Ruși din R. Moldova, despre războiul fratricid și solicitarea Ambasadei de a denunța discriminarea – Ziarul de Gardă
  • Ruși din R. Moldova, despre războiul fratricid și solicitarea Ambasadei de a denunța discriminarea

    Ruși din R. Moldova, despre războiul fratricid și solicitarea Ambasadei de a denunța discriminarea
    24 martie 2022 | 18:30

    În R. Moldova, cele mai numeroase grupuri etnice sunt ucrainenii – 7,4% și rușii – 5,4% din numărul total al populației. Războiul din Ucraina a afectat în egală măsură reprezentanții ambelor grupuri etnice. De ambele părți, aceștia declară că nimeni nu are nevoie de război, că războiul înseamnă suferință și moarte și că ceea ce se întâmplă în Ucraina este un război fratricid, întrucât luptele au loc între două popoare slave, ambele preponderent ortodoxe.

    ZdG a abordat reprezentanți ai comunității rușilor din R. Moldova, solicitând opinia lor despre războiul din Ucraina, dar și despre mesajul Ambasadei Federației Ruse prin care sunt chemați să denunțe eventuale cazuri de discriminare pe criterii etnice, înregistrate în R. Moldova.

    În Ucraina, una dintre motivările invocate de invadatori a fost „discriminarea pe criterii etnice” a etnicilor ruși. Astfel, invocând acest motiv, rușii au atacat Ucraina, pentru a-i salva pe ruși de „discriminare”.

    Svetlana Tuz, artistă a poporului, actriță la Teatrul „Anton Cehov”: Cred că motivele situației din Ucraina nu sunt întemeiate pe disensiuni naționale

    Personal, m-am născut în Extremul Orient, într-o familie de militari. Îmi amintesc, în copilărie, mama era mereu ocupată cu împachetarea și despachetarea valizelor, pentru că tata era transferat dintr-o unitate militară în alta. Așa, într-un timp, am ajuns în Ucraina, unde mi-am făcut studiile și am locuit mai mulți ani. Deși tata era militar de profesie, în familia noastră nu se vorbea deloc despre război. Tata era insistent ca noi, copiii, să studiem bine istoria. Oriunde am locuit, inclusiv în Ucraina, avem prieteni și cunoscuți de diferite naționalități, dar niciodată nu am fost afectați de acțiuni naționaliste. Cred că și motivele situației din Ucraina nu sunt întemeiate pe disensiuni naționale. Și apelul misiunii diplomatice rusești din R. Moldova, de a colecta mesaje cu sesizări ale etnicilor ruși de aici, despre posibile cazuri de discriminare, nu are niciun temei. Viața mea în R. Moldova e la fel ca și a populației băștinașe. Muncesc la teatru, am salariu la fel de mic ca și alți actori. Aici mi-au crescut copiii și îmi cresc nepoții. Trăiesc ca și toți. Pentru mine, la fel ca și pentru colegii mei, Teatrul este cel mai important loc din viață… Noi, la Teatru, jucăm cu aceeași dăruire pentru toți spectatorii, fie că sunt ruși, ucraineni, evrei sau de alte etnii.

    Sufăr la fel de mult ca și toți cei care urmăresc ceea ce se întâmplă în Ucraina. Poate, suferința mea chiar e mai mare, deoarece acolo am un frate, căruia acum îi este foarte greu.

    Publicitate

    Deseori mă gândesc ce putem face noi, oamenii de cultură? Doar să muncim, să fim generoși cu toți cei care azi au nevoie de teatru, de acțiuni culturale, de mesaje inteligente, pașnice. Da, în Rusia mai mulți oameni de cultură au făcut publice mesaje anti-război, dar eu am decis să muncesc, pentru că, în această istorie, sunt omul care nu poate decide prea multe.

    În aceste zile, joc cu multă pasiune în spectacolele la care persoanele refugiate din Ucraina sunt așteptate cu mult drag. Teatrul „Cehov” le oferă acces pe gratis. Vin foarte mulți copii la spectacole și asta ne încântă. Acum câteva zile, am ajutat un mare actor, Alexandr Vasiliev, artist al poporului din Ucraina, care s-a refugiat în R. Moldova. Colegii noștri i-au ajutat pe actorii Teatrului din Nicolaev, care s-au refugiat aici din cauza războiului. Ca și orice oameni adecvați, noi suntem împotriva războaielor.

    Daria Simbiriova Bătrîncea, artistă de balet: „Dintre toate țările în care am muncit, cel mai frecvent am întâlnit încălcări naționaliste în Rusia”

    Cred că războiul din Ucraina este o crimă împotriva umanității, un masacru teribil asupra unor oameni nevinovați, o încercare de a le lua oamenilor libertatea, identitatea, democrația, valorile culturale. Politica Rusiei a fost întotdeauna orientată spre afectarea evoluțiilor statelor vecine, s-a străduit mereu ca aceste state să trăiască mai rău decât Rusia, considerând că, în caz contrar, ar submina autoritatea guvernării din Rusia în ochii propriului popor. Acum, fiecare persoană care sprijină acțiunile Rusiei devine complice a acestei vărsări de sânge. Și cei care iau o poziție neutră sunt responsabili de aceste crime, pentru că, atunci când se comite o crimă, fie aprobi, fie nu. Altfel nu poate fi. Oamenii care spun că așa e toată politica, care își justifică loialitatea, nu înțeleg că, atunci când e vorba despre distrugerea în masă a oamenilor, nu e politică, ci crimă.

    Motivarea acestor crime prin disensiuni etnice e doar un pretext. Am lucrat anterior într-o trupă de balet din Ucraina. Toate repetițiile aveau loc în rusă. Participau și artiști din Rusia și nu existau neînțelegeri. Dintre toate țările în care am muncit, cel mai frecvent am întâlnit ieșiri naționaliste în Rusia. Și asta în ciuda faptului că eu însumi m-am născut în Rusia. Erau deranjați că dețin cetățenia R. Moldova. Rusia a manipulat mereu subiectul relațiilor interetnice în statele vecine, încercând astfel să insufle discordie în societate. Au separat aceste state din interior, pentru că o societate consolidată, este una puternică, iar acest lucru nu convine Rusiei.

    Faptul că Rusia colectează acum plângerile rușilor din Moldova nu este surprinzător. De fapt, este o provocare. În primul rând, așteaptă din nou să apară neînțelegeri în interiorul populației autohtone, ca iarăși să ne certăm la subiectul cine și ce limbă vorbește. Acest lucru ne va calma vigilența și Rusia va acționa după propriul plac. Totodată, Rusia are nevoie de un motiv pentru a invada R. Moldova, ca „să ne salveze”. Repet încă o dată – nu trebuie să fim salvați. Dacă am fi vrut să trăim în Rusia, cu mentalitatea rusească, cu dictatura de acolo, am fi plecat demult în Rusia. Sunt și eu un exemplu în acest sens. Aș putea trăi în Rusia, acolo locuiesc bunica și mama, acolo m-am născut, dar îmi place aici, în R. Moldova. Da, este o țară mică, săracă. Da, aici sunt multe probleme. Dar aceasta e o țară liberă, cu oameni liberi, cu cultură și valori europene. Și vreau să trăiesc într-o R. Moldova liberă! Pentru că iubesc această țară, limba și cultura ei. Uneori cred că oamenii de aici nu înțeleg cât de bogată este moștenirea culturală a R. Moldova.

    Să vă spun și despre paradoxul pe care l-am observat în timpul acestui război. Majoritatea cunoscuților mei, vorbitori de rusă, sunt total solidari cu poziția mea, dar unii, vorbitori de română, susțin acțiunile Rusiei și nu văd vreo problemă în această situație. Și eu nu înțeleg de ce oamenii care iubesc atât de mult guvernarea rusă nu pleacă să locuiască în Rusia.

    Cu toate aceste probleme, acum e un moment istoric pentru R. Moldova. În sfârșit, putem scăpa pentru totdeauna de presiunea rusească și sper cu adevărat că nu vom rata acest moment.

    Publicitate

    Gheorghii Novicov, preot la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău: „Facem parte din Biserica Rusă, vorbim rusește, dar creștinii cunosc că, la Dumnezeu, poți să te rogi în orice limbă”

    M-am născut la Bălți, într-o familie de etnici ruși din localitate. Acolo mi-am făcut studiile, dar viața m-a purtat prin mai multe locuri, mai ales după ce mi-am început activitatea bisericească. De altfel, acum 10 ani, anume Ucraina m-a găzduit în calitate de slujitor al bisericii. Și de când m-am stabilit la Chișinău, slujesc la Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, având o comunitate de enoriași de etnie rusă. Pentru că îmi place munca mea, prețuiesc fiecare om care pășește pragul bisericii. Acum vin foarte mulți refugiați din Ucraina. Ei vin și se roagă pentru pace în această biserică rusească. Probabil, ei se roagă pentru pace chiar și pentru cei care i-au determinat să-și părăsească casele și să ia drumul străinătății. Și eu am prieteni în Ucraina, inclusiv la Donețk. Mai vorbesc uneori cu ei. Și ei pledează pentru pace și nu susțin vărsarea de sânge. Mulți au sperat că, odată cu declararea independenței regiunilor Donețk și Luhansk, conflictul se va încheia. Trebuia să existe o înțelegere între părți, dar acolo sunt probleme profunde.

    Noi, oamenii, trebuie să continuăm să ne comportăm omenește, indiferent din ce etnie ne tragem. Foarte mulți refugiați din Ucraina, vreo 100 la număr, vin la slujbă la biserica noastră. Pe mulți i-am ajutat să se cazeze pe la creștini. O familie am cazat-o în stânga Nistrului, că în Chișinău e foarte scump. Ajutăm cum putem. De altfel, preoții noștri au săvârșit ritualul înmormântării femeii refugiate care a decedat la frontieră.

    Cu referire la mesajul Ambasadei Rusiei, nu cred că în Moldova există vreo problemă cu drepturile minorității ruse. Și creștinii nu se plâng de astfel de probleme. Ambasada a făcut acea chemare, menționând că, în caz de probleme, oamenii să știe unde pot apela.

    Noi suntem parte a Bisericii Ruse și vorbim rusește. Dar creștinii cunosc că, la Dumnezeu, poți să te rogi în orice limbă. Creștinii sunt oameni pașnici. Biserica întotdeauna se roagă pentru pace. E misiunea cea mai importantă a Bisericii. Sper că, de Paști, refugiații vor fi la casele lor, părăsite acum.

    Valentin Krîlov, politician, ex-deputat din partea Blocului „Соцединство”:Va fi o confruntare de lungă durată”

    Atâta timp cât nici Rusia, nici Ucraina, nu au declarat război, noi nu putem vorbi despre asta. „Război” este o noțiune internațională care are parametrii săi. Oficial, nu este proclamat război. Dacă se va extinde și asupra R. Moldova? Astăzi – nu, dar ce va fi, vom trăi și vom vedea, având în vedere teritoriul din stânga Nistrului, care este o zonă foarte sensibilă. Personal, consider că regiunea transnistreană e parte componentă a R. Moldova, dar noi toți am pierdut 30 de ani pentru rezolvarea problemei care se numește integritatea teritorială a R. Moldova. Nu am întreprins nimic și, în consecință, parcă avem Transnistria ca și parte componentă, dar, de facto – demult nu mai e ca atare. Putem prognoza acutizarea situației, care poate avea loc doar în urma evoluției evenimentelor din regiunea Odesa. Mai devreme nu putem vorbi la acest subiect. Dacă situația din regiunea Odesa va fi rezolvată pașnic, noi vom fi într-o condiție mai favorabilă. Pentru asta Odesa ar trebui să nu opună rezistență. Dacă evoluțiile vor fi pașnice, R. Moldova va fi în siguranță. În caz contrar, e greu de spus, dar totul este posibil, având în vedere și unele greșeli serioase admise de actuala clasă politică a R. Moldova. Au fost mai mulți pași nu prea bine gândiți, dar faptul că R. Moldova nu a aderat la sancțiunile împotriva Federației Ruse este un pas bine gândit. Să ținem cont de faptul că va fi o confruntare de lungă durată, în care, până la urmă se vor implica mai multe state. Situația e foarte complicată. Chiar și dacă vor fi stopate acțiunile militare, va fi nevoie de timp pentru ameliorarea situației. Și nu cu mâinile Federației Ruse, ci cu mâinile ucrainenilor.

    Cât despre mesajul Ambasadei Rusiei despre posibilele cazuri de discriminare a cetățenilor de etnie rusă, gândesc că această îngrijorare a Federației Ruse într-o oarecare măsură este fondată, doar că, referitor la R. Moldova, la momentul actual, situația este una normală. Alolingvii, și aici vorbim nu doar despre etnicii ruși, ci și despre ucraineni, bulgari, polonezi sau romi, cred că nu au probleme.

    Poate că sunt unele disensiuni dacă ne referim la integritatea socială, la concilierea civică, care au apărut după destrămarea URSS și au rămas nerezolvate, dar acestea nu au nimic în comun cu situația din Ucraina. Aici avem legislație normală. Avem și o concepție a relațiilor interetnice, avem Legea cu privire la minoritățile naționale. Poate că, în realitate, acestea nu se respectă întocmai.

    Piotr Donțov, președintele Asociației ortodocșilor de rit vechi din R. Moldova:Noi considerăm că e un fenomen total inacceptabil să se lupte între ele popoarele slave, de aceeași credință”

    Întotdeauna, războiul este un mare rău oriunde ar avea loc. Orice acțiuni militare înseamnă moarte și suferință. De când au început luptele în Ucraina, ortodocșii de rit vechi din R. Moldova se roagă pentru pace. La biserica din satul Cunicea chiar sunt oficiate slujbe speciale împotriva războiului. Noi considerăm că e un fenomen total inacceptabil să se lupte între ele popoarele slave, de aceeași credință. Nu știu cum s-ar putea încheia. Răspuns la această întrebare caută multe minți luminate. Singura mea speranță e că cei implicați nu vor vrea să se autodistrugă și vor înceta violențele.

    Nu știu cine s-ar putea plânge la ambasada Rusiei, întrucât de prin anii 90 nu am mai cunoscut cazuri de conflicte interetnice cu implicarea etnicilor ruși. Poate în condiții casnice mai sunt discuții. Conflictul din Ucraina, însă, a înrăutățit condițiile de aflare a etnicilor ruși în alte țări. La nivel de societate, rușii sunt acceptați cu dificultate chiar și în mai multe state europene. Li se refuză angajarea la muncă, nu sunt acceptați să închirieze locuințe, etc. Cei implicați în acest conflict ar trebui să se gândească și la oamenii care nu au nimic în comun cu cele care au loc în aceste zile în Ucraina.

    Ivan Sveatcenko, jurnalist: „ Rachetele nu-și aleg țintele, rachetele rusești nu fac diferența”

    Eu sunt cetățean al R. Moldova și al Federației Ruse. În străinătate, mă autoidentific mereu ca și moldovean, dar visele mele sunt în limba rusă și sunt, desigur, o persoană de cultură rusă. Pașaportul meu rusesc a expirat din 2014. Mi-am zis că voi merge la Ambasada rusă după un pașaport nou doar atunci când se va schimba președintele Rusiei. Până în prezent, acest lucru nu s-a întâmplat. Provocarea Ministerului rus de Externe (nu a ambasadei!) are drept scop aprinderea urii interetnice în R. Moldova. Mesajul „despre protecția” compatrioților vorbitori de limbă rusă s-a soldat cu un răspuns aproape unanim: „NU avem nevoie de protecție”, „tot e OK”, „navă rusă, du-te-n…”. Pe de o parte, sunt mulțumit de poziția sensibilă a concetățenilor mei rusofoni, indiferent cât de frumos vorbesc limba română. Pentru că eu, personal, nu văd nicio încălcare a drepturilor vorbitorilor de limbă rusă în ultimii treizeci de ani. Da, există inadecvați, da, există oameni necivilizați, dar nu există nici o limitare a drepturilor populației vorbitoare de limbă rusă în R. Moldova. Noi nu avem fasciști, naziști, jandarmi români cu baston, etc. Noi suntem oamenii obișnuiți care au trăit liniștit până la 24 februarie 2022. Apoi, un bărbat pe nume Vladimir Putin a ordonat: „Treceți frontiera” și a început un război în Ucraina. Acest Putin a creat probleme cu care ne vom confrunta timp de decenii. Moldova este un stat neutru. Acum Moldova are o sută de mii de refugiați din Ucraina, iar în total aproximativ 3,3 milioane de oameni au părăsit Ucraina. Este cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Acești oameni și-au pus într-o valiză întreaga viață și au decis să fugă. Poate că îl poți iubi pe Putin, dar apoi o rachetă „Grad” poate cădea la balconul tău. Rachetele nu-și aleg țintele, rachetele rusești nu fac diferența. Am scris deja Ambasadei Rusiei despre ceea ce cred. Mii de concetățeni vorbitori de limbă rusă au aproximativ aceeași opinie. Nu avem nevoie de salvare! Vrem pace. Glorie Ucrainei, iubesc Moldova, iubesc și Rusia. Și rușii desigur nu sunt dușmanii mei. Iar Putin… Luara-l naiba, urmând același curs cu nava rusească. Amen.

    Joi, 17 martie, Ambasada Federației Ruse în R. Moldova a emis o notă informativă prin care solicită cetățenilor ruși aflați în R. Moldova să contacteze misiunea diplomatică în cazul în care sunt discriminați „pe motive naționale, lingvistice, culturale, religioase și de altă natură”. Mai mulți vorbitori de limbă rusă au comentat la nota informativă a Ambasadei, precizând că nu se simt discriminați în R. Moldova.

    Răspunsuri la mesajul Ambasadei Federației Ruse: Nu e nevoie să ne „salvați”

    Michael Solotky: Sunt cetățean al R. Moldova vorbitor de rusă. Nu sunt probleme în a comunica în limba rusă în Moldova… Nu simt deloc discriminare. Dar, am locuit ceva vreme în Rusia și am fost discriminat de ruși. De exemplu, la Moscova, dau în chirie apartamente doar cetățenilor din țările „slave”… Aș dori să raportez fapte de discriminare împotriva mea în Rusia de către funcționarii publici ruși, la ce adresă ar trebui să scriu?

    Alex Stacanov: Dragă ambasadă, la noi totul e bine, toată viața am vorbit în rusă în Moldova, în orașe și sate, unde mi-au răspuns în română și găgăuză, m-au invitat să beau vin și să iubesc această viață. Comunicăm foarte simplu. Cu siguranță, te vom contacta când vor apărea probleme serioase.

    Oleg Pavlov: Sunt 100% etnic rus, nu am sesizat nicio discriminare în viața mea. Am mulți prieteni vorbitori de română cu care comunic atât în rusă, cât și în română.

    Consider foarte frumoasă limba română și mă bucur că, în timp ce locuiesc în Moldova, am ocazia să învăț această și alte limbi minunate. Deci, nu-i nevoie să mă „salvați”, salvați-vă țara, pentru că, în curând, nu veți avea ce mânca și veți trăi din nou în spatele Cortinei de Fier.

    Saniyat Singer: M-am născut în Rusia, dar la Moscova oamenii ca mine sunt considerați „negri”. Vorbesc rusa și nu m-am confruntat niciodată cu discriminări în Moldova. Noi, cei din familia noastră, ne simțim minunat și ne înțelegem, vorbind limbi diferite. Eu, o kalmîkă născută în Yakutia, nu am nevoie să fiu „salvată” de moldoveni.

    Stas Maslov: Sunt rus de naționalitate, rusa este limba mea maternă și nu există discriminare a rușilor în Moldova! Întotdeauna vă vor ajuta și vă vor răspunde în limba pe care o înțelegeți.

    Svetlana Shushvalyuk: Dragă ambasadă, îți mulțumim pentru acest mesaj. Ne-ați unit și mai mult pe toți, nu contează ce fel de cetățenie deținem. Acum, în Moldova, nu există naționalități. Sunt, pur și simplu OAMENI. Nu-ți fă griji în privința noastră! Implicarea în sprijinul refugiaților a demonstrat ce fel de OAMENI trăiesc aici. Cândva am vrut să mă mut la Moscova cu traiul. Dar nu voi face acest pas niciodată. Sunt mândru de societatea în care trăiesc – liberă, neînfricată și foarte amabilă. Moldoveni, sunt mândră de voi!

    Pentru conformitate, Aneta Grosu

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Peste 30 de misiuni diplomatice acreditate în R. Moldova au emis o declarație comună de Ziua internaţională împotriva homofobiei, bifobiei şi transfobiei

    De Ziua internațională împotriva homofobiei, transfobiei și bifobiei, care este sărbătorită pe 17 mai, misiunile diplomatice din peste 30 de țări, acreditate în R. Moldova, au emis o declarație comună în care î…
    Peste 30 de misiuni diplomatice acreditate în R. Moldova au emis o declarație comună de Ziua internaţională împotriva homofobiei, bifobiei şi transfobiei

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler