Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Decizia CSP privind solicitarea lui…

Decizia CSP privind solicitarea lui Năstase de a ancheta implicarea lui Harunjen la uzurparea puterii în stat

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) se întrunește joi, 11 iulie, în ședință.

Pe ordinea de zi a ședinței figurează două subiecte:

  • validarea mandatului de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor;
  • examinarea cererii din 09.07.2019 depuse de membrii Consiliului Superior al Procurorilor privind unele informații lansate în spațiul public.

Altfel spus, membrii CSP au hotărât ca acuzațiile lui Andrei Năstase la adresa procurorului general și a PG, precum și faptele expuse de acesta în sesizare la subiectul „uzurpării puterii în stat” să fie examinate în cadrul procesului penal aflat în gestiunea PG care vizează denunțul lui Năstase din 18 iunie 2019.

Referitor la solicitarea lui Andrei Năstase de a fi desemnat „un procuror sau un grup de procurori” care să examineze plângerea sa și să pornească urmărirea penală împotriva lui Eduard Harunjen „pentru coparticipare la uzurparea puterii de stat, depășirea atribuțiilor de serviciu, amestec în înfăptuirea justiției, corupere pasivă ș.a.m.d.”, CSP a declarat inadmisibilă adresarea.

Iar referitor la solicitările lui Andrei Năstase privind „recunoașterea Declarației Parlamentului cu privire la caracterul captiv al statului Republica Moldova și a Declarației privind constatarea uzurpării puterii în stat de către Vladimir Plahotniuc și PDM, ca o sesizare despre infracțiuni și pornirea unei urmăriri penale complexe pe faptele infracționale invocate în aceste documente ale forului legislativ” și „audierea în calitate de martori în cadrul urmăririi penale a semnatarilor Declarației Parlamentului cu privire la caracterul captiv al statului Republica Moldova și privind constatarea uzurpării puterii în stat de către Vladimir Plahotniuc și PDM”, CSP a declarat că nu ține de competența sa de a se expune.

Ora 11.35: După deliberare, membrii CSP au decis:

  • să transmită adresarea ministrului de Interne, Andrei Năstase, în partea ce ține de uzurparea puterii în stat, pentru efectuarea investigațiilor procesual-penale în cadrul procesului penal nr. 2019924503;
  • să declare inadmisibilă adresarea în partea ce ține de desemnarea unui procuror pentru examinarea celorlalte aspecte invocate în sesizare;
  • consemnarea faptului că CSP nu are competența de a se expune referitor la subiectele 2 și 3 invocate de Năstase în sesizare.

Ora 10.35: Membrii CSP au rămas în deliberare pentru a examina toate faptele invocate de Năstase în privința lui Eduard Harunjen în sesizare și a lua o hotărâre la subiect.

Ora 10.30: Membrul CSP, Dumitru Pulbere, care este raportor al subiectului privind sesizarea depusă de Andrei Năstase, a propus să fie luată o decizie privind suspendarea din funcție a procurorului general Eduard Harunjen pentru o anumită perioadă, pentru ca un procuror numit din oficiu să verifice faptele expuse de fostul deputat, actual ministru de Interne.

Ora 10.20: Membrii CSP examinează sesizarea depusă la 8 iulie de ministrul de Interne, Andrei Năstase.

Consiliul a decis prin vot să examineze subiectul în lipsa lui Eduard Harunjen, care se află în concediu de boală.

Membrul CSP, Dumitru Pulbere, a declarat că procurorul general și-a exprimat de mai multe ori în spațiul public opinia precum că „nu se consideră vinovat, corect și-a îndeplinit atribuțiile de seviciu și nu găsește temei de a-și da demisia din postura de procuror general al R. Moldova”.

Ora 10.15: Membrii CSM au decis să amâne examinarea primelor două subiecte, cererea lui Tranga și scrisoarea grupului de procurori PA, pentru viitoarea ședință a CSP. Respectiv, a fost amânată și audierea lui Viorel Morari.

La rândul său, fostul șef PA le-a declarat membrilor CSP că pentur ele este „vital și important” să le aducă la cunoștință informații despre activitatea lui Eduard Harunjen care i-ar ajuta să adopte „o hotărâre obiectivă” și să nu fie influențati de „unele sentimente”.

Membrii CSP l-au anunțat pe Morari că subiectul a fost amânat și nu i-au permis să facă declarații.

Ora 10.12: Membrul CSP, Dumitru Pulbere, a anunțat că pe masa CSP au ajuns trei plângeri:

  • scrisoarea unui grup de procurori anticorupție care reclamă „administrarea defectuoasă a situației” create în cadrul Procuraturii Anticorupție, în cazul demisiei lui Viorel Morari;
  • sesizarea depusă de omul de afaceri Andrei Tranga, care formulează obiecții vizavi de acheta penală în privința sa;
  • sesizarea depusă la 8 iulie de Andrei Năstase, în care enunță abuzuri care ar fi admise de Eduard Harunjen în perioada deținerii mandatului de procuror general.

În sala de ședință este prezent și fostul șef al PA, Viorel Morari, care, potrivit președintei CSP, a solicitat să fie audiat în ședința din 11 iulie pentru a oferi informații despre activitatea lui Eduard Harunjen.

Ora 10.10: Membrii CSP l-au numit pe procurorul-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, Adrian Mircos, membru al Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor, drept membru supleant. Se întâmplă după ce Valeriu Bodean, adjunct al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și președinte al Colegiului, a depus cerere de demisie.

Ora 10.05: În ședință urmează a fi stabilit cine va asigura interimatul funcției de președinte al CSP pe perioada concediului Angelei Motuzoc.

Ora 10.03: Ședința este declarată deliberativă.

Marți, 9 iulie, deputații Blocului ACUM și cei din PSRM au adoptat o hotărâre prin care au constatat că în 2016 Eduard Harunjen nu ar fi fost „eligibil” pentru a prelua șefia PG, pe motiv că, timp de nouă luni înainte de a deveni procuror general, a deţinut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din postura de procuror general interimar, fapt care ar încălca Legea cu privire la Procuratură.

Totodată, Parlamentul a decis să transmită lui Igor Dodon „recomandarea” de a emite în privința lui Eduard Harunjen a unui decret „privind constatarea încetării raporturilor de serviciu”.

Luni, 8 iulie, Andrei Năstase a anticipat organizarea ședinței extraordinare a CSP, la care urma să „dispună înregistrarea sesizări împotriva Procurorului General în Registrul nr.1 al CSP și să desemneze în conformitate cu art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală și art.34 alin.(5) din Legea cu privire la Procuratură un procuror sau un grup de procurori care să examineze plângerea și să pornească urmărirea penală împotriva Procurorului General pentru coparticipare la uzurparea puterii de stat, depășirea atribuțiilor de serviciu, amestec în înfăptuirea justiției, corupere pasivă, ș.a”.

Marți, într-un comunicat de presă, CSP a precizat că infirmă public „declarațiile potrivit cărora domnul Andrei Năstase ar fi cerut Președintei Consiliului Superior al Procurorilor convocarea unei ședințe, deoarece niciun act normativ nu conferă o asemenea competență mandatului deținut de exponenții puterii executive, iar acreditarea în spațiul public a ideii de existență a acestei solicitări generează riscul depășirii limitelor impuse de principiul separării puterilor în stat și poate fi apreciat ca un element de presiune asupra Consiliului Superior al Procurorilor”.