Astăzi se împlinesc 129 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu
Astăzi, 15 iunie, se împlinesc 129 de ani de la moartea poetului român Mihai Eminescu. Grav bolnav, „Luceafărul poeziei româneşti” a murit la 15 iunie, la vârsta de 39 de ani, în Bucureşti și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, sub un tei.
„Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scria George Călinescu în volumul dedicat vieţii lui Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu s-a născut pe data de 15 ianuarie 1850, la Botoşani, fiind al şaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici.
Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia ”La mormântul lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o cu numele M. Eminovici. Închinată memoriei profesorului său, poezia a apărut în broşura scoasă la moartea acestuia (12/24 ianuarie 1866, la Cernăuţi), intitulată ”Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul”.
Adevăratul debut în poezie a fost în 25 februarie 1866, la vârsta de 16 ani, în revista „Familia”, când directorul acesteia, Ion Vulcan, i-a publicat prima poezie, ”De-aş avea…”, semnată pentru întâia oară Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de I. Vulcan din Eminovici în Eminescu).
Stabilit la Iaşi, a frecventat şedinţele junimiştilor, unde şi-a citit lucrările. Diversitatea, profunzimea şi expresia artistică a liricii eminesciene au fost remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al ”Junimii”. Tot în 1871 au mai apărut în revista societăţii poemul ”Egipetul”, nuvela ”Sărmanul Dionis”, poeziile ”Înger şi demon” şi ”Floare albastră”.
Intrarea sa în publicistică a avut loc în 1870, tot în ”Familia”, cu articolul ”Repertoriul nostru teatral”, o examinare critică a producţiei româneşti teatrale.
Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu a devenit importantă după ce în 1876 a fost redactor-administrativ la ”Curierul de Iaşi”, unde a devenit ziarist profesionist.
Ca o recunoaştere a activităţii sale publicistice, în 1883 a fost ales membru al Societăţii Presei Române (constituită la 13 februarie), condusă de B.P. Hasdeu.
O primă culegere din opera poetică eminesciană şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui Mihai Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883. Volumul ”Poesii”, cu 307 pagini și 61 de poezii, a fost tipărit de Editura Librăriei. Este singurul volum de poezii publicat în timpul vieţii marelui poet, alte două ediţii fiind publicate în 1885 şi în 1888. Cartea a fost tipărită în lipsa autorului din ţară, acesta fiind internat într-un sanatoriu în Germania.
Mihai Eminescu a publicat şi proză: ”Sărmanul Dionis”, nuvelă fantastică, ”Cezara”, povestire erotică şi romantică, ”La aniversară”, schiţă erotică.
Grav bolnav, Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889.
La 28 octombrie 1948, Mihai Eminescu devenea membru de onoare post-mortem al Academiei Române, în semn de preţuire pentru valoroasa moştenire culturală pe care ne-a lăsat-o.
Opera poetului rămâne a fi de o valoare incontestabilă, actualitatea scrierilor sale fiind recunoscută în spațiul românesc și pe întreg continentul european.
Bustul lui Mihai Eminescu se regăsește pe Aleeea Clasică, amplasată pe raza centrală a Grădinii publice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Spaţiul a fost inaugurat oficial la 29 aprilie 1958, bustul marelui poet român fiind printre primele 12 busturi care au fost instalate atunci.
