Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Șeful PG despre protestul avocaților…

Șeful PG despre protestul avocaților împotriva aplicării excesive a aresturilor: „Bătălia trebuie dusă în instanțe”

Procurorul general al R. Moldova, Eduard Harunjen, susține că fiecare arestare preventivă sau reținere, trebuie examinată individual și doar în instanța de judecată, cu prezentarea tuturor probelor pro și contra, de aceea este în dificultate pentru a se expune referitor la acțiunea de protest organizată astăzi de avocați în fața Curții de Apel. Șeful Procuraturii Generale afirmă că este un drept al fiecărei persoane de a protesta pentru a-și expune public opinia sau dezacordul vizavi de un subiect, dar menționează că avocații nu au argumentat acuzațiile privind „aplicarea excesivă a măsurii preventive sub formă de arest” prin „statistici îngrijorătoare” privind amploarea unui fenomen și nu au prezentat exemple concrete atunci când au semnalat despre abuzuri.

Solicitat de ZdG pentru a-și expune părerea referitor la protestul de astăzi al avocaților împotriva aplicării excesive a măsurii preventive sub formă de arest, Eduard Harunjen a punctat că există o singură cauză care condiționează numărul de arestări, mare sau mic, criminalitatea. Respectiv, orice discuții la subiect trebuie să aibă la bază date statistice, care ar ilustra amploarea fenomenului.

„Proteste ale avocaților au loc în mai multe state europene, au loc chiar la hotarul nostru, în România, unde avocații protestează masiv față de acțiunile DNA, fiind susținuți, de altfel, și de colegi din barouri europene. Probabil asta i-a inspirat și pe avocații din R. Moldova să utilizeze protestul drept o modalitate de a-și expune viziunea corporativă asupra unei probleme”, a menționat procurorul general.

„Mi-ar fi greu să conștientizez care ar fi numărul ideal de arestări preventive, care ar satisface toți actorii din justiție, ori într-un proces contradictoriu, pozițiile de apărare și acuzare sunt și trebuie să fie tot timpul contradictorii. Chiar dacă cineva, într-o înfierbânțeală, ar vocifera acest număr, apare întrebarea: cum să-l realizezi în practică? Este clar că astfel de teme nu pot constitui obiect de dialoguri sau negocieri între reprezentanții diferitor profesii juridice. Fiecare reținere sau arestare urmează a fi examinată indivdual și doar în instanțele competente, adică în instanța de judecată, cu prezentarea tuturor argumentelor pro și contra”, a explicat Eduard Harunjen, pentru ZdG.

Șeful PG se arată convins că „bătălia, dacă așa o putem numi astfel, trebuie dusă în instanțe”.

„Trebuie conștientizat că rolul profesiilor juridice este diferit, atât sub aspectul principiilor și regulilor de procedură, pe care procurorii și avocații le abordează în chei diferite,  cât și sub aspectul regulilor deontologice. Aș spune, chiar, că este decisivă înțelegerea și afirmarea programatică a rolului fiecărei profesii în actul de justiție, în conformitate cu principiile comune ale tuturor acestora, și anume: competența, integritatea, demnitatea, respectul reciproc și nu în ultimul rând, independența unora față de ceilalți.

Îmi este dificil să mă expun asupra evenimentului și din cauza că discursurile din cadrul acestuia au depășit subiectul anunțat din timp, astfel, fiind invocate diverse chestiuni ce vizează interesul corporativ al avocaturii. Am auzit, inclusiv, îngrijorări vizavi de urmărirea penală a avocaților, s-a vociferat drept o problemă majoră lipsa imunității funcționale, similare corpului de magistrați etc. Apropo, am observat printre avocații protestatari, foarte mulți procurori, pensionați sau demisionați din procuratură, care, în virtutea funcțiilor pe care le-au ocupat în trecut, de fapt, arestau de sine-stătător persoane, în lipsa oricărui proces judiciar și fără orice drept de contestație, așa cum prevedea atunci legislația. Nu am prea auzit să fi fost deranjați de acest lucru. Aș fi curios să discut la o masă rotundă aceste chestiuni, abordări diferite ale aceluiași subiect, pentru a vedea care sunt, de fapt, îngrijorările reale ale castei de avocați, fiindcă, se pare, nu doar problema arestărilor este motivul acestui protest”, a declarat șeful PG, precizând că subiectul a fost adus în vizorul public de către avocați încă acum un an, când Baroul Chișinău a înaintat un ultimatum și amenințat cu grevă generală „în semn de protest față de aplicarea excesivă a aresturilor și aresturilor la domiciliu”.

„Când s-a vehiculat în spațiul public că există astfel de intenții, de a ieși la grevă, am încercat și am convocat de câteva ori niște ședințe comune de discuții. Ba mai mult, chiar am organizat anul trecut o conferință anuală a actorilor în justiție, împreună cu partenerii de la Programul NORLAM, la care am încercat să discutăm civilizat despre problemele ce apar în procesul de aplicare a legii de procedură penală la arestarea preventivă. Din păcate, fiecare parte a rămas pe pozițiile sale, dar este un lucru evident, deoarece, repet, nu poți negocia astfel de situații și nu vom putea niciodată modela o situație care să satisfacă interesele fiecărui actor în justiție. Ori, de fiecare dată, avocații vor pleda pentru nevinovăția și eliberarea persoanei și întotdeauna, procurorii, atunci când va exista temei, vor solicita aplicarea măsurii preventive sau a pedepsei penale”, a declarat Eduard Harunjen.

Procurorul general le-a recomandat actorilor din societate implicați în această discuție, să consulte datele oficiale prezentate de PG în Raportul de activitatea pentru 2017, la capitolul reținerea și arestarea paersoanelor, și să le analizeze, prin comparație, cu datele din anii precedenți, pentru a putea formula o concluzie despre amploarea fenomenului.

Într-un comunicat de presă emis astăzi de PG, după ce Uniunea Avocaţilor a protestat la Curtea de Apel împotriva „aplicării excesive a aresturilor”, se precizează că pe parcursul anului trecut, instanţele judecătoreşti au aplicat în privinţa bănuiţilor sau învinuiţilor 19 320 de măsuri preventive şi anume:

  • Obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau instanţa de judecată – 6364 persoane;
  • Obligarea de a nu părăsi localitatea – 5375 persoane;
  • Obligarea de a nu părăsi ţara – 4445 persoane;
  • Arestarea preventivă – 2465 persoane, incusiv în privinţa celor care s-au eschivat de la organele de urmărire penală – 205 cazuri. În total, au fost trimise în judecată în stare de arest preventiv 1576 de persoane, din care, cu termenul de arestare de până la 3 luni – 1247 persoane, cu termenul de arestare de la 3 până la 6 luni – 311 persoane, iar cu termenul de arestare mai mare de 6 luni – 18 persoane ;
  • Arestarea la domiciliu – 457 persoane;
  • Liberearea provizorie sub control judiciar – 177 persoane;
  • Alte măsuri preventive (ridicarea provizorie a permisului de conducere, garanţia personală, a unei organizaţii, transmiterea sub supraveghere) – 36 persoane.

Potrivit PG, din numărul total de măsuri preventive aplicate în 2017, arestarea preventivă a fost aplicată doar în 11% din cazuri. Altfel spus, din 100 de persoane în conflict cu legea, în privinţa a 8 persoane s-au aplicat iniţial mandate de arestare preventivă, în privinţa celorlalţi bănuiţi sau învinuiţi fiind aplicate măsuri alternative de constrângere.

„Există o singură cauză de la care derivă numărul de arestări, mare sau mic, și această cauză este criminalitatea. Atunci când se intervine, în special prin metode pro active pentru a curma criminalitatea latent, despre care nu se depun plângeri, nu se depun denunțuri, sesizări, atunci când se fac încercări concrete și reale de a lupta cu crima organizată, arestarea preventivă este o necesitate strigentă pentru, cel puțin, etapa inițială a urmăririi penale. Este un lucru caracteristic tuturor statelor. Atunci când intervii în forță pentru a curma acțiunile de  crimă organizată în contrabanda cu mărfuri, cu obiecte interzise, pentru traficul ilicit de persoane, de droguri, substanțe radioactive, este o măsură legală care răspunde întocmai și proporțional rigorilor statului de a lupta cu astfel de fenomene”, punctează Eduard Harunjen.

La 26 iunie, de Ziua Internațională pentru Sprijinirea Victimelor Torturii, Consiliul Uniunii Avocaților a organizat un protest în fața Curții de Apel împotriva aplicării excesive a măsurii preventive sub formă de arest. Avocații și-au exprimat dezacordul, inclusiv, față de încălcarea dreptului la libertate și siguranță a persoanelor, precum și la deținerea acestora în condiții inumane și degradante.