La reuniunea Consiliului NATO-Rusia: Fosta conducere a Comitetului este suspectată de lovitură de stat

Săptămâna negocierilor cu Rusia privind securitatea a continuat cu o întâlnire cu țările NATO. A avut loc miercuri, 12 ianuarie, la Bruxelles. Problema Ucrainei a devenit din nou una dintre subiectele-cheie. Ce s-a discutat și care sunt rezultatele acestor negocieri prezentăm în materialul de pe Hromadske.

Ce s-a întâmplat?

Negocierile în formatul NATO-Rusia sunt primele după cele din iulie 2019. De atunci, relațiile dintre părți s-au deteriorat semnificativ. Kremlinul și-a închis Biroul de Informații al Alianței și NATO din Rusia, iar NATO a redus misiunea rusească din Alianță până la 10 persoane. Deci, această întâlnire ar fi putut fi un pas spre reluarea cooperării.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia a fost prezidată de Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței. Rusia a fost reprezentată de Alexander Grushko, ministru adjunct al afacerilor externe și Alexander Fomin, ministru adjunct al apărării. Din partea Americii a participat Wendy Sherman, secretarul de stat adjunct. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai tuturor țărilor membre NATO.

Discuția a durat aproximativ patru ore. O parte semnificativă a conversației a fost dedicată Ucrainei.

Principalele rezultate

„Este un semn pozitiv că toate țările membre NATO și Rusia s-au așezat la masa de tratative pentru a discuta subiecte de fond după doi ani în care a fost imposibilă convocarea unei întâlniri”, a rezumat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO și-a exprimat, de asemenea, dorința de a restabili misiunea Alianței la Moscova și prezența diplomatică rusă la sediul de la Bruxelles.

Cu toate acestea, au existat mai multe dezacorduri în privința aceasta decât păreri pozitive. „Conversația s-a dovedit a fi destul de sinceră și directă. Dar, în același timp, a descoperit un mare dezacord cu privire la problemele fundamentale”, a spus Alexander Grushko.

The Washington Post atrage atenția asupra diferențele semnificative în problema Ucrainei. „Întâlnirea de miercuri dintre reprezentanții NATO și Rusia a fost cu mize mari, dar nu a dus la noi acorduri. Cu toate acestea, diplomații occidentali și-au exprimat speranța că Moscova ar putea accepta în cele din urmă propuneri de compromis, menite să prevină o posibilă invazie în Ucraina”, scrie ediția americană.

Semne de întrebare privind controlul armelor

Rușii vorbesc despre posibilitatea unui compromis cu privire la un punct — limitarea armelor. Dar menționează acest lucru doar în contextul dacă NATO se dezice de armele de foc, care sunt dislocate în Europa și care ar amenința Rusia. Iar NATO vorbește despre necesitatea restricțiilor reciproce.

„Suntem pregătiți să discutăm probleme legate de controlul armelor, dezarmare, restricții privind rachetele și politica nucleară”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO la finalul întâlnirii. În același timp, el a reamintit că Rusia a încălcat Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază intermediară și cu rază scurtă de acțiune (semnat între Statele Unite și URSS în 1988). Dar acum Alianța Nord-Atlantică încearcă să reînnoiască aceste acorduri.

Stoltenberg a propus rușilor să stabilească o întâlnire pentru a discuta problemele privind controlul armelor. Dar rușii au respins propunerea. Secretarul de stat adjunct Wendy Sherman a presupus că diplomații ruși trebuie să se consulte mai întâi cu Putin în privința acestor propuneri. Americanii au vorbit, de asemenea, despre necesitatea unui acord privind transparența exercițiilor militare și reducerea amenințărilor cibernetice.

„Există anumite propuneri privind controlul și limitarea armelor, care ar putea duce la o escaladare. Să vedem dacă acest lucru este suficient pentru Rusia”, a rezumat Alexander Vershbow, secretar general adjunct al NATO în 2012-2016 pentru postul Ucraina-24.

Răspunsul NATO la rusescul „strânge-ți boarfele”

În ajunul reuniunii, ministrul adjunct de externe rus Serghei Ryabkov a exprimat viziunea Moscovei cu privire la NATO: „N-o să mai poată cere concesii din partea Rusiei. NATO trebuie să-și strângă boarfele și să se retragă la limita anului 1997”. De fapt, Kremlinul cere ca 14 țări membre din cele 30 active să fie scoase din Alianță. În special, Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Statele Baltice.

În cadrul schimbului de opinii rușii și-au reiterat poziția privind garanțiile că Alianța va înceta să se extindă și va retrage forțele sale din țările NATO din estul Europei.

„În 1997, o singură țară cu granițe comune cu Rusia bătea la ușa NATO. Aceasta era Polonia. Astăzi multe state au aderat la NATO. Și teritoriul lor este folosit pentru a-și îndrepta forțele împotriva Rusiei. Acest lucru agravează securitatea noastră și creează riscuri inacceptabile pentru aceasta, cărora le vom rezista”, a declarat Alexander Grushko, ministru adjunct al afacerilor externe.

Propunerea Moscovei s-a ciocnit de un răspuns dur din partea Statelor Unite. Wendy Sherman l-a numit inacceptabil pentru toți aliații NATO. „Nu suntem de acord cu faptul că NATO nu se poate extinde în continuare. Nu suntem de acord să ne întoarcem în 1997”, a declarat secretarul de stat adjunct al SUA.

Mai mult, rușii au auzit un răspuns simetric la „strânge-ți boarfele”. „Rusia are forțe armate în Georgia, Ucraina și Moldova. Aceste forțe sunt acolo fără consimțământul guvernelor acestor țări. Țările membre au cerut retragerea acestor forțe”, a declarat Jens Stoltenberg reporterilor.

Problema aderării Ucrainei la NATO

La mijlocul lunii decembrie 2021, Rusia a transmis două proiecte de documente Statelor Unite și NATO: un acord cu NATO și un acord cu Statele Unite privind garanțiile de securitate. Ambele conțin clauze privind refuzul de a accepta Ucraina în Alianță.

Wendy Sherman, secretarul de stat adjunct al SUA, a repetat pe Twitter poziția țărilor NATO: fiecare țară are dreptul suveran de a-și alege propria cale.

Jens Stoltenberg a confirmat, de asemenea, inviolabilitatea poziției Alianței în politica ușilor deschise. „Rusia, desigur, nu are dreptul de veto privind aderarea Ucrainei la NATO”, a spus secretarul general. În același timp, el a adăugat că aliații sunt gata să ajute Ucraina cu reformele necesare pentru aderarea la NATO.

The Washington Post scrie în articolul său că toți cei 30 de membri NATO și-au exprimat sprijinul pentru politica „ușilor deschise” ale blocului, care va permite Ucrainei sau Georgiei să adere la Alianță. În același timp, ziarul american atrage atenția asupra faptului că acest lucru se poate întâmpla doar dacă aceste țări vor îndeplini cerințele pentru aderarea la NATO, iar rușii consideră că aderarea Ucrainei la Alianță este o amenințare gravă la adresa securității Federației Ruse.

De-escaladare sau confruntare?

Problema de-escaladării a devenit una dintre cele mai importante la reuniunea formatului Rusia-NATO. „Participanții și-au exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la acumularea de trupe rusești în Ucraina și în jurul ei. Și au cerut Rusiei să de-escaladeze imediat situația”, a spus Stoltenberg.

Wendy Sherman a adăugat că Rusiei i s-a oferit, de fapt, posibilitatea de a alege între de-escaladare și confruntare, cu consecințele de rigoare. Mai târziu, într-un comentariu pentru CNN ea a spus că, în opinia sa, Putin a adunat trupe la granița Ucrainei pentru a „pune presiune asupra Europei și Statelor Unite, a pune presiune asupra ambițiilor euro-atlantice, a intimida, a constrânge și a spune: „Am bățul, pe care-l pot folosi în aceste discuții.”

Reprezentanții Rusiei și-au exprimat și ei cererile de de-escaladare. Pe lângă garanția de a nu accepta Ucraina în NATO și încetarea asistenței militare din partea Alianței, ei cer și implementarea de către Kiev a acordurilor de la Minsk. „Este necesar să forțăm autoritățile de la Kiev să pună în aplicare pe deplin și necondiționat acordurile de la Minsk. Dacă acordurile de la Minsk sunt puse în aplicare— nu va exista nicio amenințare la adresa securității Ucrainei sau a integrității sale teritoriale”, a spus Grushko.

Un alt participant la negocieri din partea Rusiei Alexander Fomin, ministrul adjunct al apărării, a avertizat cu privire la posibilitatea unor conflicte. „Partea rusă nu o dată a propus Alianței să ia măsuri pentru a de-escalada situația. Alianța a ignorat inițiativele rusești. Acest lucru creează premise pentru incidente și conflicte, subminează bazele securității”, îl citează pe Fomin situl Ministerului apărării al Federației Ruse.

Reacții ale NATO și ale Rusiei

„Nimeni nu se aștepta la o revoluție. Părțile și-au expus pur și simplu pozițiile. Dacă vor fi progrese, aceastea vor fi în viitor”, a declarat Alexander Vershbow, secretar general adjunct al NATO în 2012-2016 pentru postul Ucraina-24.

„Ceea ce se va întâmpla în continuare va fi de o importanță critică pentru pacea și securitatea în Europa. Singura cale de urmat este de-escaladarea din partea Rusiei și participarea sa la discuții detaliate”, a comentat Liz Truss, secretară de stat pentru afaceri externe a Marii Britanii la reuniunea Consiliului NATO—Rusia.

Între timp, Statele Baltice doresc să sporească prezența militară a aliaților NATO pe teritoriile sale.

„Discutăm cu aliații noștri pentru a-și spori prezența aici, astfel încât aceștia să acționeze ca un factor de descurajare. Dacă vă uitați pe hartă, Statele Baltice sunt o peninsulă a NATO și, prin urmare, avem propriile noastre preocupări”, a declarat Kaya Kallas, prim-ministru al Estoniei într-un interviu pentru Reuters.

„Dacă NATO trece la politica de descurajare, atunci va exista o politică de contra-descurajare din partea noastră. Dacă este intimidare, atunci va fi contra-intimidare. Dacă este o căutare a părților vulnerabile în sistemul de apărare al Federației Ruse, atunci va fi o căutare a părților vulnerabile în apărarea NATO. Nu e alegerea noastră. Dar nu va exista alta dacă nu reușim să inversăm cursul periculos actual”, a avertizat Alexander Grushko, ministrul rus adjunct al afacerilor externe. El a adăugat, de asemenea, că pentru a-și proteja securitatea, Rusia va lua măsuri, inclusiv armate.

Reacția Ucrainei

Un membru al delegației ucrainene din grupul de contact trilateral, Serghei Garmash, a remarcat un rezultat pozitiv în poziția țărilor NATO la întâlnirea cu Rusia. „Aceste negocieri demonstrează unitatea Statelor Unite și a Europei. În caz de agresiune directă, Rusia se va confrunta cu o reacție nu numai din partea Statelor Unite, ci și din parte întregii lumi civilizată”, a declarat Garmash pentru postul de televiziune Ucraina-24.

Cu toate acestea, el a adăugat că vede un risc și în faptul că Statele Unite doresc implementarea deplină a acordurilor de la Minsk și retragerea trupelor rusești de la granițele Ucrainei, după cum a declarat în ajun Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO. „Dacă Statele Unite vor să vadă implementarea deplină a acordurilor de la Minsk de către Rusia, atunci cred că pot pune presiune și asupra Ucrainei. În această privință este important să clarificăm, ce înțeleg ei prin executarea completă? Ne amintim că doamna Nuland a vorbit recent despre o anumită autonomie a Donbasului, clauză, care nu este nici măcar în acordurile de la Minsk. Există un risc în această problemă, trebuie să lucrăm la ea”, a explicat Garmash.

Andriy Zagorodnyuk, fostul ministru al apărării din Ucraina a declarat într-un interviu acordat The Guardian, că operațiunea Rusiei împotriva Ucrainei pare acum inevitabilă după finalizarea negocierilor diplomatice cu Statele Unite, NATO și OSCE din această săptămână. „Declarațiile Moscovei sunt foarte agresive, chiar grosolane”, îl citează ediția britanică pe Zagorodnyuk. Potrivit lui, este puțin probabil ca Kremlinul să întreprindă o invazie largă a Ucrainei. Deși ar fi relativ ușor armatei rusești să cotropească teritoriile Ucrainei, dar soldații ocupanți se vor pomeni foarte repede într-un război de gherilă invincibil, a spus el.

Și secretarul general al NATO a avertizat despre existența unei amenințări reale a unui nou conflict armat în Europa după încheierea negocierilor cu Rusia asupra Ucrainei.

La momentul pregătirii acestui material, nu a existat nicio reacție a oficialilor ucraineni la reuniunea Consiliului Rusia-NATO.