Astăzi se împlinesc 129 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu

Astăzi, 15 iunie, se împli­nesc 129 de ani de la moar­tea poe­tu­lui român Mihai Emi­ne­scu. Grav bolnav, „Lucea­fă­rul poe­ziei româ­neşti” a murit la 15 iunie, la vâr­sta de 39 de ani, în Bucu­reşti și a fost înmormântat la Cimi­ti­rul Bellu, sub un tei.

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scria George Călinescu în volumul dedicat vieţii lui Mihai Eminescu.

Mihai Emi­ne­scu s-a năs­cut pe data de 15 ianu­a­rie 1850, la Botoşani, fiind al şaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici.

Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia ”La mormântul lui Aron Pumnul”, pe care a semnat-o cu numele M. Eminovici. Închinată memoriei profesorului său, poezia a apărut în broşura scoasă la moartea acestuia (12/24 ianuarie 1866, la Cernăuţi), intitulată ”Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul”.

Adevăratul debut în poezie a fost în 25 februarie 1866, la vârsta de 16 ani, în revista „Familia”, când directorul acesteia, Ion Vulcan, i-a publicat prima poezie, ”De-aş avea…”, semnată pentru întâia oară Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de I. Vulcan din Eminovici în Eminescu).

Stabilit la Iaşi, a frecventat şedinţele junimiştilor, unde şi-a citit lucrările. Diversitatea, profunzimea şi expresia artistică a liricii eminesciene au fost remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al ”Junimii”. Tot în 1871 au mai apărut în revista societăţii poemul ”Egipetul”, nuvela ”Sărmanul Dionis”, poeziile ”Înger şi demon” şi ”Floare albastră”.

Intrarea sa în publicistică a avut loc în 1870, tot în ”Familia”, cu articolul ”Repertoriul nostru teatral”, o examinare critică a producţiei româneşti teatrale.

Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu a devenit importantă după ce în 1876 a fost redactor-administrativ la ”Curierul de Iaşi”, unde a devenit ziarist profesionist.

Ca o recunoaştere a activităţii sale publicistice, în 1883 a fost ales membru al Societăţii Presei Române (constituită la 13 februarie), condusă de B.P. Hasdeu.

O primă culegere din opera poetică eminesciană şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui Mihai Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883. Volumul ”Poesii”, cu 307 pagini și 61 de poezii, a fost tipărit de Editura Librăriei. Este singurul volum de poezii publicat în timpul vieţii marelui poet, alte două ediţii fiind publicate în 1885 şi în 1888. Cartea a fost tipărită în lipsa autorului din ţară, acesta fiind internat într-un sanatoriu în Germania.

Mihai Eminescu a publicat şi proză: ”Sărmanul Dionis”, nuvelă fantastică, ”Cezara”, povestire erotică şi romantică, ”La aniversară”, schiţă erotică.

Grav bolnav, Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889.

La 28 octombrie 1948, Mihai Eminescu devenea membru de onoare post-mortem al Academiei Române, în semn de preţuire pentru valoroasa moştenire culturală pe care ne-a lăsat-o.

Opera poe­tu­lui rămâne a fi de o valoare incon­tes­ta­bilă, actu­a­li­ta­tea scri­e­ri­lor sale fiind recu­nos­cută în spa­țiul româ­nesc și pe întreg con­ti­nen­tul euro­pean.

Bustul lui Mihai Eminescu se regăsește pe Aleeea Clasică, amplasată pe raza centrală a Grădinii publice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Spaţiul a fost inaugurat oficial la 29 aprilie 1958, bustul marelui poet român fiind printre primele 12 busturi care au fost instalate atunci.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *