Studiu CNA: Judecătorii depersonalizează hotărârile în dosare de corupție fără niciun temei
Depersonalizarea hotărârilor judecătorești pe infracţiunile de corupţie fără a motiva necesitatea afectează accesul liber al cetățenilor la informaţia cu privire la înfăptuirea justiţiei şi transparenţa activităţii instanţelor de judecată pe această categorie de dosare. Este una dintre constatările Studiului privind hotărârile judecătoreşti pe infracţiunile de corupţie adoptate în anii 2013 – 2017, realizat de Centrul Național Anticrorupție (CNA) la comanda Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Raisa Botezatu, autoarea studiului, constată existența problemelor nu doar referitor la publicarea hotărârilor pe site-urile instanţelor, dar și referitor la încadrarea juridică a infracțiunilor, aplicarea confiscării și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii.
CNA a studiat 827 de hotărâri judecătorești pe infracțiuni de corupție, pronunțate între 2013-2017 și a stabilit că se atestă o sporire semnificativă a numărului de cauze judecate în procedura simplificată, când persoanele reținute pentru infracţiuni de corupţie în flagrant delict, recunosc vinovăţia și acceptă examinarea cauzei în baza probelor acumulate de procurori. În acest fel, li se pot aplica prevederile art. 364(1) CPP, conform căruia se reduc cu o treime limitele maxime şi minime din sancţiunile prevăzute de lege pentru infracţiunea respectivă a închisorii sau a muncii neremunerate în folosul comunităţii şi cu o pătrime se reduc limitele amenzii.
S-a stabilit că procentul de contestare şi de casare a sentinţelor pe cauzele de corupţie este mult mai mare decât pe alte categorii de infracţiuni, de aceea apare necesitatea de a specializa judecători pentru judecarea cauzelor de corupţie. Drept recomandare, a fost sugerat ca președinții instanțelor să formeze colegii care vor judecarea cauzelor de corupție,fapt ce ar spori calitatea actului de justiţie pe această categorie de cauze.
Autorul studiului semnalează că atât instanţele de judecată, cât şi organele de urmărire penală continuă să califice acţiunile inculpaţilor după principiul – cauzarea prejudiciului în proporţii considerabile, reieşind doar din suma prejudiciului, fără a specifica valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor la întreţinere, alte circumstanţe care influienţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudiciului drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Respectiv, se recomandă ca organele de urmărire penală și instanțele de judecată să regumenteze care sunt criteriile prevăzute de lege ce caracterizează cauzarea daunelor considerabile şi probele ce confirmă aceste criterii.
S-a mai stabilit că nu există o practică uniformă la încadrarea juridică a acţiunilor învinuiţilor şi inculpaţilor la săvârşirea mai multor episoade de infracţiuni: unele instanţe califică fiecare episod separat şi stabileşte pedeapsă pe fiecare episod în parte, (într-un caz au fost calificate acţiunile persoanei pe 28 episoade de trafic de influenţă separat şi condamnată de 28 ori la 2 ani 6 luni închisoare pentru fiecare episod), pe când alte instanţe califică toate episoadele ca o singură infracţiune şi stabileşte persoanei o singură pedeapsă. Pentru uniformizarea unei practici în acest sens, se recomandă Curții Supreme de Justiţie să adopte recomandări de interpretare şi aplicare corectă a legislaţiei respective întru asigurarea principiului egalităţii tuturor în faţa legii.
O problemă identificată este depersonalizarea hotărârilor. Experții au stabilit că 70% din cele 507 de hotărâri judecătorești emise în 2016-12017, au fost depersonalizate, deși nu exista niciun temei legal pentru a face acest lucru și nu exista niciun act al instanței care ar fi argumentat necesitatea depersonalizării.
Autorii studiului constată că judecătorii depersonalizează hotărârile fără a argumenta necesitatea și că există cazuri când numele unei persoane este protejat, pe când numărul de identificare, informație care trebuie obligatoriu depersonalizată, a fost făcut public. O altă problemă este și depersonalizarea în multe cazuri a numelui condamnatului, numărului dosarului, denumirii instanţei care a adoptat hotărârea, numele judecătorului (judecătorilor), procurorului, avocatului, locul unde a activat persoana publică şi funcţia pe care o exercita la momentul săvârșirii infracţiunii de corupţie, chiar şi suma de bani pretinşi şi primiţi ilegal în unele cazuri.
„În asemenea situaţii, hotărârile judecătoreşti îşi pierd sensul şi nu are nici un efect publicarea acestora nici pentru instanţe pentru a unifica practica judiciară şi nici pentru publicul larg. Astfel, nu este atins scopul asigurării accesul liber al cetăţenilor la informaţie cu privire la înfăptuirea justiţiei şi asigurarii transparenţei activităţii instanţelor de judecată pe această categorie de dosare”, constată CNA, sugerând Consiliului Superior al Magistraturii să revizuiască Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.
