Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Cine sunt cei patru pretendenți…

Cine sunt cei patru pretendenți la șefia ANI! Printre ei un ex-președinte al instituției și un membru CSM

Patru persoane aspiră la șefia Autorității Naționale de Integritate (ANI).  La concursul pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai ANI au depus dosare ex-președintele ANI, instituție care până la 1 august 2016 se numea Comisia Națională de Integritate, Anatolie Donciu, fostul vicepreședinte al CNI, Victor Strătilă, șeful Direcției control venituri și proprietăți, Lilian Chișcă, dar și Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), desemnat din rândul profesorilor de drept titulari

În cadrul ședinței de astăzi a Consiliului de Integritate (CI) al ANI, doi membri ai CI, Viorel Rusu și Victor Micu, au depus cereri de abținere de a participa la concursul pentru selectarea șefiei instituției din motiv că ar fi colegi cu unul dintre candidații înscriși în concurs, și anume Teodor Cârnaț.

Viorel Rusu a declarat că este coleg cu Teodor Cârnaț la Departamentul Drept Public al Facultății de drept de la Universitatea de Stat din Moldova, îl cunoaște pe acesta de mai mult  timp, iar din acest motiv ar exista un potențial conflict de interese. Declarația de abținere a fost însă respinsă de membrii Consiliului de Integritate.

Președintele CSM, Victor Micu a declarat că Teodor Cârnaț este membru al Consiliului, dar este desemnat din partea profesorilor de drept titulari. Micu a precizat că nu are relații de afinitate cu acesta și nu interacționează decât în cadrul ședințelor plenare al CSM, de aceea nu pot exista motive care să influențeze evaluarea obiectivă  a candidaturii respective. Victor Micu a anunțat, totuși, o declarație de abținere, care a fost însă respinsă.

În ședința de astăzi membrii CI analizează dosarele de participare depuse de cei patru candidați.

Anatolie Donciu este președintele în exercițiu al ANI. În declarația de avere a acestuia pentru 2016, publicată  pe site-ul ANI, aflăm că Donciu a încasat anul trecut un salariu de funcție de 79 de mii de lei, iar soția sa, angajată la Eximbank – 49,8 mii de lei. Donciu însă a mai ridicat anul trecut aproximativ 37 de mii de lei fiind lector la Institutul Național al Justiției, Academia de Administrare Publică și Universitatea de Studii Europene din Moldova.

Cei mai mulți bani în 2016, Anatolie Donciu i-a încasat însă din pensia de la Centrul Național Anticorupție -123,9 mii de lei, instituție unde a activat până în 2005. Președintele în exercițiu al ANI mai declară că a primit 1000 de USD prin transfer din România (încasarea datoriei). 2358 de lei Donciu i-a primit de la ANI drept îndemnizație de boală, iar soția a încasat aproape 22 de mii de lei activând prin cumul și la Transelit SA, companie de asigurări.

La capitolul bunuri, Donciu declară casa de milioane din cartierul Malina Mică din capitală și terenul aferent. Donciu susține că a intrat în posesia casei în 2013, la scurt timp după ce ZdG scria despre averea sa. De fapt, imobilul aparține familiei Donciu încă de la începutul anilor 2000, când a intrat în posesia terenului. Pe lângă casă, Donciu declară și vechiul său automobil, un Mercedes E 200.

În noiembrie 2012, ZdG scria că Anatolie Donciu, pe atunci proaspătul şef al Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), locuieşte într-o casă evaluată de experţi imobiliari la aproximativ 5 milioane de lei. Construcţia „castelului” a început în perioada în care acesta activa în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Preşedintele CNI nu s-a mulţumit, însă, doar cu terenul pe care şi-a înălţat casa, îngrădind, împreună cu imobilul său, un teren public, evaluat la aproximativ 1,5 mln lei, pe care este amplasat un punct de transformatoare al “Red Union Fenosa”. Din această cauză, cele două părţi s-au judeat mai mulți ani.

Durata mandatului președintelui și a vicepreședintelui Autorității este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

La sfârșitul lunii martie, ZdG scria că de opt luni, funcţionarii din R. Moldova care-şi ascund averile duc o viaţă lipsită de griji. Cu largul concurs al autorităţilor, declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale acestora nu mai sunt verificate de nicio instituţie, toate sesizările venite la acest subiect fiind arhivate şi păstrate pentru viitorii inspectori de integritate, care există doar pe hârtie.

După ce la 1 august a fost creată ANI, autorităţile au promis că până la începutul anului 2017 instituţia va deveni funcţională. De la promisiuni la fapte însă a fost cale lungă. Or, abia pe 30 decembrie 2016, Consiliul de Integritate al ANI, care are şi rolul, conform legii, de a organiza concursul pentru desemnarea conducerii instituţiei, s-a întâlnit într-o primă şedinţă. Până la acea dată, Consiliul doar a fost completat cu cei şapte membri: Victor Micu din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Roşioru din partea Consiliului Superior al Procurorilor, Viorel Rusu din partea Congresului Autorităţilor Locale, Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, din partea Parlamentului, Victoria Iftodi din partea Guvernului, Dumitru Ţâra, fondatorul grupului media Realitatea, şi Tatiana Paşcovschi, ofiţerul de comunicare al Asociaţiei „Promo-Lex”, propuşi din partea societăţii civile. Toţi membrii Consiliului de Integritate al ANI au fost desemnaţi pentru un mandat de 5 ani.