(doc) Cum a argumentat CSJ decizia în dosarul Filat! 180 de pagini MOTIVATE

Toate ședințele de judecată în dosarul Filat au avut loc cu ușile închise pentru a nu compromite probele procurorilor în alt dosar penal, disjuns de la cauza penală pornită după autodenunțul primarului de Orhei, Ilan Șor.  Cel de-al doilea dosar vizează fapte care au influențat stabilitatea economică a R. Moldova și au fost săvârşite în comun acord cu persoane de demnitate publică. Acesta se află în gestiunea procurorilor, iar „informarea publicului larg asupra circumstanţelor concrete şi probelor expuse în speţă, ar compromite probele pe acest dosar, afectând, în final, interesele justiţiei”, deoarece ar permite persoanelor care au mai fost implicate la comiterea faptelor infracţionale să declanşeze acţiuni, care ar împiedica desfăşurarea obiectivă a urmăririi penale. Acestea sunt argumentele magistraților de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) prin care resping drept „inadmisibil și vădit neîntemeiat” unul dintre recursurile apărării, privind eroare de drept în cazul examinării în ședințe închise a dosarului. Decizia motivată a CSJ din 22 februarie, semnată de magistrații Nadejda Toma, Constantin Alerguș și Vladimir Timofti, prin care toate recursurile părților în dosarul Filat sunt respinse, conține 180 de pagini.

„În acest sens procurorul a menţionat, că acuzaţiile care sunt formulate în denunţul lui XXXXXX (Ilna Șor – n.r.) şi care au constituit temei de pornire a urmăririi penale în privinţa lui Filat Vladimir, vizează în mod direct sustragerile în proporţii deosebit de mari din sistemul bancar al Republicii Moldova, în cadrul căreia capitalul unei bănci al cărei pachet majoritar de acţiuni îl deţinea statul, a fost diminuat prin 155 acţiunile coruptibile invocate în denunţ, prin pretinderea şi primirea de bunuri în proporţii deosebit de mari de obiecte materiale şi mijloace financiare, precum şi prin ulterioarele acţiuni de sustragere a mijloacelor financiare în proporţii deosebit de mari, din cadrul acestei bănci. Informarea publicului larg asupra circumstanţelor concrete şi probelor expuse în speţă, care constituie în prezent obiectul cauzei penale aflate în procedura Procuraturii Anticorupţie, ar compromite probele pe acest dosar, afectând, în final, interesele justiţiei.

Colegiul penal atestă, că apreciind temeinicia solicitărilor procurorului, instanţele de judecată legal au decis asupra necesităţii limitării accesului publicului la şedinţele de judecată, deoarece cauza în speţă vizează fapte, săvârşite în comun acord cu persoane de demnitate publică şi care au adus atingere stabilităţii economice a întregii ţări şi aceste acţiuni constituie şi în prezent obiectul urmăririi penale, care nu este finalizată, astfel că respectarea intereselor justiţiei la caz sunt extrem de necesare, fiind atins prin aceasta şi unul din scopurile procesului penal, prevăzut de art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, că orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale”, scriu judecătorii CSJ.

Magistrații au respins și recursul părților prin care se invocă faptul că „instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel”,  „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia”, „motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii”, iar acesta este „expus neclar”, ceea ce ar fi afectat soluţia instanţei.

Colegiul penal susține că după analiza materialelor a stabilit că la examinarea cauzei „instanţele au respectat drepturile fundamentale ale inculpatului”, iar „hotărârile instanţelor corespund jurisprudenţei CtEDO la acest capitol”, deoarece „inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă toate probele administrate de partea acuzării, fiindu-i acordat timpul necesar pentru pregătirea apărării sale, inclusiv şi de a acumula probe de natură să dovedească netemeinicia afirmaţiilor acuzării”.

„Colegiul penal consideră că aceste argumente ale recurenţilor sunt neîntemeiate, deoarece constituie, de fapt, o opinie subiectivă a acestora asupra acuzărilor aduse, iar instanţa de apel s-a expus asupra învinuirilor aduse, considerând dovedită vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunilor incriminate prin cumulul de probe descrise amănunţit în decizia atacată, motivându-şi corect soluţia în acest sens”, argumentează CSJ inadmisibilitatea recursului.

În decizia motivată, CSJ susține că instanța de apel a constatat, că Ilan Șor în mod benevol şi liber a făcut autodenunţul din 13.10.2015, care a stat la baza pornirii urmăririi penale, iar acestuia i-au fost explicate drepturile şi consecinţele.

„De asemenea Colegiul penal menţionează, că sunt neîntemeiate şi urmează a fi respinse argumentele recurenţilor prin care se invocă erori de procedură la administrarea corpurilor delicte, care, în opinia acestora afectează egalitatea armelor în proces, deoarece argumentele aduse în acest sens nu sunt relevante”, motivează magistrații.

Judecătorii au respins și recursul prin care fostul premier invoca faptul că judecata a avut loc fără participarea unui traducător și interpret, iar acest lucru ar constitui o eroare de drept la examinarea cauzei. Magistrații argumentează prin faptul că documentele care conţin rulajele mijloacelor băneşti în conturile bancare, întocmite în limba engleză, rusă și letonă au fost „examinate și traduse” de către un interpret, iar acest lucru este consemnat într-un proces-verbal.

„Colegiul penal menţionează, că inculpatul Filat V. are studii superioare juridice, din recursul depus este evident că inculpatul cunoaşte limba de stat, limba rusă şi limba engleză. Mai mult decât atât, inculpatul a fost om de afaceri, a ocupat în stat funcţii de demnitate publică, inclusiv funcţia de XXXXXX. În acest context, Colegiul penal consideră neîntemeiată invocarea de către inculpat a faptului, că el nu înţelege sensul documentelor care cuprind rulajele mijloacelor băneşti în conturi, care conţin date cu privire la persoana care a transferat banii, persoana care a beneficiat de transferuri, sumele expuse în cifre, data transferului, valuta în care s-au făcut transferurile”, explică CSJ.

În același document magistrații colegiului penal precizează că instanţa de apel a menţionat faptul că inculpatul în cadrul examinării cauzei a recunoscut unele dintre faptele şi circumstanţele învinuirii, declarând că bunurile şi serviciile de care a beneficiat, şi care sunt indicate în rechizitoriu, au constituit cadouri, precum şi un ajutor benevol din partea lui Ilan Șor, deoarece la momentul obţinerii acestora, cei doi se aflau în relaţii amicale.

„Instanţa de apel a dat o apreciere critică acestor declaraţii ale inculpatului Filat Vladimir, considerându-le drept o metodă de apărare aleasă de către acesta în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, dat fiind faptul că declaraţiile inculpatului sunt combătute de cumulul de probe examinate şi verificate de către instanţă”, se precizează în documentul CSJ.

Referitor la pedeapsa aplicată fostului premier de către Judecătoria sect Buiucani și menținută de Curtea de Apel, Colegiul penal „consideră întemeiată concluzia instanţei de apel, că în speţă nu a fost încălcat principiul legalităţii sancţiunii prin aplicarea cumulativă a patru pedepse: închisoare, amendă, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau a exercita anumite activităţii, precum şi cu retragerea distincţiei de stat „ Ordinul Republicii”, deoarece primele trei sancţiuni sunt obligatorii în cazul condamnării conform art. 324 alin. (3) lit. a) şi b) Cod penal ( în redacţia Legii nr. 245 din 02.02.2011)”.

Cât privește retragerea  distincţiei de stat „ Ordinul Republicii”, judecătorii au dat dreptate primei instanțe, invocând că potrivit circumstanţelor cauzei inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea unei infracţiuni grave şi a unei excepţional de grave, săvârşite inclusiv în timpul deţinerii funcţiei de premier, iar în acest fel „a discreditat autoritatea puterii executive şi rolul formaţiunilor politice, a prejudiciat interesele statului în proporţii deosebit de mari”.

 „Mai mult decât atât, instanţa de apel corect a considerat, că în condiţiile săvârşirii de către inculpat a unor infracţiuni de corupţie, acesta nu mai poate deţine distincţii de stat chiar şi acordate până la comiterea infracţiunilor”, scriu magistrații.

Citiți mai jos textul integral al decizei motivate pronunțate de CSJ în dosarul lui Vlad Filat.

Vladimir Filat a fost condamnat la 27 iunie 2016 la nouă ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență de un complet de judecători ai Judecătoriei Buiucani, din care au făcut parte magistrații Galina Moscalciuc, Andrei Niculcea și Sergiu Lazari. Vineri, 11 noiembrie 2016, judecătorii Nichifor Corochii, Ludmila Ouș și Maria Negru de la CA Chișinău au hotărât să menține condamnarea fostului premier.

Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a companiilor „Worldway Limited”, „Kapital Invest Company” și „Kapital Invest Co” împotriva hotărârii Curții de Apel (CA) Chișinău care, în iunie 2016, a menținut sentința de condamnare la nouă ani de închisoare emisă de Judecătoria Buiucani în privința lui Vladimir Filat.

Vlad Filat s-a născut la 6 mai 1969 (48 de ani).  Acesta și-a început afacerile la începutul anilor ˊ90, în România. În 1999, pentru o scurtă perioadă, a fost ministru de stat în Guvernul Sturza, iar în 2005-2009, deputat în Parlament pe listele PD. În 2007, a fondat, împreună cu Alexandru Tănase și Mihai Godea, PLDM, al cărui președinte a fost până acum câteva săptămâni, când locul său a fost luat de Viorel Cibotaru. În 2009-2013, Filat a fost prim-ministru al R. Moldova, iar în urma alegerilor din noiembrie 2014 a devenit deputat, mandat pe care încă îl deține, deși practic nu-și poate exercita atribuțiile.

Politicianul a fost reținut pe 15 octombrie 2015, în urma unui autodenunţ al omului de afaceri Ilan Şor, în care spunea că, pe parcursul mai multor ani, i-ar fi oferit lui Filat mită în valoare de 250 de milioane USD. După autodenunţ, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat ridicarea imunităţii lui Filat. Propunerea a fost votată de 79 de deputaţi, iar ex-premierul a fost reţinut pentru 72 de ore. La 18 octombrie 2015, acesta a fost arestat pentru 30 de zile, fiind acuzat de corupere pasivă şi trafic de influenţă.

Dosarul Filat, cel mai mediatizat dosar din istoria R. Moldova, a fost examinat la Judecătoria Buiucani, cu ușile închise, la solicitarea procurorului Adriana Bețișor, care a precizat că publicitatea procesului i-ar prejudicia probele într-un alt dosar pe care îl are în gestiune, și în care Filat este, la fel, vizat. În timpul examinării dosarului, mai multe ONG-uri au solicitat ca procesul să fie unul public.

Citiți și

Istoria condamnării lui Filat

Judecătorii care au decis soarta lui Filat


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. ivancelgroaznic

    O incheput sa plimbe probele shi sa faka varza din dosare. shi uite ashe o eshi chel Filat basma kurata dupe un an , sau cu un UDO pentru kumintsenie eksemplara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *