categoric modificării articolului 13 din Constituția R. Moldova, care proclamă limba moldovenească ca limbă de stat a R. Moldova, și legalizării limbii române în această calitate.

    „Limba moldovenească este denumirea istorică a limbii noastre. Așa o numeau bunicii și străbunicii, mamele și tații noștri. Locuitorii acestui pământ au vorbit secole întregi limba moldovenească (…) Poporul moldovenesc” și glotonimul ”limba moldovenească” au apărut cu câteva secole mai devreme decât definițiile popor român” și limba română” Pentru noi, denumirile popor moldovenesc” și limba moldovenească”, cuprinse în cronici și monumente istorice antice, sunt noțiuni sacre. Vom apăra dreptul moldovenilor de a-și numi limba moldovenească și vom împiedica în orice mod în Parlament excluderea conceptului de “limbă moldovenească” din Legea fundamentală a statului nostru , potrivit PSRM.

    Mai nou, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat recent că ar urma să se facă tot posibilul pentru „a găsi voturile necesare pentru modificarea Articolului 13 aliniatul 1 din Constituție.

    „Eu văd apelurile care au apărut în spaţiul public (…) Întrebarea întrebătoare este dacă sunt voturile necesare pentru a schimba. Credeţi-mă pentru mine limba română e română şi decizia Curţii Constituţionale prin care s-a decis că limba română e română rămâne în vigoare. Acum, ca să facem un exerciţiu, neavând certitudinea că există numărul necesar de voturi, eu mă întreb, dacă nu am da apă la moara celor care au alergie de la limba română şi să le dăm un prilej să jubileze iar. Eu zic ca noi să facem tot posibilul ca să încercăm să găsim aceste voturi. Acum, cât e de real lucrul acesta e altă întrebare şi să creăm condiţii pentru a promova limba română, inclusiv pentru a o studia, să fie studiată de alolingvi, asta e sensul adevărat, prin asta va deveni limba română mai acceptată, mai iubită, mai înţeleasă şi pusă în valoare”, a declarat recent președintele Parlamentulu, Igor Grosu, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

    Academia de Științe a Moldovei solicită primelor trei persoane în stat – președinte, președinte al parlamentului și premier, să inițieze procedura de modificare a articolului 13 din Constituția R. Moldova, astfel încât actuala sintagmă, care spune că limba de stat este „moldoveneasca”, să fie înlocuită cu sintagma „limba română”.

    Consiliul Național al Românilor din Ucraina susține inițiativa lansată de Academia de Științe a Moldovei privind modificarea articolului din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat și cere demnitarilor să pună capăt „speculațiilor pe tema denumirii limbii oficiale a R. Moldova”.

    Scurt istoric:

    Pe 27 august 1989, la prima Mare Adunare Națională la care, potrivit datelor oficiale, au participat 750 de mii de oameni, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), precum și trecerea la grafia latină.

    Pe 29 august, la sesiunea a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM sub președinția lui Mircea Snegur a fost votată limba moldovenească pe baza grafiei latine, drept limbă oficială.

    Pe 31 august 1989 a fost adoptată Legea nr. 3462-XI cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină, după ce pe 10 februarie 1941 a fost adoptată Legea RSS Moldovenești cu privire la trecerea de la alfabetul latin la alfabetul rus

    Pe 31 august 1989 a fost aprobată hotărârea despre modul de punere în aplicare a Legii RSS Moldoveneşti „cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină”.

    În legătură cu  adoptarea  Legii  RSS Moldoveneşti  “Cu  privire  la revenirea  limbii  moldoveneşti  la grafia latină”  Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti

    h o t ă r ă ş t e :

    1. A pune în   aplicare  Legea  RSS  Moldoveneşti  “Cu  privire   la revenirea  limbii moldoveneşti la grafia latină” din momentul publicării ei, pe etape:

    Etapa întîi –  anii 1989-1993 – trecerea la grafia latină în sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale a republicii. Începutul creării  bazei tehnico-materiale a poligrafiei, a complexelor de  calcul şi  întărirea  ei,  dotarea lor cu mijloace de imprimat,  reutilarea  şi adaptarea  mijloacelor de imprimat existente pentru tipărirea  ziarelor, revistelor  şi  a  altor materiale în limba moldovenească  cu  caractere latine;   precizarea  şi  revizuirea  comenzilor  pentru  utilagele   şi materialelor corespunzătoare pe anii următori; trecerea la scrisul latin a  tuturor verigilor din sistemului învăţămîntului public; pregătirea şi reciclarea învăţătorilor şi lectorilor, a cadrelor de la întreprinderile poligrafice, din ramurile de deservire în scopul însuşirii scrisului latin;  editarea  documentelor oficiale, a literaturii de  referinţă  şi metodice  privitoare  la ortografia limbii moldoveneşti,  a  literaturii prevăzute în plan, a manualelor, a materialelor didactice şi ilustrative pentru   şcolile   moldoveneşti   de  cultură  generală,   pentru   cele tehnico-profesionale,   pentru  instituţiile  de  învăţămînt  mediu   de specialitate  şi  superior,  a manualelor şi materialelor  intuitive  la limba  moldovenească  pentru şcolile cu predare în limba rusă şi  pentru alte  şcoli  şi  instituţii de învăţămînt; folosirea grafiei  latine  în mijloacele de informare vizuală.

    Etapa a doua – anii 1994-1995 – încheierea trecerii la grafia latină în  sferele  vieţii  politice,  economice,  sociale  şi  culturale  ale republicii,  inclusiv  în  activitatea  organelor  puterii  de  stat  şi administraţiei   de  stat,  efectuarea  procedurii  judiciare,   ţinerea lucrărilor  interne de secretariat, a documentaţiei de evidenţă, de dare de  seamă şi financiare de la întreprinderi, instituţii şi  organizaţii, realizarea  legăturii  poştale şi telegrafice pe  teritoriul  republicii Moldoveneşti pe baza grafiei latine, eliberarea către populaţie a noilor buletine de identitate.                                            

    2. Ziarele şi  revistele republicane, ziarele orăşeneşti , raionale, de  întreprinderi  şi  instituţii, alte publicaţii, care  se  distribuie numai  abonaţilor, literatura artistică, ştiinţifică, de popularizare  a ştiinţei,  scrise în limba moldovenească, pot fi editate în perioada  de tranziţie, la solicitarea autorilor, abonaţilor şi cu caractere slave.

    3. Lucrările  ştiinţifice, operele artistice, materialele  oficiale, cele  metodico-informative   şi  alte  materiale,  editate   în   limba moldovenească  cu  caractere  slave,  rămîn  în  tezaurul  spiritual  al poporului moldovenesc.

    4. A da ca însărcinare  Prezidiului   Sovietului  Suprem  al  RSS Moldoveneşti  să  pună  legislaţia  în vigoare  a  RSS  Moldoveneşti  în corespundere  cu Legea RSS Moldoveneşti “Cu privire la revenirea  limbii moldoveneşti la grafia latină“.                                        

    5. Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti urmează să înfăptuiască măsuri  pentru  trecerea  pe etape a scrisului  limbii  moldoveneşti  la grafia latină.

    Pe 31 august 1989 a fost promulgată și legea cu privire la statutul limbii de stat a RSS Moldoveneşti. În regiunea transnistreană „limba moldovenească” continuă să fie scrisă cu literele chirilice, la fel ca în perioada sovietică.

    În scopul lichidării deformărilor survenite în construcţia lingvistică  din RSS Moldovenească, al luării sub protecţia statului a limbii  moldoveneşti – una dintre premizele fundamentale ale existenţei naţiunii moldoveneşti în cadrul formaţiei sale naţional-statale suverane al asigurării funcţionării ei în toate sferele pe teritoriul RSS Moldoveneşti şi al reglementării relaţiilor lingvo-naţionale în republică Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti

    h o t ă r ă ş t e :

    A completa Constituţia  (Legea  Fundamentală) a RSS Moldoveneşti  cu articolul 701, avînd următorul conţinut:

    Articolul 701. Limba de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este limba moldovenească. Limba de stat este folosită în viaţa politică, economică, socială şi culturală şi funcţionează pe baza grafiei latine.

    Din 1994 „limba moldovenească” a fost decretată ca limbă de stat de Constituţie. Din interpretarea istorico-teleologică a Preambulului Constituţiei, Curtea reţine că Declaraţia de Independenţă a stat la baza adoptării Constituţiei în 1994.

    Constituţia a păstrat în vigoare însă Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti. În respectiva lege, care este în vigoare conform Constituţiei R.Moldova, se menţionează despre „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”.

    La scurt timp după ce Constituția R. Moldova, adoptată pe 29 iulie 1994 și publicată în Monitorul Oficial pe 12 august stipula la Articolul 13, aliniatul 1 că limba de stat este limba moldovenească, pe 9 septembrie 1994, în ședință, Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AȘM) a emis o hotărâre.

    „Convingerea noastră este aceea că Articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut în conformitate cu adevărul ştiinţific, urmând a fi formulat în felul următor: „Limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română”, se arată în documentul emis de AȘM.

    În 1996, Adunarea Generală Anuală a AȘM a confirmat opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi din țară şi din străinătate, aprobată prin hotărârea Prezidiului AŞM în 1994, potrivit căreia denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a R. Moldova este limba română.

    În octombrie 2017, CC a avizat pozitiv inițiativa de modificare a articolului 13 din Constituție, prin înlocuirea textului „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu textul „limba română”.

    Curtea a reținut că inițiativa de modificare a Articolului 13 din Constituție nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Legii Supreme, ci una tehnică care rezultă din obligativitatea executării hotărârii CC din 5 decembrie 2013 care dispune de puterea lucrului judecat, astfel fiind executorie pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.

    Hotărârea CC nr. 36 din 5 decembrie 2013, prin care s-a statuat că prevederea conţinută în Declaraţia de Independenţă referitoare la limba română ca limbă de stat a R. Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conţinute în articolul 13 al Constituţiei, nu încetează să-și producă efectele juridice, aceasta aplicându-se direct, fără nicio altă condiţie de formă.

    Culegem roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenţei a două naţiuni, a două limbi, a două istorii diferite“. Afirmaţiile așa-numiţilor patrioţi că prin renunţarea la denumirea de „limba și naţiunea moldovenească“ se renunţă la stat nu au niciun suport știinţific, se arată într-un comentariu la Constituția R. Moldova editat de CC.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Șeful Reprezentanței OIF pentru țările Europei Centrale și de Est a semnat Convenția de Parteneriat privind redinamizarea proiectului claselor bilingve în R. Moldova

    Șeful Reprezentanței Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) pentru țările Europei Centrale și de Est, Eric Poppe, cu ocazia vizitei sale la Chișinău, a semnat din partea Reprezentanței Convenția de Pa…
    Șeful Reprezentanței OIF pentru țările Europei Centrale și de Est a semnat Convenția de Parteneriat privind redinamizarea proiectului claselor bilingve în R. Moldova

    De la izbucnirea pandemiei, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene, alcătuind împreună Echipa Europa, au acordat țărilor partenere 34 de miliarde de euro pentru combaterea COVID-19

    De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, la începutul anului 2020, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene, alcătuind împreună Echipa Europa, au acordat țărilor partenere 34 de miliarde de eu…
    De la izbucnirea pandemiei, UE, statele sale membre și instituțiile financiare europene, alcătuind împreună Echipa Europa, au acordat țărilor partenere 34 de miliarde de euro pentru combaterea COVID-19

    Parlamentul European solicită un program special de vize pentru femeile afgane care solicită protecție

    Membrii Parlamentului European (PE) susțin că sunt consternați de relatările privind actele de violență, inclusiv execuții, recrutările copiilor-soldați, reprimările protestelor pașnice și manifestărilor dizide…
    Parlamentul European solicită un program special de vize pentru femeile afgane care solicită protecție

    Alte 32 760 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech, din lotul procurat de autoritățile din R. Moldova, au ajuns la Chișinău

    Alte 32 760 de doze de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer/BioNTech, din lotul procurat de autoritățile din R. Moldova, au ajuns la Chișinău. Este a șaptea tranșă din lotul total de 700 830 de doze care a fost ac…
    Alte 32 760 de doze de vaccin  Pfizer/BioNTech, din lotul procurat de autoritățile din R. Moldova, au ajuns la Chișinău