Președinta Maia Sandu a discutat cu Adunarea Populară a Găgăuziei despre organizarea alegerilor după decizia Curții Constituționale
Maia Sandu, împreună cu reprezentanți ai Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale, s-a întâlnit luni, 20 iulie, cu membrii Adunării Populare a Găgăuziei, în contextul punerii în aplicare a Hotărârii Curții Constituționale referitoare la competențele UTA Găgăuzia, precum și al pașilor necesari pentru organizarea alegerilor în autonomie, se arată într-un comunicat.
Potrivit Președinției, Curtea Constituțională (CC) a stabilit că sistemul electoral trebuie să fie uniform pe întreg teritoriul țării și aprobat de Parlament prin lege organică, având în vedere că R. Moldova este stat unitar.
„Soluția privind organizarea alegerilor în autonomie, discutată și agreată anterior în cadrul grupului de lucru mixt cu participarea reprezentanților Președinției, Parlamentului, Adunării Populare și a Comisiei Electorale Centrale, dar care nu a fost validată prin vot de plenul Adunării Populare a Găgăuziei, nu mai corespunde cadrului juridic stabilit prin Hotărârea Curții.”
Conform Hotărârii, alegerile în autonomie trebuie organizate în baza aceluiași sistem electoral, precum și a acelorași principii și reguli aplicate pe întreg teritoriul țării.
Astfel, s-a discutat ca scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei să se desfășoare conform sistemului proporțional aplicat alegerii Parlamentului, consiliilor locale și raionale, „cu respectarea tuturor garanțiilor unui proces electoral liber, corect, transparent și competitiv”. O parte din membri ai Adunării Populare prezenți la discuții au susținut această propunere.
„Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, iar toate autoritățile au obligația de a o implementa în limitele competențelor. În acest sens, este necesară ajustarea cadrului normativ, Parlamentul urmând să înregistreze un proiect de lege de modificare a Codului electoral, care urmează a fi promovat cu celeritate ca să asigure integrarea alegerilor regionale în cadrul normativ electoral și organizarea alegerilor în autonomie în toamna anului curent în deplină conformitate cu Hotărârea Curții”, a precizat Președinția.
Aplicarea unor reguli unitare și clare la viitorul scrutin va însemna că toți candidații vor beneficia de aceleași șanse, iar locuitorii din autonomie își vor putea exercita dreptul la vot în mod liber și egal, care să reflecte voința lor autentică.
De asemenea, implementarea Hotărârii Curții Constituționale referitoare la competențele UTA Găgăuzia reprezintă „o oportunitate pentru consolidarea cadrului juridic al autonomiei”, printr-o delimitare mai clară a competențelor între autoritățile centrale și cele ale autonomiei și aplicarea deplină a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, „precum și prin integrarea mai profundă a regiunii în viața economică, socială și politică a R. Moldova”.
CC a pronunțat pe 9 iulie o hotărâre prin care a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei (APG) să participe la numirea conducerii poliției din autonomie, a direcției regionale a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a direcției regionale de justiție. Astfel, CC a susținut poziția Ministerului Justiției.
În sesizarea depusă acum patru luni, Ministerul Justiţiei a cerut Curţii să clarifice limitele autonomiei UTA Găgăuzia. Reprezentanţii ministerului au menţionat că unele reguli adoptate la nivel regional, privind numirea unor șefi de instituții strategice şi controlul alegerilor din autonomie, depășesc limitele stabilite de lege.
De asemenea, autonomia găgăuză a pierdut dreptul de a-și constitui în mod independent propriul organ electoral și de a stabili reguli speciale pentru organizarea alegerilor regionale.
Ulterior, APG a adoptat o declarație împotriva deciziei Curții. deputații nu doar au criticat hotărârea instanței și autoritățile centrale, dar au atribuit o parte din responsabilitate pentru situația creată și conducerii autonomiei. Nicolae Dudoglo a cerut demisia bașcanului interimar Ilia Uzun, iar Alexandru Tarnavski a declarat că, în ultimii ani, Găgăuzia a ajuns într-o izolare politică și că „a fost, de fapt, dată în concesiune lui Șor”, scrie Nokta.
