Declarația Ambasadei SUA la Chișinău în contextul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina
„De-a lungul multor ani, Rusia a fabricat un set de narațiuni false pe care ecosistemul său de dezinformare și propagandă le injectează în mod persistent în mediul informațional global. Aceste narațiuni acționează ca un șablon, care permite Kremlinului să ajusteze aceste narațiuni, cu o consecvență – o nerespectare completă a adevărului, deoarece modelează mediul informațional pentru a-și susține obiectivele politice”, se menționează într-o declarație emisă luni, 24 ianuarie, de către reprezentanții Ambasadei SUA la Chișinău în contextul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina.
Declarația integrală:
Entitățile militare și de informații ruse se angajează în această activitate în ecosistemul de dezinformare și propagandă al Rusiei, incluzând operațiuni maligne pe rețelele de socializare, utilizarea mijloacelor media de proxy online deschise și ascunse, injectarea de dezinformare în programele de televiziune și radio, găzduirea de conferințe concepute. pentru a influența participanții să creadă în mod fals că Ucraina, nu Rusia, este de vină pentru tensiunile crescute din regiune și pentru a folosi operațiunile cibernetice pentru a deforma instituțiile media și a efectua operațiuni de hack și eliberare.
Iată cinci teme majore de dezinformare ruse recurente pe care Kremlinul le reajustează în prezent în încercarea de a umple mediul informațional cu narațiuni false despre acțiunile sale în Ucraina.
Tema 1: „Rusia este o victimă nevinovată”
Oficialii guvernului rus descriu în mod fals Rusia ca pe o victimă perpetuă și acțiunile sale agresive ca pe un răspuns forțat la presupusele acțiuni ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri democratici. Pentru a promova aceste afirmații, Rusia apelează la una dintre etichetele sale preferate pentru a încerca să răspundă: „Russophobia”. După invadarea Ucrainei în 2014, guvernul rus și instituțiile de dezinformare controlate de stat au început să acuze pe oricine care punea sub semnul întrebării acțiunile Rusiei de a fi rusofobi xenofobi.
De exemplu, Rusia susține că reacția negativă a comunității internaționale la invadarea unei țări independente a fost pur și simplu pentru că oamenii se temeau și urau Rusia. Conform graficului de mai jos, rusofobia nu a fost o problemă de îngrijorare majoră pentru Ministerul rus de Externe sau pentru instituțiile de dezinformare finanțate de stat până când armata rusă a invadat Ucraina.
Afirmațiile de „rusofobie” persistă într-o gamă largă de subiecte și sunt folosite ori de câte ori guvernul rus vrea să joace rolul victimei, când acesta este de fapt agresorul.
Graph showing mentions of the words “Russophobia” and “Russophobe” by the Russian Foreign Ministry, Sputnik and RT, 2001–17. (Source: DFRLab)
Tema 2: Revizionismul istoric
Când istoria nu se aliniază cu obiectivele politice ale Kremlinului, oficialii guvernamentali rusi și vocile lor împuternicite neagă evenimentele istorice sau distorsionează narațiunile istorice pentru a încerca să arunce Rusia într-o lumină mai favorabilă și să-și servească agenda internă și geopolitică. De exemplu, pactul de neagresiune din 1939 dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, cunoscut și sub denumirea de Pactul Molotov-Ribbentrop, care a contribuit la precipitarea celui de-al Doilea Război Mondial, este incomod din punct de vedere politic pentru regimul Putin.
În 2020, în încercarea de a minimiza și raționaliza decizia lui Stalin de a se alinia cu Hitler, Putin a publicat o versiune deformată a începutului celui de-al Doilea Război Mondial, minimizând rolul sovietic și transferând vina pentru război asupra altor țări. Rusia face adesea acest lucru cu un pas mai departe, etichetându-i pe cei care nu sunt de acord cu versiunea sa distorsionată a istoriei drept naziști sau simpatizanți naziști.
De asemenea, Kremlinul aplică această formulă istoriei statului Ucrainei, comportamentului NATO în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice, sistemului său închisori GULAG, foametei din Ucraina cunoscută sub numele de Holodomor și multe alte evenimente în care acțiunile istorice ale Kremlinului nu servesc actualului său. scopuri politice.
Tema 3: „Prăbușirea civilizației occidentale este iminentă”
Rusia susține afirmația falsă că civilizația occidentală se prăbușește și s-a îndepărtat de „valorile tradiționale”, deoarece lucrează pentru a asigura siguranța și egalitatea persoanelor LGBTQI+ și promovează concepte precum egalitatea feminină și multiculturalismul.
Dispariția civilizației occidentale este unul dintre cele mai vechi tropi de dezinformare din Rusia, cu pretenții despre „vestul în descompunere” documentate încă din secolul al XIX-lea. Această narațiune de dezinformare bazată pe „valori” evocă concepte prost definite, inclusiv „tradiție”, „valori de familie” și „spiritualitate”.
Rusia susține că este bastionul așa-numitelor „valori tradiționale” și al rolurilor de gen și servește drept o contrapondere morală la „decadența” Statelor Unite și a țărilor occidentale. De exemplu, președintele Putin a susținut că Occidentul a anulat practic conceptele de „mamă” și „tată” și, în schimb, le-a înlocuit cu „părinte 1 și 2”, în timp ce ministrul de externe Lavrov a scris că elevii occidentali „învață la școală că Isus Hristos a fost bisexual.”
Tema 4: „Mișcările populare sunt „revoluții de culoare” sponsorizate de SUA”
Kremlinul acceptă dificultăți că toți indivizii ar trebui să aibă dreptul uman la libertatea de exprimare și că guvernul ar trebui să fie responsabil în fața poporului său. Rusia a acuzat Statele Unite fie că au instigat revolte, fie că complotează „revoluții colorate” în Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâză, Moldova, Ucraina și în tot Orientul Mijlociu și Africa.
Dacă o mișcare populară este pro-democrație și pro-reformă și nu este considerată a fi în interesele geopolitice ale Rusiei, Kremlinul își va ataca adesea legitimitatea și va pretinde că Statele Unite sunt în secret în spatele ei. Aceste acuzații fără temei vizează adesea organizațiile societății civile locale și internaționale, precum și mass-media independente care demasc abuzurile drepturilor omului și corupția.
Kremlinul încearcă să nege faptul că oamenii din țările vecine ar putea avea putere, demnitate și aspirații independente de a se susține, la fel cum neagă aceste calități poporului Rusiei.
Tema 5: Realitatea este orice vrea Kremlinul să fie
Kremlinul încearcă frecvent să creeze multiple realități false și să introducă confuzii în mediul informațional atunci când adevărul nu este în interesul său. Deseori confuzi intenționat, oficialii ruși prezintă argumente menite să încerce să îndepărteze vina de la rolul guvernului rus, chiar dacă unele dintre narațiuni se contrazic unele pe altele. Cu toate acestea, în timp, prezentarea mai multor narațiuni conflictuale poate deveni ea însăși o tehnică menită să genereze confuzie și să descurajeze răspunsul.
Alte elemente din ecosistemul de dezinformare și propagandă al Rusiei, cum ar fi abuzul de puncte de dezinformare finanțate de stat și rețelele sociale armate, ajută la impulsionarea mai multor narațiuni false. A fost clar pentru lume, de exemplu, că Rusia a încercat să-l asasineze pe fostul ofițer rus de informații militare Serghei Skripal și pe fiica sa Iulia cu agentul nervos Novichok în Salisbury, Anglia, la 4 martie 2018. În cele patru săptămâni de la acel incident, RT și Sputnik, finanțate și direcționate de stat din Rusia, au difuzat 138 de narațiuni separate și contradictorii prin intermediul a 735 de articole, potrivit Institutului de politici de la King’s College din Londra.
Rusia a folosit aceeași tehnică de a inunda spațiul informațional cu multe afirmații false în urma altor evenimente, cum ar fi doborârea zborului 17 Malaysian Airlines și invazia Rusiei din 2008 și ocuparea în curs a Georgiei, pentru a distrage atenția conversațiilor de la rolul lor în evenimente. Din nou, scopul este de a deruta și distrage atenția celorlalți și de a manipula adevărul pentru a se potrivi intereselor Kremlinului.
SUA le-a ordonat rudelor personalului ambasadei sale din Ucraina să părăsească țara, în condițiile în care temerile cu privire la o invazie rusă cresc. Detalii aici
La 22 ianuarie, aproximativ 90 de tone de „ajutor letal” american, inclusiv muniție pentru „apărătorii din prima linie” au sosit în Ucraina.
Secretarul de stat al SUA Anthony Blinken a declarat că guvernul pune la punct o „serie de acțiuni care vor fi incluse în calculul președintelui Putin”, inclusiv consolidarea apărării în Ucraina cu mai multă asistență militară.
BBC scrie că Rusia a mai ocupat teritoriul ucrainean, când a anexat Crimeea în 2014, în urma protestelor acerbe din Ucraina care l-au răsturnat pe președintele pro-rus al țării. Forțele ruse au preluat controlul Crimeei înainte ca teritoriul să voteze pentru alăturarea Rusiei într-un referendum pe care Occidentul și Ucraina l-au considerat ilegal.
De atunci, armata Ucrainei a fost blocată într-un război cu rebelii susținuți de ruși în zonele din est, lângă granițele Rusiei. Se estimează că 14.000 de oameni au fost uciși în regiunea Donbas.
Duminică, Ministerul de Externe al Marii Britanii l-a acuzat pe Putin că plănuiește să instaleze o personalitate pro-Moscova care să conducă guvernul Ucrainei.
Reprezentantul numit de Ministerul de Externe al Marii Britanii – fostul deputat ucrainean Yevhen Murayev – a calificat afirmațiile drept „prostii” într-un interviu pentru Reuters.
Miniștrii britanici au avertizat că guvernul rus se va confrunta cu consecințe grave în cazul unei incursiuni.
Oficialii americani au declarat că sunt îngrijorați că Rusia ar putea încerca să răstoarne și să înlocuiască guvernul ucrainean, dar au refuzat să comenteze declarația biroului de externe britanic în weekend.
