• Alo, Telefonul copilului? Confidențial, despre dragoste, neglijență, viol, disperare sau singurătate

    Alo, Telefonul copilului? Confidențial, despre dragoste, neglijență, viol, disperare sau singurătate
    01 iunie 2021 | 14:32

    În acest an, Ziua copilului vine după o perioadă dificilă, în care pandemia a schimbat modul de viață, inclusiv al copiilor. ZdG și-a propus să afle mai multe despre cum sunt respectate drepturile copilului în R. Moldova şi cum sunt ele apărate? Unde se poate adresa un copil ale cărui drepturi sunt lezate? Cum a influențat pandemia asupra stării copiilor?

    Așa am ajuns la Serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii 116 111 – un număr special rezervat liniilor de asistență pentru copii din toată Europa. În R. Moldova, telefonul copilului a fost lansat la 4 iunie 2014 și este un serviciu gratuit, accesibil non-stop tuturor copiilor care au nevoie de protecţie.

    În cei 7 ani de activitate, Telefonul copilului a recepționat peste 42.000 de apeluri. De obicei, copiii sesizează despre subiectele care îi deranjează sau despre ceea ce le este frică să vorbească cu apropiații lor. „Acestea sunt probleme de relaționare atât cu părinții, cât și cu semenii, autoaprecierea, sexualitatea, problemele sentimentale și existențiale”, spune Dina Sârbu, managera Serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii.

    Despre dragoste

    „La 116 111, copiii pot ne pot vorbi despre tot ce-i interesează: probleme de relaționare cu părinții, cu frații, cu surorile, cu buneii sau cu semenii. Adolescenții, de regulă, sunt nemulțumiți de felul în care arată. Pentru că subiectul sexualității mai este un tabu în societate, copiii preferă să-l abordeze  la telefon sau online. Discutăm și despre schimbările care apar odată cu pubertatea, despre contracepție, despre relații sexuale. În toate cazurile, întrebăm neapărat vârsta copilului. Dacă are 11-12 ani și abordează acest subiect, adoptăm un anumit limbaj, dacă are 16-17 ani, atunci limbajul e diferit. Ne referim la responsabilizarea în raport cu contracepția, cu bolile sexual transmisibile, cu o viață sexuală precoce”, spune managera Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii – 116 111, precizând subiectele de sexualitate sunt deseori legate și de problemele sentimentale, abordate atât de fete, cât și de băieți. O tendință mai nouă au devenit relațiile online.

    „Problemele sentimentale sunt subiecte de mare interes pentru copii. Aceștia  încep precoce viața sexuală sau fac cunoștință în internet cu adolescenți de sex opus, considerându-se un cuplu”, spune Dina Sârbu.

    În era digitală, deseori, copiii nu pot face diferența între lumea reală și cea virtuală, iar acest fapt comportă multe riscuri, spune psihologa Gabriela Tudureanu, oferindu-ne și un exemplu.

    „Un adolescent ne-a spus că suferă mult din cauza dragostei. Am aflat că este vorba despre o relație virtuală, offline, ei nu se văzuseră niciodată. Iubita despre care vorbea că l-a părăsit era din altă țară. Băiatul era decis să adune bani și să plece în vizită la ea. Pe de o parte, e un gest frumos. Pe de altă parte, e vorba despre „dragoste online”, iar ei nu fac diferența dintre sentimentul real de îndrăgostire de forma virtuală”, spune psihologa.

    Despre neglijență

    Printre cele mai dureroase apeluri sunt cele despre bullying. Astfel de cazuri sunt raportate atât de copii, cât și de părinți. E grav că, deseori, cazurile de bullying se produc chiar sub ochii maturilor, responsabili de starea copiilor, care însă evită să abordeze problema.

    „Mulți copii telefonează să ne comunice că, la școală, au porecle, etichete. Sau ne contactează părinții și ne spun că, la școală, copilul lor e numit „balon”, „gras” sau „cal”. Profesorii, de regulă, cunosc că unii copii folosesc un limbaj neadecvat împotriva altora, dar, deseori, tolerează acest comportament sau încurajează și etichetează copilul, ceea ce este și mai dureros pentru victimă”, spune Dina Sârbu.

    În timpul unui apel, un părinte ne-a spus: „Copilul meu se simte rău la școală, nu mai vrea la ore. Când aude de școală, parcă îi dai cu ceva în cap”.

    Neglijarea este alt subiect abordat frecvent. De cele mai multe ori, neglijarea are loc în familiile social vulnerabile și vine la pachet cu violența împotriva copiilor.

    „Vorbim și despre neglijența în familie: neglijența alimentară sau  vestimentară. De obicei, este vorba despre familii social vulnerabile, părinţi care consumă alcool. În aceste familii, copiii sunt agresați de părinți”, spune Gabriela Tudureanu.

    „Vă rog să mă ajutați. Eu nu am papuci și merg la școală în șlapi”, spune în apelul său un băiețel.
    „Deja este frig, este brumă, dar părinții mă trimit la școală în sandale. Pentru că m-am îmbolnăvit, am fost bătută, pedepsită, închisă în casă”, suspină o fetiță.
    „M-am săturat, eu trebuie să fac de mâncare… Am și frați mai mici. Eu nu știu ce mâncare să mai fac și nici produse alimentare nu avem acasă”, spune plângând un băiat de 13 ani.

    Mesajele disperate ale copiilor

    Cazurile de violență împotriva copiilor sunt raportate deseori de profesori sau asistenți sociali. Deși ar putea să recurgă la alte canale, ei preferă să comunice anonim, la Telefonul copiilor, fiindu-le frică de consecințe.

    Un apel disperat a fost cel despre un copil pe care tatăl său vitreg, în grija căruia se afla și care consuma alcool, l-a înjunghiat. Acel tată nu își respecta obligațiile parentale, iar copilul le purta de grijă fraților săi mai mici, în fața cărora s-a produs tragedia.

    Gabriela Tudureanu

    „Ne-a apelat, indignat, un lucrător din domeniu. Asupra copilului nu fusese aplicată nicio formă de protecție. După tratamentul din spital, copilul a revenit în casa abuzatorului”, spune Gabriela Tudureanu.

    Colaboratorii serviciului au expediat o fișă de sesizare, explicând cu lux de amănunte pericolul în care se află băiatul și ceilalți copii din familie. „Trebuie să fie aplicată o ordonanță de protecție, copiii să fie luați din acest mediu, plasați sub protecție”, spune managera Dina Sârbu.

    Cazuri de violență asupra copiilor nu au loc doar în familii vulnerabile. Deseori copiii sunt abuzați în stradă de către alți copii sau de adulți.

    Am nevoie de ajutor. Pe mine m-a bătut preotul din sat. Nu știu dacă să chemăm poliția sau nu, dar m-am gândit să vă sun. Am văzut numărul vostru la mine în agendă”, spune în timpul apelul său un copil de 12 ani.

    Angajații serviciului susţin că poliția a confirmat informația, la fel și alți copii din comunitate. „Preotul era în stare de ebrietate și îl deranjau copiii care se jucau în stradă. Acesta apucase un copil, mai să-l sugrume. Anume asta l-a speriat pe băiat și l-a făcut să sune la Linia copilului”, spune Gabriela Tudureanu.

    Un alt apel vine de la o profesoară care spune că un copil de 8 ani a fost agresat fizic de părintele altui copil.

    „Copiii erau certați, iar părintele a abuzat fizic copilul, l-a zdruncinat, l-a etichetat și l-a amenințat să nu se mai apropie de copilul său. Nu putea face sesizarea către administrație, pentru că situația a avut loc în afara școlii. Mai mult, acest tată era un angajat influent în școală”, explică managera Dina Sârbu.

    Alteori, când copiii sunt agresați în stradă, aceștia, de fapt, sunt ținta răfuielilor între adulți.

    „Copilul unui vecin este înjosit sau chiar lovit de un adult care are conflicte nesoluționate cu părinții copilului-victimă. În astfel de cazuri, apelăm poliția, cerând protecție pentru copil”, spune Gabriela Tudureanu.

    Dina Sârbu

    În oricare dintre aceste situații, copiii trebuie să știe că pot apela Serviciul de urgență 112sau Serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii 116 111, a adăugat în acest context managera Liniei copilului, Dina Sârbu.

     „Dacă se simt în pericol, copiii ne pot contacta. Mult mai grave sunt situațiile în care copiii sau mamele ne sună la miez de noapte și ne spun că tatăl/soțul, fiind în stare de ebrietate, e agresiv. Anterior, copilul a mai sunat aici cu vreo problemă și a beneficiat de susținere. În aceste cazuri, consilierii apelează la Serviciul 112, cu care am stabilit o bună relație. Cerem să trimită un echipaj de poliție și să se facă un denunț de restricție, un ordin de protecție pentru copil și pentru mamă”, explică Dina Sârbu.

    Specialiștii spun că violența împotriva copilului poate cauza probleme comportamentale. Atunci când copilul este abuzat, el poate deveni agresiv în raport cu semenii săi.

    „Copilul se naște fără deprinderi urâte, dar învață anumite comportamente din familie, de la școală sau din societate”, susţine Dina Sârbu.

    Despre violența sexuală

    Printre cele maidificile sunt cazurile de violență sexuală. Abuzul sexual poate avea loc atât în familie, cât și în afara familiei. Unele apeluri sunt din partea adulților sau chiar din partea copiilor care vorbesc despre experiența traumatizantă prin care au trecut sau prin care trec. Deseori, abuzatorul este vreo rudă apropiată, tatăl vitreg, tatăl biologic, bunelul sau fratele mai mare.

    „Un apel cutremurător l-am primit de la o copilă de 15 ani, care ne-a vorbit despre   insomnii, despre coșmaruri. Într-un final, am stabilit că fetița a fost abuzată sexual timp de trei ani, de la 7 până la 10 ani, de unchiul său care era un bărbat vârstnic. Copila rămânea în supravegherea acestui bărbat, care o obliga să vizioneze filme pornografice, să imită cele vizionate, o molesta. Bărbatul o amenința că dacă va spune, va fi rău. Durerea victimei se rezuma la faptul că agresorul nu mai putea fi pedepsit, deoarece decedase. Tensiunea psihică cu care trăiește, episoadele traumatizante revin în memoria ei, manifestându-se mai ales noaptea”, spune psihologa Gabriela Tudureanu.

    În acest caz, părinții nu discutaseră cu fiica lor despre faptul că nu e normal ca cineva să o atingă, să o dezbrace. Nu i-au spus că e bine să le spună părinților dacă au loc asemenea cazuri. La vârsta de 7 ani, un copil spune cu lux de amănunte despre tot ce i se întâmplă. Cazul respectiv e o consecință a lipsei unei relații de încredere părinte-copil”, explică Dina Sârbu.

    Apelanta a beneficiat de ajutor specializat. Până în prezent, consilierii de la Linia copilului păstrează legătura cu adolescenta, încercând să-i ofere suport ori de câte ori e nevoie, mai ales având în vedere că, pe viitor, aceasta urmează să-și creeze o relație, o familie.

    Printre cele mai grave și greu de soluționat sunt cazurile de abuz sexual din partea altor minori. În acest caz, adulții (părinții) nu pot fi trași la răspundere, iar copiii, de obicei, au nevoie de asistență psihologică.

    „Un apel dureros era din partea unui apelant care plângea isteric. În discuții cu cineva din comunitate aflase că sora sa mai mică devenise victimă a abuzurilor sexuale comise de frații mai mari, de 10 și, respectiv, de 14 ani, dar și de către alţi doi copii din comunitate. Copiii erau dintr-o familie disfuncțională, fiind în grija concubinei tatălui, care nu a observat ce se întâmplă”, povesteşte Gabriela Tudureanu.

    Tendințe pandemice

    Din martie 2020 până în prezent, la Linia copilului au ajuns numeroase apeluridespre stările trăite în condiții de pandemie. Mulți elevi au sunat, solicitând suport psihologic, fiind îngrijorați de reușita școlară.

    „Copiii s-au arătat îngrijorați de faptul că nu erau siguri că vor susține examenele din clasa a noua sau BAC-ul. Erau supărați din cauza amenințărilor din partea profesorilor că vor merge la școală și vara sau că vor repeta anul școlar”, explică Gabriela Tudureanu.

    „Nu suntem suficient de pregătiți să susținem BAC-ul, n-am fost la școală atâta timp. Mai degrabă am regresat  decât am progresat în acest răstimp”, spune un adolescent.

    „E adevărat că vom merge la școală în vacanța de vară? E adevărat că nu vom putea merge deloc la bunei, că vom avea ore?”, întreabă alt copil.

    „E adevărat că la anul vom repeta clasa a șasea? Eu nu vreau”, spune altul.

    În pandemie, atât copiii, cât și adulții au manifestat îngrijorare și stări depresive în contextul relațiilor din familie. În unele familii au apărut probleme de relaționare, iar în altele acestea s-au acutizat.

    „Nu știm ce să facem, ne plictisim, stăm în casă, ne certăm”, spune un părinte.

    „Mă sufoc. Nu mai pot sta cu mama acasă”, spune un copil.

    „Tata este prea prezent”, spune altul.

    „Frații mei sunt gălăgioși. M-am săturat. Vreau la școală, vreau afară, vreau să mă văd cu prietenii”, spune al treilea.

    În perioada pandemiei, la Linia copilului a survenit un număr record de apeluri despre stări depresive.

    „În cinci luni ale anului 2021, avem 40 de apeluri în care copiii prezintă stări depresive. În 2020, pe parcursul întregului an, nu am avut nici 40 de apeluri. E îngrijorător”, spune Dina Sârbu.

    „Mănânc compulsiv, scad brusc în greutate, adaug în greutate. Mă îngraș de la apă”, spune o adolescentă de 17 ani, care suferă de bulimie, iar starea ei s-a agravat în această perioadă.

    Pandemia a generat un număr record de apeluri în care copiii prezentau stări suicidale

    În 2021, până la sfârșitul lunii mai, Telefonul copilului a recepționat 17 apeluri în care apelanții prezentau stări suicidale. Ele sunt cele mai grave, consilierul trebuie să convingă copilul să renunțe la acest gând și să trimită ajutor imediat copilului.

    Un adolescent care se afla pe un pod amenința că se va sinucide. Consilierul a reușit să convingă copilul să abandoneze ideea. În convorbirea telefonică, copilul povestea despre problemele de relaționare din familie.

    „Sunt neînțeles, neiubit, neimportant în familie. Frații mai mici au toată atenția și dragostea părinților, pe care eu nu o primesc. Mama râde când cer să o îmbrățișez”, spunea adolescentul.

    În alt apel, la o oră târzie, cerea ajutor o adolescentă de 14 ani. „Nu știu dacă am nevoie de ajutor, dar cred că am. Am venele tăiate, văd peste tot sânge. Asta mă sperie. Sunt în veceul din curtea școlii”, spunea adolescenta.

    Consilierul s-a asigurat că fetița încearcă să oprească hemoragia și a apelat 112. Între timp, discuta cu apelanta ca să se asigure că ea rămâne conștientă și că echipajul o va găsi. Motiv pentru fapta disperată a fetiței era relația din familie.

    „Relația cu mama era defectuoasă. În plus, fetița avea probleme de relaționare cu semenii”, spune Dina Sârbu.

    „Mama revenise de peste hotare și avea cerințe exagerate față de copil. Peste un  timp, am contactat fetița și ne-am asigurat că situația se îmbunătățește. În acest caz, pe lângă autoritățile tutelare, a intervenit și Direcția educației căreia i se subordonează instituția în care ea își face studiile”, ne-a spus Gabriela Tudureanu.

    Un alt exemplu este cazul unei fetițe de 14 ani, care anterior a comis două tentative suicidale. În apelul său, fetița ne-a vorbit despre relații disfuncționale în familie, povestind că este înjosită de surorile sale mai mari, pentru că ar fi supraponderală. Mama ei, sub ochii căreia au loc înjosirile, nu intervine și nu încearcă să o protejeze.

    Un alt apel era din partea unui băiat de 16 ani, care a solicitat ajutor pentru colega sa care comisese un act suicidal.

    „Vă rog să mă ascultați. Nu știu dacă sun unde trebuie, dar am mare nevoie de ajutor. Nu pentru mine, cât pentru o persoană care cred că are nevoie de susținerea cuiva și de protecție. Colega mea se află în reanimare, după ce a comis un act suicidal. A fost o neînțelegere între ea și un profesor, despre care cred că e de vină în acest caz. Colega mea este o persoană mai retrasă, mai izolată, nu este clar care este situația în familia ei”, explică băiatul.

    Apelul băiatului a dezvăluit că adolescenta a recurs la suicid după ce a fost presată, înjosită de către un profesor pentru că nu a prezentat niște lucrări. Colegul victimei este îngrijorat de faptul că fetei nu i se acordă niciun ajutor, că nu intervin specialiștii, iar profesorii sunt indiferenți și nu își asumă vreo vină. Consilierii au confirmat spusele băiatului.

    „Erau indicatori clari că acest copil trece printr-o perioadă complicată. Ea a lipsit o vreme de la școală. Nimeni nu a bătut alarma. Revenind la şcoală, i s-au  solicitat lucrări, iar ea a fost determinată să recurgă la o tentativă de suicid. Deseori, acțiunile copiilor sunt radicale, mai ales atunci când se simt inutili, neimportanți sau când sunt numiți cu vorbe urâte. În astfel de cazuri, ei recurg la gesturi radicale”, spune psihologa Gabriela Tudureanu.

    Motivele din care copiii fac acest pas sunt relațiile disfuncționale între semeni și în familie. Părinții ar trebui să caute ajutor specializat, spune managera serviciului, Dina Sârbu.

    „Violența fizică este dureroasă, dar violența psihologică sau bullying-ul are un impact mult mai profund. Adolescentul trăiește mai intens sentimentele. Deseori aceștia se manifestă protestând, pentru a capta atenția pe care nu o au din partea părinților. Mulți adulți nu cunosc că în astfel de cazuri trebuie să se adreseze specialiștilor. Lipsește și parteneriatul dintre școală, familie și copil, or, de regulă, în multe instituții sunt psihologi care pot oferi suport. Informarea adulților despre serviciile la care pot apela în situații de urgență sau în situații problematice de relaționare cu copilul mai rămâne un subiect deschis”, explică Dina Sârbu.

    Materialul este realizat în cadrul proiectului “Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova”, implementat de ERIM, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat American. Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat poziția ERIM.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    În premieră, R. Moldova câștigă calificările Campionatului European de fotbal pe plajă

    Pentru prima dată în istorie, Moldova a devenit campioana calificărilor europene la fotbal pe plajă, Divizia B. Moldova a învins Estonia cu 4-1 în finala turneului care s-a desfășurat la Chișinău și este organi…
    În premieră, R. Moldova câștigă calificările Campionatului European de fotbal pe plajă

    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    Pfizer a crescut prețul vaccinului anti-COVID-19 cu mai mult de 25%, iar Moderna, cu mai mult de 10% în ultimele contracte de furnizare pentru Uniunea Europeană, în timp ce statele din blocul comunitar se confr…
    Pfizer și Moderna cresc prețurile vaccinurilor vândute UE, pe măsură ce varianta Delta se răspândește

    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Fostul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Oleg Sternioală se judecă de peste un an și jumătate cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru anularea hotărârii prin care instituția și-a dat ac…
    DOC/ Fostul judecător Oleg Sternioală a cerut strămutarea dosarului, în care cere anularea hotărârii CSM prin care a fost dat acordul să fie urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, la o altă instanță egală în grad

    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13

    Ex-ministru al Apărării Alexandru Pînzari, reținut vineri în dosarul fostei Direcții nr.5 a MAI, a primit 30 de zile de arest, conform unei decizii dictate de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
    Ex-ministrul Apărării Alexandru Pînzari, plasat în arest pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13