(Video) 20 de ani de CtEDO în R. Moldova. Cum stăm la capitolul respectarea drepturilor omului?

La 12 septembrie s-au împlinit 20 de ani de când R. Moldova a aderat la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO). Atunci R. Moldova a recunoscut jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

„La capitolul respectarea drepturilor omului stăm mai bine decât în anul 1997, dar mai prost decât mi-aș dori eu. Convenția Europeană este doar un document, unul important, dar totuși doar un document. El nu schimbă prin sine lucrurile, ci doar ajută pe unii să fie mai buni. Convenția Europeană a adus multe lucruri bune, dar nu putem spune că doar datorită Convenției Europene noi putem deveni perfecți. Sunt multe alte elemente care se iau în calcul atunci când spunem că trebuie schimbat ceva într-o țară… Am avut multe lucruri bune, dar avem și multe restanțe. Suntem încă în capul listei țărilor care au cele mai multe cereri depuse la CtEDO și la numărul analizelor care arată că lucrurile nu merg spre bine. Probabil, stăm mai bine la capitolele care sunt mai puțin actuale pentru politică, cum ar fi: libertatea la exprimare, unde nu prea există probleme… R. Moldova a avut să plătească circa 16 mln de euro pentru dosarele ce au fost pierdute la CtEDO și cred că această sumă spune multe despre cum stăm noi la capitolul respectării drepturilor omului”, susține Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Prima decizie împotriva ţării noastre a fost dictată în 2001, atunci când Înalta Curte a recunoscut ilegal refuzul guvernării comuniste de a înregistra Mitropolia Basarabiei.

Din 1997 şi până acum, CtEDO a primit 12.500 de cereri împotriva R. Moldova. Astfel, Moldova s-a aflat constant în topul țărilor cu cel mai mare număr de cereri depuse la CtEDO pe cap de locuitor. Până în prezent, CtEDO a pronunţat peste 350 de hotărâri în cauzele moldovenești. În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2016, Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite compensații de peste 16 mln de euro.

Datorită CtEDO, în R. Moldova s-a redus numărul cererilor în judecată pentru tortură, tratament inuman şi degradant în locurile de detenţie, au fost modificate mai multe legi şi au fost achitate compensaţii unor oameni nevinovaţi, care anterior au fost condamnaţi, anunță membrii Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

CEDO a recunoscut Federația Rusă responsabilă pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană (cazurile Ilașcu, Ivanțoc, Mozer). Totodată, datorită CEDO au fost înăsprite sancțiunile pentru tortură (Valeriu și Nicolae Roșca). După aceasta, numărul plângerilor de maltratare a scăzut. A dispărut fenomenul răspândit în anii 2000 de neachitare de către stat a sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești (Prodan); A fost modificată legea și au fost introduse garanții pentru a preveni interceptarea abuzivă a comunicărilor (Iordachi și alții), precum și arestarea nejustificată a persoanei (Boicenco). Persoanele au dobândit dreptul de a obține compensații pentru examinarea judiciară tergiversată sau executarea prea îndelungată a hotărârilor judecătorești (Olaru și alții).

„Avem o legislație care protejează mai bine libertatea de exprimare (Busuioc, Savițchi, cauzele Flux). A fost anulată interdicția pentru persoanele cu dublă cetățenie să dețină funcții publice (Tănase). Imunitatea șefului statului nu mai este absolută (Urechean și Pavlicenco)”, susțin reprezentanții CRJM.

Totodată, aceștia constată și anumite restanțe: „Sunt frecvente situațiile de motivare insuficientă a hotărârilor judecătorești, netransparență a proceselor judiciare. Judecătorii nu se simt pe deplin independenți. În pofida a peste 20 de hotărâri – arestul este utilizat mult prea des și nejustificat. În 2016 au fost arestate la fel de multe persoane ca și în 2009. Chiar dacă au fost deja peste 30 de condamnări la CtEDO, condițiile de detenție din penitenciare sunt la fel de proaste. Deși numărul de plângeri pe cauzele de tortură și rele tratamente a scăzut, mai există maltratări și decese suspicioase în locurile de detenție, chiar și în 2017. Chiar dacă legislația națională a fost modificată, numărul solicitărilor de interceptare a convorbirilor a crescut de câteva ori, iar rata solicitărilor admise a rămas aceeași – 98-99%. Nimeni nu este sigur că nu este interceptat. CEDO a adus cu sine multe lucruri bune și nimic rău, dar pentru a ne bucura de toate beneficiile oferite de CEDO, standardele ei trebuie aplicate fără rezerve”, constată consilierii juridici CRJM.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Alonso

    cedo este o institutie de buzunar, spuneti-mi cite dosare o cistigat omenirea contra faradelegilor si hotiilor EVREILOR ca shor si altii ????

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *