Explicația PA, replica Olesei Stamate și precizările denunțătorului referitor la dosarul în care a figurat soțul ministrei Justiției

• Dosarul penal în cadrul căruia soțul ministrei Justiției a fost scos de sub urmărire penală încă în 2017, a fost clasat de procurori abia în iulie curent, deoarece la această dată au fost epuizate „toate căile pentru administrarea altor probe”. Explicația este făcută de șeful Procuraturii Anticorupție (PA) la solicitarea Ziarului de Gardă, după ce un site anonim a publicat ordonanța din 9 iulie 2019 privind clasarea dosarului, invocând că decizia a fost luată odată cu venirea Olesei Stamate la șefia Ministerului Justiției (MJ).

• Olesea Stamate consideră promovarea acestei versiuni o încercare de discreditare a imaginii sale în contextul reformelor demarate în sectorul justiției, a Adunării generale a judecătorilor și a concursului pentru selectarea unui nou procuror general.

• De cealaltă parte, Cristina Țărnă, fostă șefă adjunctă a CNA, cea care în 2015 a depus un denunț în baza căruia ulterior a fost pornită urmărirea penală în privința omului de afaceri Gheorghe Stamate, soțul actualei ministre a Justiției, afirmă că în 2017, în „Codul penal nu erau incriminate acțiunile de fraudare a fondurilor UE”.

Pe 9 iulie 2019, la scurt timp după ce Olesea Stamate a fost învestită în funcția de ministră a Justiției, Procuratura Anticorupție (PA) a clasat procesul penal în care a figurat anterior soțul său, Gheorghe Stamate, director al „Ericsson Telecommunications” SRL, fiind scos de sub urmărire cu mai bine de doi ani în urmă.

Ordonanța de clasare a procesului, semnată de procurorul Grigore Niculiță din cadrul PA, a fost publicată de portalul anonim scheme.md.

Potrivit ordonanței, urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 4 iunie 2016, iar la bază se afla un denunț din 15 mai 2015 al Cristinei Țărnă, care ocupa funcția de director adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA), cu referire la pretinsele acțiuni ilegale ale lui Gheorghe Stamate, „manifestate prin influență necorespunzătoare”.

Potrivit denunțului, Gheorghe Stamate i-ar fi comunicat Cristinei Țărnă despre intenția de a participa la licitațiile care urmau a fi anunțate și petrecute ulterior de CNA și că ar putea să livreze produsele furnizorilor preferați de CNA, „dar are nevoie să-i cunoască”, solicitându-i această informației lui Țărnă. Conform ordonanței, Stamate i-a comunicat lui Țărnă că „toate tenderele se câștigă prin înțelegeri prealabile, iar el, prin intermediul companiei pe care o reprezintă și partenerii cu care conlucrează a reușit să câștige multe din tenderele desfășurate de către Delegația UE la Chișinău, și anume tenderele ce se referă la echipamente electronice speciale, softuri, și că a făcut achiziții de mai multe milioane de euro pentru beneficiari ca MAI, Serviciul Vamal, Serviciul de Grăniceri al R. Moldova”.

„În primul rând este vorba despre faptul că Delegația UE planifica o achiziție pentru CNA, care așa și nu a mai avut loc. A fost făcută o evaluare de către o echipă de experți europeni, care au inclus în listă echipamente și un soft care era deja instalat la anumite subdiviziuni ale CNA. Se propunea să fie extins acest soft pentru mai multe subdiviziuni. Domnul Stamate știa că CNA urmează să cumpere acest echipament, înainte ca acest tender să fie anunțat, ceea ce mi se păruse straniu”, a declarat Cristina Țărnă pentru ZdG.

Cu referire la softul ce urma să fie procurat de CNA, Cristina Țărnă declară că Gheorghe Stamate ar fi întrebat-o dacă aceasta poate cumva să influențeze, astfel încât să se insiste pe elaborarea unui soft nou.

„Eu nu am avansat această discuție și nu i-am permis să ajungem la niciun fel de înțelegere. Este straniu că un om vrea să discute cu o persoană care deține o funcție de demnitate publică despre un tender care încă nu fusese anunțat. Există prezumția nevinovăției și înțeleg soluția procurorilor de clasare, pentru că în acel moment, în Codul penal nu erau incriminate acțiunile de fraudare a fondurilor UE. Nu puteam însă să nu declar acest lucru”, precizează Țărnă.

Conform ordonanței, la 23 ianuarie 2017, soțul lui Stamate a fost recunoscut în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii de corupere activă. Peste două luni, la 22 martie 2017, Gheorghe Stamate a fost scos de sub urmărire penală, procurorii anticorupție stabilind că în acțiunile acestuia „lipsesc elementele obiective și subiective a infracțiunii date”.

Anume la această dată, susține pentru Ziarul de Gardă ministra Justiției, aceasta a auzit pentru ultima dată despre dosar. Olesea Stamate spune că nu cunoștea despre faptul că ancheta nu a fost clasată și că aflat despre ordonanță după 9 iulie 2019, când informația a fost publicată pe anumite site-uri cu autori necunoscuți.

„A început să apară informația respectivă pe blogurile diverșilor trolli PD-iști”, a punctat Olesea Stamate pentru ZdG cu referire la apariția în spațiul public a informației despre ordonanța din 9 iulie 2019 prin care a fost clasat procesul penal în cauza în care a figurat soțul său.

„Din câte înțeleg eu, soțul meu este unica persoană vizată în acel dosar. Deci, principalul suspect. În mod normal, atunci când a fost scos de sub urmărire penală, dosarul trebuia închis. De ce procurorii nu au închis acest dosar după ce soțul meu a fost scos de sub urmărire penală este foarte bună întrebare despre cum funcționează Procuratura în țara noastră”, afirmă Olesea Stamate, care, în calitate de soție a persoanei care a fost vizată în dosar, susține că „urmărirea penală a fost pornită în 2016 în baza unor acuzații nefondate, în lipsa probelor”.

Olesea Stamate afirmă că, potrivit legii, timp de un an din momentul pornirii urmăririi penale, procurorii urmau fie să scoată persoana de sub urmărire penală, fie să trimită dosarul în judecată.

Contactat, șeful PA, Viorel Morari, că procesul penal a fost clasat la 9 iulie 2019, la două săptămâni de la accederea în funcție a Olesei Stamate, deoarece abia atunci s-a constatat că nu există elemente ale infracțiunii.

„După ce s-au făcut toate acțiunile de urmărire penală, s-a constatat că nu există elemente ale infracțiunii și atunci s-a adoptat hotărârea. Nu există un termen limită pentru adoptarea hotărârii. Mai mult decât atât, în cadrul acestei cauze a fost solicitat aportul Oficiului European de Luptă Antifraudă, care este un organism internațional de investigare în cazul fraudelor cu fonduri europene. Nu am primit răspuns, de aceea a fost adoptată hotărârea. Când au fost epuizate toate căile pentru administrarea altor probe, atunci s-a adoptat hotărârea”, a explicat pentru Ziarul de Gardă șeful PA, Viorel Morari.

Olesea Stamate consideră că în spatele difuzării ordonanței s-ar afla intenția de a denigra imaginea sa în contextul reformelor demarate de Ministerul Jusiției.