Cititorul de Gardă: „Trăim în țara lui Papură-Vodă, unde nu-i economie, medicină, educație, dar, mai ales, justiție”
În prima ediție tipărită a ZdG din 2022 relansăm pagina dedicată cititorilor. Aici vom publica, săptămânal, scrisori ale dvs. pe care le remiteți în adresa redacției, opinii la teme actuale din țară sau străinătate, articole despre subiecte pe care ni le sugerați, dar și răspunsuri la întrebările pe care le aveți către autorități.
„Trăim în țara lui Papură-Vodă, unde nu-i economie, medicină, educație, dar, mai ales, justiție”
Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, pe care, an de an, le așteptăm cu mult drag, avem speranța că se va schimba ceva, numaidecât în bine, mai ales că avem guvernare nouă. Asta își doresc toți cetățenii R. Moldova. Cei care au votat, dar și cei care nu au votat. Așteptările însă nu prea prind rădăcini, deși pământul a fost destul de mănos anul trecut. De ce așteptările nu se realizează? Răspunsul este clar – trăim în țara lui Papură-Vodă, unde nu-i economie, medicină, educație, dar, mai ales, justiție. Cum se explică faptul că azi s-au elaborat niște legi, că acestea au fost votate de aleșii poporului, iar peste un timp să se constate că acestea nu mai sunt bune?
De altfel, multe legi nu sunt respectate chiar de cei din fotolii calde și moi, cel mai mult fiind neglijate de avocați, judecători, procurori și ăsta-i adevărul curat. Citind ani de zile ZdG, singurul credibil, cu mare regret am constatat că cei mai nerușinați și mai mari hoți îs anume cei pe mâinile cărora e justiția. În cele mai periculoase scheme sunt implicați demnitari de rang înalt, chiar și procurorul general. Așa este, altfel nu ar fi simulat că mereu muncesc, căutând persoanele vinovate, dar iată că le cam lipsesc probele care ar demonstra hoțiile care ne sărăcesc pe noi, cetățenii. Dacă procurorii și judecătorii nu ar fi fost cu „pufușor pe botișor”, Platon, Șor sau Plahotniuc nu ar fi plecat atât de „frumos” din R. Moldova. Astăzi spun că „nu reușesc să le dea de urmă”. Între timp, expiră termenul de prescripție sau o instanță anulează deciziile altei instanțe.
Rămâi perplex atunci când constați, analizând declarațiile lor de avere, că ei cheltuiesc milioane de lei… Locuiesc în palate de care nici regii nu au, se plimbă cu mașini de lux, se odihnesc pe insule exotice. Pentru că au de unde, își permit de toate. Tot ei sunt cei care primesc mii de euro de la părinți, bunei, nănași sau cumetri. Le „donează” care mai de care, ca la niște sărmani. Unii își afișează salariile sau pensiile mici, că îți vine să râzi de ei.
De-a lungul anilor, nu mi s-a întâmplat să citesc vreun articol despre vreun profesor bogat, despre vreun jurnalist care a luat împrumuturi de la bancă, fără să ramburseze banii, despre vreun țăran care ar locui într-o casă de milioane. Acestora nimeni nu le lasă moștenire bani, case sau obiecte scumpe. La ei nu descinde CNA sau ANI. Știți de ce? Pentru că aceștia nu au în mâini pâinea și cuțitul.
E dureros că unei profesoare care a muncit peste 30 de ani în școală abia acum i s-a ridicat pensia până la 2000 de lei. După ce a muncit din greu cu elevii, a participat la strâns roada în sovhoz, a verificat mii de caiete, este pusă alături de cei care au muncit pe apucate sau deloc. A instruit și a educat generații de copii care au devenit medici, primari, miniștri sau procurori… Toți au trecut prin școală, dar au ajuns să facă legile în folosul lor și îi țin cu fața la pământ pe toți ceilalți…
Sunt niște gânduri de la început de an… Așa cum spuneam, fiind o cititoare fidelă a ZdG, aș vrea ca, în 2022, să scrieți despre cum se integrează în societate foștii deținuți, eliberați din închisori, cum sunt cheltuiți banii acumulați din averile sechestrate, cum sunt remunerați tinerii specialiști… Aș mai citi despre munca medicilor de familie, despre ilegalitățile comise până și de biserică, despre starea proastă a drumurilor, despre calitatea apei potabile.
Vera Ursu, satul Pitușca, raionul Călărași
