„Nimeni nu mai poate contesta relația onestă, prietenească și de viitor care se construiește astăzi între țările noastre”
Interviu cu Adrian Dupu, secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României
În ajunul zilei de 1 Decembrie, când toți românii marchează Ziua României, am realizat acest dialog cu un demnitar guvernamental pentru care, după cum spune și în acest interviu, „R. Moldova este cea de-a doua mea casă”. E o perioadă în care nu e loc de prea multă sărbătoare, de aceea discuția a fost despre românii care trăiesc în condiții de război, despre empatie, despre proiecte de viitor și despre onestitate, prietenie, speranță.
– Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal relația cu R. Moldova?
– Am ajuns în R. Moldova pentru prima dată în anul 1998, apoi, pentru o perioadă mai lungă, în 2013. Am lucrat, atât în Chișinău cât și în alte raioane, cu mult timp înainte să aleg politica ca formă de reprezentare a convingerilor, valorilor și principiilor mele. Am foarte mulți prieteni în R. Moldova și fac parte, cred eu, dintre cei privilegiați, care se bucură și astăzi de călduroasa prietenie pe care doar moldovenii o pot oferi. Relația s-a cimentat în timp, iar anii care au trecut au făcut posibilă, cel puțin din partea mea, o mai bună înțelegere a realităților, dorințelor și aspirațiilor oamenilor din R. Moldova. După România, din acest punct de vedere, eu sunt unul dintre cei care pot spune că R. Moldova este cea de-a doua mea casă.
– Mii de români marchează în acest an Ziua Unirii în condiții de război. Ce mesaj aveți pentru ei?
– Să fim raționali, obiectivi, solidari și optimiști. Viața este o înșiruire continuă de evenimente. Unele ne oferă bucurie, altele, din păcate, suferință și tristețe. Da, este un război absolut absurd, iar agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei este condamnabilă și în afara oricărei logici. Războiul generează daune foarte mari societății și economiei R. Moldova. Și în România acest război își face simțite efectele, dar R. Moldova are de suferit și mai mult. Trebuie să ne coordonăm deciziile și acțiunile cu mare atenție, alături de partenerii noștri occidentali. Coerența deciziilor și acțiunilor noastre comune ne vor permite să depășim împreună această etapă. Unitatea este măsura reușitei și acest deziderat stă la baza colaborării din ce în ce mai apropiate dintre cele două state. De Ziua Unirii mesajul este același, dintotdeauna: La mulți ani, tuturor românilor!
– Cum a schimbat războiul din Ucraina relațiile României cu comunitățile românești din afara frontierelor?
– Statul român a fost în permanență preocupat de soarta comunităților românești din afara frontierelor sale. Au existat și există programe foarte articulate de sprijin, programe sprijinite cu sume importante. Sigur, războiul din Ucraina a capacitat cu adevărat colaborarea dintre România și R. Moldova. Trebuie să ne amintim și de perioada pandemică, recent trecută, perioadă în care România s-a implicat asumat în proiecte de susținere a comunităților și a ecosistemului sanitar din R. Moldova. În prezent, mai ales din punct de vedere al asigurării resurselor energetice de care are nevoie R. Moldova, România a demonstrat că este responsabilă și a găsit soluții imediate la problemele apărute în acest context. Implicarea diplomației noastre pentru inițierea Platformei europene de sprijin pentru R. Moldova și primirea de către Chișinău a statutului de stat candidat la aderarea la UE este un alt argument care îmi permite să spun că aceste legături sunt, parcă, mai strânse ca oricând. Prietenul la nevoie se cunoaște… Iar despre acest lucru știu din ce în ce mai mulți cetățeni de pe ambele maluri ale Prutului. Nimeni nu mai poate contesta relația onestă, prietenească și de viitor care se construiește astăzi între țările noastre.
Soluția refugiului în România este, în opinia mea, o decizie personală
– R. Moldova, direct sau indirect, a devenit victimă a acestui război. O rachetă rusească a distrus mai multe case la nord, iar de ceva timp asigurarea cu energie electrică devine un lux. Tot mai mulți cetățeni de aici vorbesc despre un posibil refugiu în România. Este aceasta o soluție?
– România este o țară cu adevărat europeană, o țară în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt respectate. Mai mult, România este o țară care și-a demonstrat încă de la debutul acestui război disponibilitatea de a găzdui refugiați ucraineni care au plecat din calea bombelor rusești. Traumele conflictului sunt devastatoare și doar cei direct afectați știu cel mai bine cât de groaznic este să nu ai unde te adăposti de iadul războiului. Fiecare cetățean știe ce este cel mai bine pentru el, pentru familia lui, pentru țara lui. Fiecare dintre noi are dreptul la decizie personală. Iar soluția refugiului în România este, în opinia mea, o decizie personală pe care nu am dreptul să o comentez.
– Ce posibilități ar exista, în condițiile în care mii de cetățeni ucraineni au fugit de război, aflându-se acum în România?
– Așa cum am spus, România este o țară civilizată, membră a UE și a NATO. În cazul în care va fi nevoie, sunt convins că oamenii care conduc astăzi statul român vor ști cum să-și coordoneze acțiunile, alături de partenerii noștri occidentali, așa încât, la nevoie, România să facă față tuturor provocărilor.
– Dacă mâine ar fi pace, cum ar trebui să trăiască lumea de acum încolo, ce ar trebui să facă românii pentru români, pentru a însuși mai bine empatia, dragostea de neam?
– Trăim într-o etapă în care se rescriu, într-un fel sau altul, coordonatele umanității. De curând, pe Pământ suntem deja 8 miliarde. Suntem din ce în ce mai mulți. Trebuie să învățăm să trăim în bună înțelegere unii cu ceilalți, să fim mai toleranți, mai incluzivi. Noi, românii, suntem parte a marii familii europene. Neamul nostru nu este nici mai bun și nici mai rău decât altele. Noi nu am vrut niciodată ceva ce nu ne-a aparținut și ne-am dorit, așa cum ne-am priceput noi mai bine, să rămânem uniți, aici, pe aceste pământuri. Iată că în aceste momente, măsura capacității noastre de recunoaștere a apartenenței la același neam, deși trăim în frontierele unor țări diferite, arată, foarte simplu, că ne iubim, gândim la fel, ne dorim aceleași lucruri. Noi, românii, vrem normalitate, bunăstare, liniște și un viitor predictibil. Iar ca să răspund direct întrebării, spun că cel mai simplu mod de a însuși mai bine dragostea de neam este să conștientizăm faptul că putem evolua ca națiune aici, acasă, muncind împreună pentru viitorul copiilor noștri.
Licențiat în Drept, absolvent al Universității „Petre Andrei”. Master în business și Administrare, Oestrich-Winkel, Germania. Expert internațional în proiecte de infrastructură, bună guvernare, anticorupție, achiziții publice. Consultant internațional în proiecte de infrastructură, bună guvernare, anticorupție. Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Din anul 2021, Secretar de Stat – Departamentul pentru Relația cu R. Moldova.
Important e să ajungem la cât mai mulți cetățeni, la toți, cu proiectele finanțate de România
– În opinia dvs., care dintre proiectele destinate R. Moldova, finanțate de România, sunt cele mai eficiente?
– Mai eficiente sunt proiecte în care investițiile sunt făcute judicios, iar de rezultatele acestora beneficiază cât mai mulți cetățeni. Sprijinul României este destinat cetățenilor și comunităților din R. Moldova, iar acest deziderat este urmărit în toate proiectele finanțate de România.
– La concursurile de proiecte derulate aici sunt depuse sute de aplicații. Cum credeți, ce proiecte ar fi extrem de importante pentru R. Moldova, dar instituțiile de aici nu le consideră oportune?
– România a creat cadrul legal și normativ prin care pot fi finanțate proiecte destinate comunităților și cetățenilor din R. Moldova. Acest cadru legal definește clar direcțiile de acțiune, subiectele care pot fi finanțate. Propunerile vin din partea aplicanților și niciodată nu s-a făcut și nu se va face o analiză de oportunitate în afara cadrului normativ despre care am spus. Obiectivul nostru e de a obține randamente cât mai bune pentru proiectele finanțate. Care să fie acele proiecte, cum să fie, cum vor fi ele implementate? La aceste întrebări aplicanții trebuie să aibă răspunsuri atunci când depun cererea de finanțare. Important e să ajungem la cât mai mulți cetățeni, la toți, dacă se poate, cu proiectele finanțate de România.
– Din 1990, România a acordat mii de burse tinerilor din R. Moldova, aceștia urmând să revină și să refacă viața oamenilor de aici. Unde sunt acum miile de deținători de burse românești, absolvenți ai instituțiilor din România?
– Cu siguranță, mulți dintre aceștia se află acum în R. Moldova, alții, poate, au rămas în România, iar unii profesează prin Europa. Este adevărat, unii dintre beneficiarii de burse românești, probabil, nu profesează astăzi în R. Moldova. Dar, același tipar îl veți găsi și în cazul studenților români, școlarizați în universitățile românești, pe banii statului român. Mulți dintre tinerii români lucrează în Europa sau oriunde în altă parte a lumii. Unii, după stagii în străinătate, revin acasă, alții s-au stabilit definitiv în alte părți. Libertatea alegerii locului în care vrei să muncești și să trăiești este una garantată în UE, motiv pentru care nu poți impune unui absolvent o anumită traiectorie profesională, mai ales într-o țară anume. Un exemplu sunt chiar eu. Am absolvit studii universitare în România, am lucrat și am locuit în afară, am urmat studii postuniversitare în Frankfurt, Germania, iar mai apoi am ales să revin, și acum locuiesc în București și lucrez în Guvernul României. Încerc să spun că decizia de a trăi și munci într-o țară anume este, la fel, una personală, care face parte din setul de drepturi și libertăți oferite de lumea civilizată.
– Accesul elevilor și pedagogilor la platforma citeste.ro este unul din cele mai noi proiecte susținute de DRRM. Cum s-a decis că acest proiect e important acum?
– Susținerea educației în limba română este unul din principalii vectori de colaborare România – R. Moldova. În România, proiectul președintelui Klaus Iohannis, „România educată”, a fost asumat la nivel interministerial și de întreaga societate. Motivul este lesne de înțeles. Doar prin educația tinerelor generații, societatea, în ansamblu, poate căpăta coordonate corecte pentru fortificarea istorică a națiunii. Orice alt model de dezvoltare a unei societăți se subordonează acestui principiu. Soluțiile celor mai multe probleme cu care se confruntă R. Moldova se vor găsi în educație, ca și concept definitoriu pentru coerența evoluțiilor sociale viitoare. Încercăm să împrumutăm și R. Moldova bunele practici ale noastre, ale românilor din dreapta Prutului.
– Dacă ați activa în R. Moldova, ce ați schimba în relațiile cu România?
– Este o vorbă: „Nu schimba ceva ce funcționează deja!”. Încerc să spun că dialogul dintre statele noastre se poartă zilnic, la cel mai înalt nivel, cu intensitate și responsabilitate maximă. Acest dialog generează beneficii clare pentru R. Moldova și cred că în această etapă trebuie să sprijinim, prin abordările și acțiunile noastre, colaborarea dintre România și R. Moldova. Este esențial să găsim soluții în timp real la toate provocările care pot apărea din cauza acestui război nedrept și absurd.
– Care sunt prioritățile Departamentului pentru anul 2023?
– Vom continua strategia implementată în 2021, prin care ne-am propus și am realizat sporirea calității proiectelor derulate în R. Moldova. Calitatea se manifestă prin valori, înseamnă validări și performanță în domeniile pe care DRRM le finanțează din banii statului român. Ne propunem ca și în 2023 să ducem peste Prut ediții de succes ale Bookfest, ASTRA Film Festival, concerte, să și continuăm digitalizarea educației, premierea olimpicilor, dotarea și furnizarea de expertiză Universității din Moldova și altor unități de învățământ.
– Vă mulțumim pentru acest interviu.
