CSJ decide dacă dosarul DIASPORA va fi trimis spre reexaminare în fond! Avocați: „Instanțele de judecată au nevoie de VOINȚĂ, nu doar de temeiuri”

Dosarul Diaspora vs R. Moldova (Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău, Comisia Electorală Centrală, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Eurepene, Guvernul RM) ar putea fi transmis către instanța de apel pentru reexaminare în fond a cauzei. Acest lucru s-ar putea întâmpla doar dacă Curtea Supremă de Justiție (CSJ) va admite cererile de revizuire depuse la 13 și 14 februarie curent de către avocații  Eduard Digore și Veronica Mihailov în numele a circa 140 de cetățeni care în turul doi al alegerilor prezidențiale nu și-au putut exercita dreptul la vot.  În argumentarea cererilor de revizuire a Hotărârilor instanțelor naționale, avocații au stipulat concluziile Curții Constituționale din 13 decembrie 2016, care constatau că „instanțele de judecată urmau nu să-și decline competența, ci să examineze încălcările semnalate în ziua alegerilor”.

Veronica Mihailov-Moraru, unul dintre avocații mandataţi de moldovenii din diaspora susține că revizuirea hotărârilor irevocabile este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obţine desfiinţarea hotărârilor şi încheierilor irevocabile şi rejudecarea cauzei în fond.

„Revizuirea este o cale extraordinară de atac care se utilizează după ce anumite hotărâri judecătorești au intrat în vigoare, au parcurs anumite etape. Hotărârile pot fi retractate sau revăzute, să zicem, rejudecate, atunci când se demonstrează existența anumitor temeiuri despre care, fie nu s-a știut la momentul examinării cauzei, fie, prin anumite circumstanțe sau noi hotărâri, s-au constat încălcările drepturilor omului”, avocata.

Argumentele care stau la baza Cererile de revizurie, depuse la 13 și 14 februarie de către avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov, sunt sunt formulate în baza concluziilor Hotărârii Curții Constituționale din 13 decembrie 2017, care a stabilit clar că  din cauza „aplicării deficitare a legislaţiei de către instanţele de drept comun, actorii electorali au fost, în fapt, lipsiţi de un control judiciar eficient, iar Curtea Constituţională a fost pusă în imposibilitatea de a opera cu acte de constatare a încălcărilor”.

Avocații au punctat câteva concluzii ale CC care servesc temei pentru revizuirea hotărârilor în dosarul Diaspora:

• „Instanțele judecătorești și organele electorale au înțeles în mod deficitar procesului de soluţionare a disputelor electorale;
• organele electorale dispun de competenţă, în special, cu privire la asigurarea dreptului la vot al cetăţenilor.
• legalitatea actelor emise de organele electorale poate fi supusă controlului judecătoresc la solicitarea părţilor interesate. În acest context, Curtea constată că, atât autorităţile electorale, cât şi instanţele de judecată au respins un număr mare de contestaţii ca fiind în afara competenţei lor;

  

• În special, Curtea observă că, Comisia Electorală Centrală, în loc să soluţioneze chestiunea privind constatarea/lipsa încălcării, şi-a declinat competenţa;
• Curtea Constituțională a arătat că: „atât organele electorale, cât şi instanţele de judecată urmau nu să-şi decline competenţa, ci să examineze încălcările semnalate în ziua alegerilor. Or, dacă sunt competente să examineze încălcările electorale din cadrul campaniei electorale a fortiori ele sunt competente să examineze încălcările din ziua votării. Anume această categorie de încălcări pot să se dovedească deosebit de pertinente în procesul de confirmare/informare a rezultatului scrutinului”.
• Din cuprinsul Hotărârii Curţii Constituţionale mai rezultă că, neexaminarea de către autorităţile competente a contestaţiilor electorale a pus Curtea Constituţională în imposibilitatea de a le lua în considerare.
• În final, Curtea reţine că, datorită aplicării deficitare a legislaţiei de către instanţele de drept comun, actorii electorali au fost, în fapt, lipsiţi de un control judiciar eficient și efectiv”, scriu avocații, care mai precizează că potrivit Codului de Procedură Penală, aceste concluzii constituie motiv pentru revizuirea hotărârilor instanțelor naționale.

„CSJ este ultima instanță care s-a expus, respectiv cererea de revizuire a fost depusă acolo. Acum, CSJ trebuie să decidă dacă au fost întrunite temeiurile de revizuire, deoarece procedura este o cale de atac, atât de extraordinară, cât și foarte rar admisă. Este una excepțională, admisă în foate puține cazuri.  Noi am solicitat să anuleze încheierea prin care ne-au declarat recursurile inadmisibile și să trimită  spre reexaminare în fond a cauzei la Curtea de Apel,  deoarece CSJ nu poate examina în fond cauza”, a declarat Veronica Mihailov, care mai spune că legislația nu prevede un termen exact în care ar trebuie să se pronunțe CSJ, dar că, procedural, într-o lună, instanța supremă urmează să ridicare dosarul din prima instanță, să fixeze data ședinței  privind admisibilitatea, adică să examineze revizuirea.

„Cred că instanțele noastre, dacă vor examina obiectiv, au toate motivele să redeschidă acest dosar ca să putem discuta pe fond problema cetățenilor.  Au toate temeiurile. Mai mult, pe lângă temeiuri, instanțele mai au nevoie de voință pentru examinare, fiindcă, vă dați seama, atunci când s-a examinat, dispuneau de termeni foarte restrânși de timp. Îmi dau seama că pentru ei era un proces delicat, deoarece s-au utilizat foarte multe instrumente juridice și procedurale, mai era excepția de neconstituționalitate pe care noi am ridicat-o în fața CC și care ne-a fost respinsă fără niciun motiv legal.  Acest termen pentru ei era foarte scurt. Acum, la calm, zic eu, ar putea să redeschidă acest dosar și să examineze, deoarece a fost constatată încălcarea drepturilor cetățenilor la vot”, a declarat Eduard Digore.

La 13 noiembrie peste hotare au votat 138720 de alegători, număr record din istoria alegerilor în R. Moldova. În cel puțin 14 secții de votare din diasporă numărul maxim de trei mii de buletine de vot a fost epuizat. La 20 noiembrie, în cel puțin 30 de orașe din întreaga lume cetățenii moldoveni au organizat acțiuni de protest și flasmob-uri prin care și-au exprimat dezacordul față de rezultatele alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie curent. Diaspora a cerut demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, cetățenii au solicitat statului organizarea repetată a turului II de scrutin. La 21 noiembrie, avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, mandatați de către 143 de cetățeni moldoveni din Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda și Germania, au depus două cereri de chemare în judecată la Judecătoria Centru, iar ca părți terțe au fost atrase CEC, MAEIE și Guvernul R. Moldova. La 2 decembrie, după mai bine de 11 ore de ședințe și două ore de deliberare, magistrata sect. Centru, Djeta Chistol, a respins cererea de chemare în judecată a celor 143 de cetățeni din diasporă, calificând-o drept „neîtemeiată”.

La o săptămână după ce Curtea de Apel Chișinău a menținut, fără modificări, hotărârea Dejetei Chistol, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul avocaţilor. Decizia CSJ a fost luată de judecătorii Mihai Poalelungi, Tatiana Vieru, Valentina Clevadî și Oleg Sternioală. Respectiv, magistrații au nu recunoscut faptul că alegătorilor din străinătate le-a fost încălcat, la 13 noiembrie, dreptul la vot.