Candidații la șefia ANI susțin proba interviului

Cei doi candidați la șefia Autorității Naționale de Integritate (ANI), Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Victor Strătilă,  fostul vicepreşedinte al CNI, actualul vicepreşedinte în exerciţiu al ANI, susțin la 26 septembrie proba interviului. Punctajul acumulat în cadrul probei respective va fi cumulat cu punctajul probei scrise, iar ulterior, pretendenții urmează a fi testați la detectorul comportamentului simulat (poligraf) pentru ca în final să fie stabilit învingătorul concursului.

La proba anterioară, cea scrisă, cel mai mare punctaj l-a acumulat Teodor Cârnaț. Acesta a primit din partea memebrilor Comisiei de concurs a acumulat 16,1 puncte, devansându-l pe Victor Strătilă, singurul său rival, care a obținut 12,1 puncte. 

Șefia ANI rămâne vacantă mai bine de un an, odată cu reformarea instituției. Din 1 august 2016, instituția este nefuncțională, iar afacerile și interesele funcțâionarilor nu sunt verificate.

Casă nouă pentru candidatul Cârnaţ

 

Teodor Cârnaţ are 45 de ani. Din 2013 este membru al CSM, fiind desemnat din rândul profesorilor de drept. Înainte de a ajunge în CSM, Cârnaţ a fost consilier municipal în Chişinău. Deşi a fost ales pe listele PL în 2011, a părăsit fracţiunea în februarie 2012, devenind independent. Până a ajunge în funcţii publice, Cârnaţ a fost director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, profesor universitar, avocat, dar şi expert în mai multe proiecte şi ONG-uri. Teo Cârnaţ este căsătorit cu fiica lui Ştefan Urâtu, fost membru al Comisiei Electorale Centrale şi preşedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.

Casa cumpărată de Teodor Cârnaț în 2016, în care acesta locuiește cu familia

Conform informaţiilor din declaraţia de avere şi interese pentru 2016, candidatul la funcţia de preşedinte al ANI are o avere de milioane. Anul trecut, acesta a trecut în casă nouă, achiziţionându-şi, cu 2,4 milioane de lei, un imobil de 239 m.p. în Chişinău, la scurt timp după ce a vândut cu 1,43 de milioane o casă în sect. Centru, unde a locuit anterior. Casa înstrăinată în noiembrie 2016 a fost construită de familia Cârnaţ până în 2005, pe un teren achiziţionat cu doi ani mai devreme. Pentru cumpărarea noului imobil, Cârnaţ susţine că a contractat un împrumut fără dobândă de 300 mii de lei de la o persoană fizică, bani pe care trebuie să-i ramburseze în 2017. Noul domiciliu al pretendentului la şefia ANI se află într-un cartier de lux, el fiind vecin cu preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, dar şi cu deputatul Artur Reşetnicov.

„Am împrumutat banii care nu mi-au ajuns”

Teodor Cârnaţ e mândru de noua sa achiziţie. El ne-a oferit detalii despre tranzacţie, indicând chiar şi adresa casei în care a trecut cu traiul în 2016. „În legătură cu faptul că în 2016, în noiembrie, am vândut casa de pe str. Gurie Grosu, am găsit casa în care trăiesc în prezent. Ar trebui anumite investiţii, dar sunt mulţumit că am toate facilităţile, şi apă centrală, şi canalizare. Am luat-o cu 2,4 milioane şi am împrumutat banii care nu mi-au ajuns, pe care i-am reflectat în declaraţia de venit şi avere pentru 2016. Nu mi-au ajuns 300 de mii de lei şi acum am această datorie. Sper ca, în 2017-2018, să scap de ea”, spune Cârnaţ.

Membrul CSM afirmă, în declaraţia de avere şi interese, că a avut, în 2016, venituri cumulate, din salariu, vânzarea casei vechi, darea în locaţiune a unor încăperi, înstrăinarea unor automobile, de aproximativ 2,2 milioane de lei. Cârnaţ a „călcat” pe urmele unor judecători, precizând în actul prezentat la ANI că a vândut în 2016 un automobil Opel Vivaro din 2004, nefuncţional, cu doar 10 mii de lei, dar şi un Nissan Terrano II din 2005, la fel, nefuncţional, cu doar 5 mii de lei. În prezent, Cârnaţ nu declară că ar deţine vreun automobil.

Afacerile imobiliare şi integritatea lui Cârnaţ

Blocurile din str. Arhanghel Mihail, date în arendă de familia Cârnaț

Pe lângă noua casă, candidatul la funcţia de preşedinte al ANI deţine alte 4 imobile, două în cartierul Malina Mică din capitală, şi alte două pe str. Arhanghel Mihail. Primele două au suprafeţe cadastrale de 173 şi 128 m.p., fiind ridicate de familia Cârnaţ în 2005-2007, an în care casele şi terenul aferent au fost donate surorii sale Svetlana Minciună. În 2011, printr-un alt contract de donaţie, bunurile au ajuns, din nou, în posesia lui Teodor Cârnaţ. Cele două imobile sunt, de fapt, două mini-blocuri locative, cu mai multe camere care sunt oferite în chirie. Celelalte imobile, de pe str. Arhanghel Mihail din centrul Capitalei, au suprafeţe înregistrate la Cadastru de 82 și, respectiv, 191 m.p., fiind ridicate în perioada 2012-2014. Conform declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, Cârnaţ deţine, în total, 6 imobile în Chişinău, cinci dintre ele fiind date în chirie. Acesta precizează că a obţinut, în 2016, din această afacere, 326 mii de lei.

Teodor Cârnaţ declară că cele trei blocuri pe care le dă în chirie sunt proprietăţi legal dobândite în urma investiţiilor din bani proprii. „Personal am început să le construiesc din 2003. Ulterior casa care a fost construită lângă mall am dat-o în chirie companiei care a ridicat mall-ul, fiind foarte mulţumit de investiţia pe care am făcut-o acolo. Ulterior, banii pe care i-am luat din locaţiune i-am investit în căminul de pe str. Arhanghelul Mihail. Aceste proprietăţi au fost reflectate de fiecare dată în declaraţia de venit, sunt construite de mine de la zero şi au scopul de a presta servicii persoanelor nevoiaşe, care nu-şi permit să închirieze apartamente, dar îşi permit să închirieze o odaie care are wc şi baie.”

Întrebat dacă se consideră o persoană integră, compatibilă cu fucţia de preşedinte al Autorităţii care urmează să verifice integritatea funcţionarilor din R. Moldova, Cârnaţ afirmă că „referitor la integritate, ea se rezumă la aceea cum tu ai acumulat averea şi dacă o poţi justifica din punct de vedere legal. Şi eu consider că din punctul acesta de vedere sunt integru, fiindcă m-am limitat la multe ca să-mi asigur o independenţă financiară care să-mi permită să-mi exercit funcţia integru, adică să nu aştept ca cineva să-mi ofere mită sau altceva, fiindcă asta intră în contradicţie cu eul care sunt eu. Din aceste considerente eu cred că pot pretinde la această funcţie şi voi cere ca integritatea să fie respectată de către toţi funcţionarii care prestează un serviciu în R. Moldova”, zice candidatul la funcţia de preşedinte al ANI.

Elicopterul candidatului Strătilă „este în proces de reparaţie”

Victor Strătilă a fost vicepreședinte al Comisiei Naționale de Integritate

Victor Strătilă, un alt pretendent la şefia ANI, are 50 de ani şi, din aprilie 2013, a deţinut funcţia de vicepreşedinte al CNI. Până a fi numit la CNI, Strătilă a fost avocat şi consultant în cadrul unor proiecte ale UE în R. Moldova. Timp de 5 ani, în 1994-1999, a fost anchetator superior, apoi procuror al secţiei anchetă penală a Procuraturii Chişinău.

Declaraţia de avere şi interese personale a lui Victor Strătilă pentru 2016 nu a fost încă publicată de ANI, însă, spune Strătilă, aceasta nu a suferit modificări semnificative faţă de cea din 2015. Astfel, în 2015, Victor Strătilă indica un apartament de 29 m.p., cu o valoare cadastrală de 180 de mii de lei, dar şi 6 terenuri agricole, obţinute prin donaţie. Acesta mai declara că are datorii de 270 mii de lei, luate fără dobândă şi fără termen de scadenţă. Candidatul la şefia ANI conduce, din 2012, prin comodat, o Toyota Corolla produsă în 2007.

În 2015, Strătilă a făcut o achiziţie mai puţin obişnuită – un elicopter Ka-26, produs în 1975. Funcţionarul a intrat în posesia aparatului de zbor în urma unei licitaţii pe care şi-a adjudecat-o contra sumei de 103 mii lei. Strătilă spunea atunci că a cumpărat elicopterul având „o intenţie nobilă de a reabilita nava” de producţie sovietică, el fiind şi pilot. Potrivit datelor din CV, în 1987, Victor Strătilă a absolvit Şcoala Militară Superioară de Pilotaj din Saratov (Rusia). „Elicopterul e în proces de reparaţie. Am făcut şcoala militară, am învăţat elicoptere, iar în aeroclubul din Craiova am zburat pe planoare”, ne-a explicat Strătilă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *