Principală  —  Interviuri   —   „Moldova a arătat că e…

„Moldova a arătat că e cu adevărat puternică, chiar dacă se află într-o situație destul de vulnerabilă”

Interviu cu Jacqueline O’Neill, Ambasadoarea Canadei pentru Femei, Pace și Securitate

Din 2011, O’Neill a lucrat în calitate de consilieră al Guvernului Federal pentru promovarea păcii și securității pentru femei. Ea a lucrat anterior pentru NATO, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Națiunile Unite. Împreună cu Roméo Dallaire, ea a fost co-fondatoare a Roméo Dallaire Child Soldiers Initiative. O’Neill a fost Global Fellow la Woodrow Wilson International Center for Scholars, profesoară adjunctă la Universitatea Georgetown și a făcut parte din consiliul de administrație al Canadian International Council.

În iunie 2019, O’Neill a fost numită prima Ambasadoare a Canadei pentru Femei, Pace și Securitate.

Ați venit în Moldova într-o perioadă extrem de dificilă, când criza refugiaților parcă a trecut dar poate să revină în orice moment, dar criza de securitate e oricum în apogeu, indusă de criza energetică, economică, socială și cea militară. Este acum momentul să vorbim despre femei și rolul lor în asigurarea păcii? 

Jacqueline O’Neill, Ambasadoarea Canadei pentru Femei, Pace și Securitate

– Moldova nu are nevoie de prea multe sfaturi la acest capitol, m-am convins de asta după ce am văzut cum ați lucrat toți împreună la soluționarea crizei refugiaților. Moldova a arătat că e cu adevărat puternică, chiar dacă se află într-o situație destul de vulnerabilă. Despre Moldova s-au scris titluri remarcabile în presa lumii, chiar și în cea din Canada. Noi avem mulți ucraineni în Canada, și diaspora moldovenească e mare, diaspora rusească e cea mai mare. Cu toții au fost încântați de modul în care a acționat Moldova în februarie când a început criza. Dar problemele nu s-au diminuat, unele s-au agravat chiar.

E o mare problemă faptul că multe state nu au fost pregătite de o asemenea criză și ideea e aceasta – să ne pregătim împreună. Vreau să vă povestesc despre ce mi-au zis colegele din Ucraina. Ne-am întâlnit recent cu adjunctul Ministrului de Interne și cu șeful Poliției Naționale. Ei muncesc la ajustarea sistemului din 2014, inclusiv pe dimensiunea de gen. Atunci și-au pus scopul să atragă în sistemul de interne circa 25% de femei, deși nu toți credeau în necesitatea acesteia și a altor schimbări, care implică femeile. Iar când a venit războiul, ei s-au pomenit foarte pregătiți, au fost într-un mare avantaj: ei au avut un număr mai mare de persoane pregătite militar și fizic, ei au avut deja facilități și modele pregătite pentru activitatea femeilor în sistemul de interne, iar asta le-a ajutat să atragă mai ușor alte femei în sistem, mai ales că bărbații au fost mobilizați. În situații de mare criză forța umană este foarte valoroasă, dacă știi cum să o implici și dacă ești pregătit. Femeile din sistemul ucrainesc de interne sunt acum de o extremă utilitate în documentarea crimelor de război, a violurilor, abuzurilor față de copii și femei. Tocmai femeile din acest sistem ajută la soluționarea profesionistă a crizelor umanitare și de securitate. Asta ajută ca forțele armate și de securitate să evalueze mai bine nu doar crimele, ci și riscurile.

Atunci când a început războiul, chiar și organizațiile internaționale au fost deseori lente și nu au reacționat adecvat și imediat cu ajutoarele și suportul necesar. Societatea ucraineană a fost pregătită, la fel organizațiile societății civile. Războiul chiar și acum, nu se duce doar pe frontul din estul Ucrainei, ci afectează toate procesele din viața cotidiană ucrainească și din țările din regiune.  

Moldova a demonstrat reziliență și promptitudine, dar e nevoie de pregătire continuă pentru următoarele provocări, asta va aduce doar un beneficiu, iar la aceste pregătiri trebuie să se conecteze nu doar bărbații ci și femeile. 

Există voci care susțin că includerea femeilor pe agenda securității și a păcii ar fi un moft, o preocupare nu tocmai importantă sau o obligare a acestora de a participa la războaie…

– Haideți să ne uităm la ce fac dușmanii, promotorii războiului. Uitați-vă cum ISIS conectează femeile la operațiunile lor. Ei recrutează femei, ei lasă femeile să recruteze alte femei. Haideți să ne uităm la mișcarea extremistă Boko Haram din Nigeria, unde două treimi dintre persoanele care comit explozii sinucigașe sunt femei. Și asta se întâmplă, pentru că ei știu că anume femeile nu vor fi bine verificate la trecerea punctelor de control, de aceea ele sunt folosite ca transportatoare de explozive. La fel forțele militare ruse folosesc foarte mult stereotipurile de gen în acest război. 

Deci forțele criminale țin cont de femei ca să le folosească în scopuri criminale. Societățile democratice ar putea să le angajeze în scopuri de pace și securitate și trebuie să fim cu un pas înainte ca să prevenim tragediile dar și să ridicăm calitatea vieții și a securității prin instituții puternice. Și Moldova tot are nevoie să ia în calcul aceste probleme.

– Canada este deja la al treilea Plan de Acțiuni privind Femeile, Pacea și Securitatea. Ce s-a schimbat în Canada și în viața partenerilor săi odată cu implementarea acestui program?

Jacqueline O’Neill, Ambasadoarea Canadei pentru Femei, Pace și Securitate

– În prezent sunt 103 țări în lume care au planuri naționale de acțiuni privind implicarea femeilor în activitățile de securitate și pace. Moldova de asemenea are un asemenea plan de acțiuni. La fel și Canada. Asta nu înseamnă că toate femeile trebuie să meargă la armată sau că ele sunt mai bune decât bărbații în anumite domenii, este vorba de participarea tuturor grupurilor din societate la planificarea și luarea deciziilor care îi afectează pe toți.  

Să privim atent la modul în care erau rezolvate conflictele până atunci: de regulă războaiele erau pornite de anumite grupuri de bărbați și la negocierile privind pacea se regăseau tot ei, fără să fie abordat serios modul în care aceste războaie afectează femeile. Cele mai bune soluții pentru o problemă vin tocmai de la cei care au fost afectați cel mai mult. Cei afectați de război trebuie să participe la negocieri și planuri privind pacea. La moment, doar 13% din persoanele care participă la negocieri privind pacea în lume sunt femei. 

Dacă privim la pacificatorii Națiunilor Unite – doar 6% sunt femei. Desigur, lucrurile nu se pot schimba imediat, dar e nevoie de a fi recunoscut rolul femeilor în asigurarea păcii. 

Canada are acum un Plan de Acțiuni, care prevede diferite activități în diferite structuri ale Guvernului, iar asta a determinat ministerele și instituțiile să lucreze împreună asupra unor soluții comune.  Dar acest plan nu îl inventează Guvernul. Avem o relație foarte strânsă cu societatea civilă, care reprezintă cetățenii canadieni. ONG-urile sunt co-președinți ai acestui plan de acțiuni și împreună facem un raport anual  în fața Parlamentului despre progrese și dificultăți. Asta ne ajută să realizăm angajamentele asumate. 

– Ar putea acest model să ajute Rusia? Ar putea un asemenea model duce la finalul acestui război?

– Aceste modele sunt relevante oriunde guvernelor le pasă de oameni și vor ca societatea să fie informată și implicată în procesele de menținere a păcii, în societățile unde puterea e deținută de cetățeni. Dacă Rusia ar face acest pas – rezultatele ar fi vizibile imediat. 

Există indicatori care prezic dacă o țară va porni sau nu un război. Și acest indicator nu ține de PIB, de religie, de statele vecine, indicatorul principal e despre atitudinea față de femei în această țară. Războiul înseamnă  agresiune, viol, abuz, omor, distrugeri și desconsiderare a ființelor umane. Nu orice țară poate porni un război, o țară în care femeile și bărbații sunt tratați cu același respect nu va face asta. Priviți la țările care pornesc războaie și la situația femeilor de acolo și va fi totul clar. 

O parte din societatea moldovenească și est-europeană este sceptică sau critică față de chestiunea egalității de gen. S-a schimbat oare în bine viața canadienilor, având un guvern declarat feminist?

– Egalitatea de gen a contribuit la soluționarea multor probleme pentru toți membrii societății, nu doar pentru femei. Această abordare a adus siguranță membrilor societății:  femeile care doresc să aibă copii – îi pot crește în mai multă siguranță economică și financiară, dar și cele care vor să muncească, să facă carieră – au mai multe șanse. De asemenea, tații care vor să crească copii – au și ei o siguranță economică și dreptul de a lua concedii.  Asta nu înseamnă că toate problemele au fost rezolvate. Canada încă nu a reușit să rezolve problemele cu discriminarea femeilor indigene, avem încă multe probleme legate de violența împotriva femeilor. Dar lucrăm asupra acestora. Partea bună a guvernului canadian, care se declară feminist, e că reacționează la toate problemele semnalate de cetățeni, căci o societate unde se simt bine atât bărbații, cât și femeile va fi mai prosperă.