• Studiu CNA: Judecătorii depersonalizează hotărârile în dosare de corupție fără niciun temei

    Studiu CNA: Judecătorii depersonalizează hotărârile în dosare de corupție fără niciun temei
    25 ianuarie 2018 | 17:04

    Depersonalizarea hotărârilor judecătorești pe infracţiunile de corupţie fără a motiva necesitatea afectează accesul liber al cetățenilor la informaţia cu privire la înfăptuirea justiţiei şi transparenţa activităţii instanţelor de judecată pe această categorie de dosare. Este una dintre constatările Studiului privind hotărârile judecătoreşti pe infracţiunile de corupţie adoptate în anii 2013 – 2017, realizat de Centrul Național Anticrorupție (CNA) la comanda Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Raisa Botezatu, autoarea studiului, constată existența problemelor nu doar referitor la publicarea hotărârilor pe site-urile instanţelor, dar și referitor la încadrarea juridică a infracțiunilor, aplicarea confiscării și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii.

    CNA a studiat 827 de hotărâri judecătorești pe infracțiuni de corupție, pronunțate între 2013-2017 și a stabilit că se atestă o sporire semnificativă a  numărului de cauze judecate în procedura simplificată, când persoanele reținute pentru infracţiuni de corupţie în flagrant delict, recunosc vinovăţia și acceptă examinarea cauzei în baza probelor acumulate de procurori. În acest fel, li se pot aplica prevederile art. 364(1) CPP, conform căruia se reduc cu o treime limitele maxime şi minime din sancţiunile prevăzute de lege pentru infracţiunea respectivă a închisorii sau a muncii neremunerate în folosul comunităţii şi cu o pătrime se reduc limitele amenzii.

    S-a stabilit că procentul de contestare şi de casare a sentinţelor pe cauzele de corupţie este mult mai mare decât pe alte categorii de infracţiuni, de aceea apare necesitatea de a specializa judecători pentru judecarea cauzelor de corupţie. Drept recomandare, a fost sugerat ca președinții instanțelor să formeze colegii care vor judecarea cauzelor de corupție,fapt ce ar spori calitatea actului de justiţie pe această categorie de cauze.

    Autorul studiului semnalează că atât instanţele de judecată, cât şi organele de urmărire penală continuă să califice acţiunile inculpaţilor după principiul  – cauzarea prejudiciului în proporţii considerabile, reieşind doar din suma prejudiciului, fără a specifica valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor la întreţinere, alte circumstanţe care influienţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudiciului drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Respectiv, se recomandă ca organele de urmărire penală și instanțele de judecată să regumenteze care sunt criteriile prevăzute de lege ce caracterizează cauzarea daunelor considerabile şi probele ce confirmă aceste criterii.

    S-a mai stabilit că nu există o practică uniformă la încadrarea juridică a acţiunilor învinuiţilor şi inculpaţilor la săvârşirea mai multor episoade de infracţiuni: unele instanţe califică fiecare episod separat şi stabileşte pedeapsă pe fiecare episod în parte, (într-un caz au fost calificate acţiunile persoanei pe 28 episoade de trafic de influenţă separat şi condamnată de 28 ori la 2 ani 6 luni închisoare pentru fiecare episod), pe când alte instanţe califică toate episoadele ca o singură infracţiune şi stabileşte persoanei o singură pedeapsă. Pentru uniformizarea unei practici în acest sens, se recomandă Curții Supreme de Justiţie să adopte recomandări de interpretare şi aplicare corectă a legislaţiei respective întru asigurarea principiului egalităţii tuturor în faţa legii.

    O problemă identificată este depersonalizarea hotărârilor. Experții au stabilit că 70% din cele 507 de hotărâri judecătorești emise în 2016-12017, au fost depersonalizate, deși nu exista niciun temei legal pentru a face acest lucru și nu exista niciun act al instanței care ar fi argumentat necesitatea depersonalizării.

    Autorii studiului constată că judecătorii depersonalizează hotărârile fără a argumenta necesitatea și că există cazuri când numele unei persoane este protejat, pe când numărul de identificare, informație care trebuie obligatoriu depersonalizată, a fost făcut public. O altă problemă este și depersonalizarea în multe cazuri a numelui condamnatului, numărului dosarului, denumirii instanţei care a adoptat hotărârea, numele judecătorului (judecătorilor), procurorului, avocatului, locul unde a activat persoana publică şi funcţia pe care o exercita la momentul săvârșirii infracţiunii de corupţie, chiar şi suma de bani pretinşi şi primiţi ilegal în unele cazuri.

    „În asemenea situaţii, hotărârile judecătoreşti îşi pierd sensul şi nu are nici un efect publicarea acestora nici pentru instanţe pentru a unifica practica judiciară şi nici pentru publicul larg. Astfel, nu este atins scopul asigurării accesul liber al cetăţenilor la informaţie cu privire la înfăptuirea justiţiei şi asigurarii transparenţei activităţii instanţelor de judecată pe această categorie de dosare”, constată CNA, sugerând Consiliului Superior al Magistraturii să revizuiască Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

    Citiți studiul integral AICI

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    România a depășit pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate. Peste 87 mii de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

    Peste 87 000 de români au fost vaccinați împotriva COVID în ultimele 24 de ore. România a depășit joi, 22 aprilie, pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate, transmite Digi 24. În ultimele 24 de ore…
    România a depășit pragul de 4,5 milioane de doze de vaccin administrate. Peste 87 mii de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

    Donații din diaspora pentru concentratoare de oxigen care vor ajunge la persoanele în vârstă din R. Moldova

    Mai mulți moldoveni din diaspora au inițiat o campanie de strângere a donațiilor, pentru a procura concentratoare de oxigen. Acestea ar urma să ajungă în centre medico-sociale unde rezidenți sunt persoanele vâr…
    Donații din diaspora pentru concentratoare de oxigen care vor ajunge la persoanele în vârstă din R. Moldova

    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină

    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Astfel, cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină. Lista țărilor pe care România le consideră cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată joi, la…
    România a scos R. Moldova din „zona galbenă”. Cetățenii moldoveni nu vor trebui să stea în carantină

    Ministrul Apărării al Rusiei a promis că va retrage trupele de la frontierele Ucrainei, începând cu 23 aprilie

    Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a ordonat Statului Major General și comandanților de trupe ca, începând cu 23 aprilie, să asigure revenirea trupelor în punctele de desfășurare permanentă, scrie Novaya…
    Ministrul Apărării al Rusiei a promis că va retrage trupele de la frontierele Ucrainei, începând cu 23 aprilie

    DOC/ Peste 6 mii de doze de vaccin, administrate în ultimele 24 de ore

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) anunță că până astăzi, 22 aprilie, 109 899 de doze de vaccin împotriva COVID-19 au fost administrate în R. Moldova. Dintre acestea, 6088 de doze au fos…
    DOC/ Peste 6 mii de doze de vaccin, administrate în ultimele 24 de ore