Principală  —  IMPORTANTE   —   Premieră: Un medic din R.…

Premieră: Un medic din R. Moldova a obținut câștig de cauză în justiția din România în procedura recunoașterii titlului de calificare, obținut în R. Moldova

Un medic internist din R. Moldova a obținut câștig de cauză în justiția din România împotriva Ministerului Sănătății din România și a Colegiului Medicilor din România, în procedura recunoașterii titlurilor de calificare, obținute în R. Moldova. I-a luat 5 ani doctoriței ca să-și revendice titlul de medic specialist.

Svetlana Pușcașu este medic internist din R. Moldova, care acum 5 ani s-a stabilit în România. După o carieră de 34 de ani în sistemul medical din R. Moldova, a mers în România pentru a fi alături de copii și nepoți. Și-a dorit să muncească în sistemul medical din România, dar a trebuit să parcurgă „drumul birocrației”. I-a luat 5 ani să-și revendice titlul de medic specialist.

„Încă din anul 2009, după ce am primit cetățenia, am început echivalarea actelor. Am echivalat diploma de licență de la Universitatea de Medicină. Apoi am urmat drumul de echivalare a studiilor postuniversitare. Deoarece din 2006 România este membră a Uniunii Europene, a fost adoptată o nouă lege care stipula că pentru a fi medic specialist este nevoie de a face rezidențiat. Rezidențiatul a fost introdus în România în 1994, iar până atunci, specialitatea se căpăta prin secundariat clinic. Când m-am adresat, mi s-a spus că, pentru a-mi lua actele la echivalare, eu trebuie să trebuie să fiu medic rezident. Până am strâns toate actele necesare, ei îmi echivalaseră doar jumătate de ani de studii postuniversitare. Am început rezidențiatul la vârsta de 53 de ani. Din motiv de familie nu am putut să continui rezidențiatul. În 2017, a fost adoptată o altă lege care prevedea o procedură mai simplificată de recunoaștere a diplomelor de studii. Am depus dosarul prin decembrie 2017 și prima veste mi-a venit în luna mai 2019, când am fost invitată la proba de aptitudini practice și teoretice. Deși am obținute 93 puncte la proba teoretică și nota 9,3 la abilitățile practice, nu mi-a fost recunoscut titlul de medic specialist. Apoi am parcurs toate etapele legale pe care le prevede procedura, pentru a-mi apăra drepturile și abia peste 3 ani, instanța mi-a dat dreptate”, relatează Svetlana Pușcașu.

Instanța supremă din România a decis, în mod definitiv, să admită cererea de chemare în judecată formulată de Svetlana Pușcașu. A anulat actele administrative emise de Ministerul Sănătății prin care i s-au refuzat acesteia recunoașterea titlului de medic specialist și emiterea ordinului de recunoaștere a acestui titlu și a obligat Colegiul Medicilor din România să procedeze la avizarea favorabilă a cererii reclamantei și să înainteze dosarul Ministerul Sănătății în vederea emiterii ordinului de aprobare a recunoașterii titlului de calificare dobândit în R. Moldova.

Acum, Svetlana Pușcașu așteaptă „certificatul la mână” și să se angajeze în calitate de medic internist.

Potrivit avocatului Alexandru Iavorschi, cel care a consiliat-o pe Svetlana Pușcașu în litigiul cu Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România:

Legea nr. 95/2006 si dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 764/2017 pentru aprobarea Normelor privind recunoaşterea diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist, eliberate de un stat terţ, altul decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii stipulează în mod clar care sunt condițiile și procedura pentru recunoașterea titlurilor de medic specialist.

Astfel, legea reglementează două ipoteze pentru medicii din Republica Moldova

Ipoteza prevăzută de art. 6 alin. (1) din HG nr. 764/2017: În cazul în care formarea ca specialist întrunește condițiile de la art. 1 alin. (1) lit. a) și art. 5 alin. (3), comisia mixtă înaintează către Colegiul Medicilor din România procesul-verbal cu concluziile comisiei și o copie a dosarului titularului; pe baza raportului emis de către comisia mixtă, Colegiul Medicilor din România transmite Ministerului Sănătăţii avizul favorabil de recunoaştere;

Ipoteza prevăzută de art. 7 alin. (1) din HG nr. 764/2017: În cazul în care nu sunt întrunite în totalitate criteriile de recunoaștere prevăzute la art. 5 alin. (3), comisia mixtă instituie procedura unei probe de aptitudini care are ca scop evaluarea parcursului profesional teoretic și a abilităților practice ale solicitantului.

 „Svetlana Pușcaș s-a regăsit în a doua ipoteză prevăzută de lege. În acest context, aceasta a susținut proba de aptitudini care a avut ca scop evaluarea parcursului profesional teoretic și a abilităților practice. La proba de aptitudini, care s-a desfăşurat conform cerinţelor de examen de medic specialist, aceasta a fost apreciată cu 93 puncte la proba teoretică și nota 9,3 la abilitățile practice. 

Cu toate acestea, ulterior susținerii probei de aptitudini, Colegiul Medicilor din România a refuzat să avizeze recunoașterea specialității solicitată de Dna Pușcaș. Ca urmare a acestui refuz nejustificat, a fost intentată o acțiune în justiție, iar în final Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a dat câștig de cauză, restabilindu-i acesteia drepturile legale”, precizează avocatul.

Fiind vorba de o premieră pentru astfel de dosare, decizia Înaltei Curți deschide drumul pentru toți medicii aflați în situații similare, ale căror dosare sunt încă nesoluționate, sau, după caz, sunt soluționate prin refuzul de recunoaștere a titlurilor de medic specialiști obținute în R. Moldova.