Concluziile Avocatului Poporului după investigarea cazului relelor tratamente bazate pe discriminare în privința tânărului hărțuit în armată după ce s-a aflat că este homosexual

La 17 ianuarie Avocatul Poporului a dispus inițierea unei investigații în cazul tânărului Marin Pavlescu, care anterior a acuzat, în spațiul public, că a fost hărțuit în armată, după ce s-a aflat că este homosexual.  

Obiectivele investigării realizate de Avocatul Poporului au fost: a verifica în ce măsură au fost respectate garanțiile ce țin de relele tratamente și integritate fizică /psihică, a verifica în ce măsură au fost respectate garanțiile împotriva discriminării și dreptului la viață privată.

În raportul special „Rele tratamente bazate pe discriminare într-o unitate militară (cazul M. Pavlescu), (sesizarea ex-officio nr.07-10/1 din 17/01/2022) Avocatul Poporului prezintă următoarele constatări:

1. Procesul de recrutare a lui Pavlescu nu s-a încadrat în exigențele impuse de Regulamentul cu privire la încorporarea cetățenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus. Examinarea individuală a cazului a purtat un caracter superficial, nefiind anticipate incidentele care pot surveni în cursul executării serviciului militar. Nu se poate considera ca a fost inițiată o examinare multiaspectuală a dosarului persoanei, cu analiză necesară a circumstanțelor particulare, care puteau indica, inclusiv, o amânare a executării serviciului militar.

Avocatul Poporului consideră primejdioasă recrutarea pe bandă rulantă a tinerilor în Forțele Armate, care se transformă, sub acest mijloc de suplinire a resursei umane, într-un mecanism lipsit de utilitate, îndepărtat de scopurile pe care, cu adevărat, urmează a le realiza un sistem de apărare națională.  

2. Tratarea neconformă a alegațiilor ce semnalează atitudini discriminatorii în unitatea militară. În speța dedusă analizei s-a remarcat că în pofida conduitei tânărului supus marginalizării și a avertizărilor duse de către acesta superiorilor unității militare, măsuri de disciplinare nu au fost întreprinse.

Deși se susține că au fost lansate preîntâmpinări, avertismente, se detaliază că climatul colectivului militar era verificat prin chestionare anonimă, astfel încât, tratamente improprii unității militare nu au fost atestate, Avocatul Poporului apreciază asemenea măsuri puțin probabile a soluționa un caz individual.

Astfel, se concluzionează că măsurile adoptate de către superiorii unității militare au purtat un caracter educativ, necesar, dar nu și suficient gravității incidentului. Neglijarea controlului disciplinei militare se probează și prin lipsa intervenției în termen util și a desconsiderării sancționării persoanelor vinovate în provocarea altercației cu implicarea lui Marin Pavlescu.

3. Desconsiderarea alegațiilor ce vizează interceptarea discuțiilor telefonice purtate dintre militar și apropiatul său. Superiorii unității militare au negat existența unei asemenea înregistrări (nu au ntreprins măsuri de control adițional), deși, în unitatea militară, diverși actori își fondau prezumțiile de apartenență la o minoritate sexuală a tânărului.
4. Lipsa necesității și a justificării de a interveni în viața privată a militarului. Chiar dacă în speță se impută prevederile art. 37¹ Legea nr. 162 din 22.07.2005 cu privire la statutul militarilor[2] – controlul militarilor nu ar trebui să expandeze dreptul la viață privată. Astfel, orice măsură de monitorizare ar trebui să se încadreze în matricea necesității, proporționalității, scopului legitim urmărit, contextului de propulsare, respectării limitelor morale.

Marin Pavlescu nu era cercetat pentru admiterea unei abateri, astfel încât acțiunile de investigație să devină necesar-stringente. Post supunerii interceptării, nu au rezultat informații care ar prezenta drept materie-bază pentru inițierea unor suspiciuni privind calitatea obligațiilor militare îndeplinite.

La fel, era absent și un scop legitim al ingerinței în viața privată a persoanei. Mai mult, obținerea datelor s-a revărsat în mediul militar într-o manieră absolut condamnabilă, fiind în putere să dezvolte tratamentele discriminatorii și ofensive în referința lui Marin Pavlescu. Pe fundalul omisiunilor, în relație de cauzalitate, au fost lovite și principiile proporționalității și ale respectării limitelor morale.

Orice persoană are dreptul la intimitate, respect și inviolabilitatea vieții private. Orice publicitate a informațiilor cu caracter personal, în lipsa unui consimțământ clar exprimat, constituie o ingerință crasă la adresa drepturilor fundamentale ale omului. Cumularea de informații cu scopul de a se verifica anumite prezumții, cu urmările alimentării fenomenului de discriminare – constituie o încălcare gravă în accepțiunea Drepturilor Omului, pasibilă de angajare a răspunderii.

5. Omisiunea cultivării spiritului non-discriminatoriu în unitățile militare/ Lipsa alternativei la încorporare. Exonerarea de la satisfacerea serviciului militar obligatoriu este posibilă doar sub criteriile: imposibilității fizice; atingerii unei vârste, din convingeri religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare şi din alte motive similare, nu pot îndeplini serviciul militar în termen. Apartenența la o minoritate sexuală nu se categorisește drept temei pentru exonerarea de la satisfacerea serviciului militar, considerându-se că toți cetățenii Republicii Moldova beneficiază universal de drepturile și de obligațiile revenite.

Incluziunea minorităților sexuale în Forțele Armate a întâmpinat aversiuni de-a lungului timpului, fapt recunoscut nu numai pe plan național, ci și pe plan internațional.

Cu privire la incluziunea tuturor categoriilor sociale, apte fizic și psihologic de a duce sarcina militară, urmează a se implementa sub formula unei politici clar definite, cu intervenții suficient de efective în cazul în care apar derapaje în înțelegerea universalității de drepturi și de obligații revenite individului. Doar sub aspectul pro-activării în accepțiunea egalității de șanse, putem transforma dezideratul toleranță zero față de discriminare într-o practică bine determinată.

În circumstanțele cauzei o abordare pro-incluzivă nu s-a remarcat, au avut loc tachinări, atentate la integritatea fizică s-au făcut prezente în unitatea militară, propulsate de aversiunea față de identitatea sexuală a tânărului. Deși sub autoritatea factorilor de decizie, asemenea conduite urmau a fi stopate, în spiritul prevenirii unor incidente similare per viitor, măsuri/sancțiuni nu au fost aplicate.  

Concluziile Avocatului Poporului:

• Realizarea serviciului militar obligatoriu nu reprezintă o formă de pedeapsă, ci o obligațiune constituțională. Durata acestui serviciu obligatoriu este de 12 luni pentru tinerii apți ce au atins vârsta de 18 ani+. Urmare, încadrarea în serviciul militar în termen nu înseamnă privarea de drepturi și libertățile fundamentale (cu anumite excepții legale). Autoritățile publice militare au obligația să asigure tratament demn și nediscriminatoriu, siguranță și securitate persoanelor înrolate. Orice leziune, traumă sau alt incident grav cauzat în timpul executării serviciului militar pe timp de pace pe motive de răzbunare, abuz, violență sau alte forme violente și de pedeapsă trebuie înregistrat, investigat prompt și eficient, iar agresorii atrași la răspundere.
• În ultimii ani, Armata Națională a fost deseori menționată în public pe aspecte ce țin de relații neregulamentare, acte de violență asupra militarilor, dezertări, acte discriminatorii, decese, suicide, etc. Aceste fapte arată că în sistemul militar există anumite probleme care urmează a fi remediate. În același timp, este oportun ca mecanismele de protecție a militarilor ce denunță faptele de abuz să fie eficiente, sigure și funcționale. Militarul – victimă trebuie să fie încrezut că problema expusă va fi soluționată prompt, corespunzător și că viața, sănătatea și siguranța acestuia nu va fi pusă în pericol. În aceeași ordine de idei, militarii prin contract trebuie să aibă suficiente pârghii de control și supraveghere.
• În plus, în scopul protejării integrității fizice și psihice „Statele nu doar trebuie să se abțină de la provocarea relelor tratamente, dar și să adopte/întreprindă măsuri preventive, necesare pentru a asigura integritatea fizică, psihică și bunăstarea persoanelor private de libertate.”[3]

În baza investigației efectuate și a concluziilor pe cazul dat, Avocatul Poporului a înaintat următoarele recomandări

Parlamentului Republicii  Moldova:

• Să inițieze/ revină, cu respectarea procesului de transparență decizională și consultări publice cu privire la oportunitatea / necesitatea încorporării obligatorii a tinerilor cu vârsta de 18 ani în Armata Națională, fie trecerea completă graduală la serviciul militar profesionist în bază de contract;

• Să aprobe modificări la actele normative ce țin de executarea serviciului militar a opțiunii de eliberare din serviciul militar a tinerilor încorporați ce „nu doresc/ sunt în incapacitate de a continua serviciul militar din aspecte psiho-emoționale, stare fizică”, etc.
• Să includă prevederi ce țin de „protecția împotriva tuturor formelor de abuz, discriminare și alte forme de rele tratamente” a militarilor în Legea 162/2005 cu privire la statutul militarilor;
• Să examineze oportunitatea modificării Legii 156/2007 cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă), prin completarea cu criteriul „orientare sexuală sau apartenența la o minoritate sexuală” de substituire a serviciului militar în termen cu cel civil;

Printre recomandările adresate Ministerului Apărării/ Marelui Stat Major al Armatei Naționale / Inspectoratului Militar:

• Să actualizeze panourile informative cu informație despre lista autorităților ce pot fi sesizate în caz de nereguli sau plângeri din afara unității militare, precum și mecanismul de adresare către aceste instituții;
• Să examineze prompt și eficient toate cazurile și informațiile cu privire la pretinse abuzuri între militari și față de militarii în termen;

• Să realizeze inspecții regulate cu privire la condițiile de cazare, antrenament și domeniile ocupaționale ale militarilor în termen;
• Să verifice mecanismul de asigurare a drepturilor civile militarilor în termen;
• Să verifice și supravegheze mecanismul de depunere a plângerilor față de ofițerii Armatei Naționale;
• Să instituie o linie fierbinte confidențială pentru militarii în termen, întru recepționarea sesizărilor cu privire la abuz, discriminare și alte forme de maltratare, umilire, etc în unitățile militare.
• Anchetele militare realizate de Inspectoratul Militar să urmărească scopul protecției militiarilor și nu a imaginii Armatei naționale / conducerii acestora și să fie realizate prompt, onest, obiectiv și eficient.
• Inspectorii militarii urmează să beneficieze de garanții de independență față de Șeful Marelui Stat Major, Ministrul Apărării, autoritățile executive și față de alți șefi ierarhic superiori în cazurile realizării investigațiilor de rezonanță.
• Toate unitățile militare trebuie să-și racordeze activitatea la Regulamentul cu privire la procedura de prevenire, identificare, înregistrare, raportare și examinare a cazurilor de discriminare, hărțuire sexuală și violență în bază de gen.
• Să dezvolte programe de instruire în materia non-discriminării, având ca beneficiari, atât militarii, cât și organele de decizie din cadrul unităților militare.
• Să instituie mecanisme viabile de raportare a neregularităților prin accesibilizarea modalității de depunere a unei sesizări
• Să extindă activitățile ocupaționale pentru militarii în termen axate pe dezvoltare personală, animarea timpului liber, consiliere individuală și de grup.  
• Să realizeze ore educaționale/ cursuri de instruire a militarilor care țintesc spre consolidarea disciplinei militare.

Centrelor militare teritoriale:

• Să ajusteze fișele de evaluare de preîncorporare la necesitățile și problemele reale ale adolescenților;
• Să verifice minuțios și cu dilegență aptitudinele tinerilor cu vârsta de 18 ani cu referire la predispunerea spre executare a serviciului militar racordat la înțelegerea acestora a esenței și specificului serviciului militar;
• Să monitorizeze starea psihologică și aptitudinele tinerilor în ascensiune;
• Să adopte planuri de verificare profundă a situației individuale a tinerilor;
• Să adopte decizii de încorporare bazate pe dezideratul umplerii calitative a Forțelor Armate cu resurse umane apte de a face față dificultății serviciului militar;
• Să invite reprezentanți ai societății civile / reuniunilor de părinți pentru supravegherea procesului de evaluare a încorporării;
• Să realizeze ore informative în toate instituțiile de învățământ/ profesionale cu elevii de 16 -18 ani pentru informarea acestora cu privire la obligațiunile militare și specificul executării serviciului militar.
• Să afișeze în incinta CMT/ SAM adresele de contact ale Oficiului Avocatului Poporului cu mențiunea „pentru plângeri împotriva acțiunilor/ inacțiunilor CMT/ SAM”

Avocatul Poporului a recomandat Consiliului Național de Asistență Juridică Garantată de Stat să examineze oportunitatea includerii în lista beneficiarilor de asistență juridică primară gratuită a „militarilor în termen” și după caz, a „militarilor prin contract”, inclusiv cu realizarea de consultații juridice conform graficului sau regulate în unitățile militare, inclusiv în contextul asigurării garanțiilor la apărare prevăzute de alin.4, art.9 a Legii 162/2005 cu privire la statutul militarilor.

Avocatul Poporului a recomandat Procuraturii Generale a R. Moldova /oficiilor teritoriale

• să revină la exercitarea controlului legalității în Armata Națională, aspecte omise în cadrul aprobării Legii 3 cu privire la Procuratură;
• să exercite urmărirea penală fără implicarea organelor de poliție, pe cauzele ce țin de infracțiunile militare;
• să monitorizeze legalitatea acțiunilor/ inacțiunilor în Armata Națională, inclusiv prin re-introducerea unui subcapitol în aces sens, în raportul anual al Procuraturii Generale.

VIDEO/ Mesajul tânărului hărțuit în armată, după ce s-a aflat că este homosexual: „Am decis să nu mă întorc. Îmi datorez mie respect și o șansă la fericire”