Mark Rutte: „Summitul NATO de la Haga se va axa pe sprijinul solid pentru Ucraina și o pace durabilă”. Război în Ucraina, ziua 1183
UPDATE 21:25 Summitul NATO de la Haga din 2025 se va concentra pe sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a-i consolida poziția în conflictul cu Rusia și în eventualele negocieri de pace, spune Mark Rutte, secretarul general al NATO.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat miercuri, 21 mai, că întâlnirea liderilor NATO de la Haga va avea ca temă centrală sprijinul militar oferit Ucrainei. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul este ca Ucraina să ajungă într-o poziție cât mai puternică, atât în actualul conflict, cât și în contextul unei viitoare păci reale și de durată.
Rutte a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe comune cu președintele Cehiei, Petr Pavel, la sediul NATO din Bruxelles. El a precizat că toate cele 32 de state membre ale alianței vor analiza modul în care pot menține și consolida sprijinul acordat Ucrainei, conform relatărilor Kyiv Independent.
„În ceea ce privește Ucraina, acesta va fi un subiect de discuție la summitul de la Haga. Trebuie să ne asigurăm că Ucraina, în timp ce lupta continuă, primește tot sprijinul colectiv posibil pentru a fi în cea mai bună poziție posibilă pentru a continua”, a spus Rutte.
UPDATE 18:20 De la începutul zilei, au avut loc 65 de confruntări de luptă între Forțele de Apărare ale Ucrainei și trupele ruse, majoritatea având loc în sectorul Pokrovsk, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
„Până la ora 16:00, 65 de angajamente de luptă au avut loc pe front. Apărătorii noștri își mențin liniile și pozițiile, oprind înaintarea inamicului”, se arată în declarație.
Potrivit Statului Major, forțele ruse au efectuat lovituri de artilerie din interiorul teritoriului rus, vizând mai multe așezări.
UPDATE 16:42 Aproximativ 49 de mii de bărbați aflați în vârsta de recrutare au fost reținuți în zonele de frontieră și la punctele de control în timp ce încercau să treacă ilegal granița Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, a declarat Andrii Demchenko, purtător de cuvânt al Serviciului de Grăniceri de Stat al Ucrainei, scrie Kyiv Independent.
Ucraina interzice bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara în temeiul legii marțiale, instituită după invazia Rusiei în februarie 2022.
Sursa citată scrie că schemele ilegale de trecere a frontierei agravează deficitul personal cu care se confruntă Forțele Armate Ucrainene.
Aproape 45 de mii de persoane au fost reținute în zonele de frontieră terestre sau la punctele de control de-a lungul frontierei, în timp ce alte patru mii au încercat să treacă granița folosind documente false și alte metode ilegale, potrivit Serviciului de Grăniceri de Stat al Ucrainei.
Sursa citată scrie că Serviciul de Stat pentru Grăniceri al Ucrainei cooperează activ cu grănicerii din țările vecine și din UE pentru a contracara împreună tentativele de trecere ilegală a frontierei, deoarece numărul unor astfel de cazuri a „crescut semnificativ” de la începutul legii marțiale, a adăugat purtătorul de cuvânt.
În ianuarie, Poliția Națională a Ucrainei a descoperit aproape 50 de scheme prin care bărbații ucraineni aflați în vârstă de recrutare au putut trece ilegal frontiera.
UPDATE 15:35 SUA s-au opus includerii unor clauze privind „sprijinul suplimentar” pentru Ucraina într-o declarație comună în timpul reuniunii miniștrilor de finanțe din Grupul celor Șapte (G7) din Canada, scrie Politico, citând doi oficiali sub protecția anonimatului.
Canada, care prezidează grupul G7 în acest an, găzduiește o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7 în această săptămână. Summitul este o pregătire pentru principala reuniunine a șefilor de stat din G7, care va avea loc în perioada 15-17 iunie.
Washingtonul a refuzat, de asemenea, să eticheteze invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia drept „ilegală” în text, potrivit unor surse care au vorbit cu Politico.
Politico scrie că nu este prima dată când SUA au blocat declarațiile comune ale G7 în sprijinul Ucrainei și în condamnarea războiului Rusiei.
UPDATE 14:02 Rusia s-ar putea pregăti să lanseze noi atacuri în sectorul Harkiv. Acest lucru îl indică acumularea forțelor ruse în apropierea frontierei cu Ucraina, a declarat Andrii Pomahaibus, șeful de stat major al Brigăzii 13 a Gărzii Naționale Khartiia din Ucraina, scrie Suspline.
Într-un interviu acordat publicației, Pomahaibus a declarat că Rusia încearcă să-și mute forțele mai aproape de linia de contact, dar până acum nu a reușit să efectueze atacuri.
Pregătirile raportate indică eforturile Moscovei de a escalada războiul, în ciuda apelurilor Kievului și ale partenerilor săi pentru un armistițiu necondiționat de 30 de zile.
„Există o acumulare de personal mai aproape de frontiera de stat, adică există încercări de a implica personalul rus, evident pregătindu-se pentru operațiuni active de asalt. Forțele noastre de Apărare sunt pregătite să respingă atacurile”, a spus el.
UPDATE 12:37 Armata rusă a atacat cu drone civilii din localitatea Belozerka, regiunea Herson. Cinci persoane au fost rănite, scrie Hromadske.
În urma atacurilor, cinci femei cu vârste de 62, 67, 61, 47 și 54 de ani au fost rănite și au primit îngrijiri medicale.
Sursa citată scrie că în ultimele 24 de ore, trupele ruse au bombardat o serie de așezări din regiunea Herson, în special, au atacat un autobuz de pasageri în centrul regional.
Potrivit Ministerului ucrainean al Afacerilor Interne, pe 21 mai, 12 locuitori din regiunea Herson au fost răniți în urma atacurilor rusești. În plus, șapte clădiri de apartamente și un magazin au fost avariate.
UPDATE 10:56 În dimineața zilei de 21 mai, regiunea Oriol din Rusia a fost supusă unui atac masiv al dronelor ucrainene: un total de 53 de drone au fost doborâte și interceptate, a declarat guvernatorul regiunii, Andrei Klicikov. Potrivit acestuia, mai multe clădiri rezidențiale private din orașul Bolhov și clădirea Fabricii de Dispozitive Semiconductoare Bolhov au fost avariate. „În prezent, la fața locului se lucrează pentru a elimina consecințele atacului. Nu au existat victime”, a remarcat Klichkov.
The Moscow Times scrie că un incendiu a izbucnit la centrală ce a fost lovită de drone. Fabrica dezvoltă și produce produse electronice pentru echipamente radioelectronice. În special, sunt produse microcircuite, semiconductori și indicatori. Produsele fabricii sunt utilizate în sisteme de comunicații, sisteme de control, sisteme de război electronic și simulatoare pentru tancuri și sisteme de rachete.
UPDATE 10:13 Papa Leon al XIV-lea și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui următoarea rundă de discuții de pace la Vatican pentru a apropia sfârșitul războiului Rusiei în Ucraina, a declarat prim-ministra italiană, Giorgia Meloni pe 20 mai, scrie Kyiv Independent.
În urma alegerii noului papă, mai mulți parteneri ai Ucrainei, inclusiv Statele Unite, au sugerat că Vaticanul ar putea deveni o platformă neutră pentru discuții de pace ulterioare.
Președintele Volodimir Zelenski a mai declarat că Kievul explorează posibilitatea unei întâlniri cu delegații din Ucraina, Rusia, SUA și UE în Turcia, Vatican sau Elveția.
„Găsind în Sfântul Părinte confirmarea disponibilității de a găzdui următoarele discuții dintre părți la Vatican, prim-ministrul și-a exprimat profunda recunoștință față de Papa Leon al XIV-lea pentru angajamentul său neîncetat față de pace”, se arată în declarația guvernului italian.
UPDATE 8:49 Garda Națională a Ucrainei a anunțat că, pe 20 mai, șase militari au fost uciși și zece au fost răniți într-un atac cu rachete rusești asupra unui poligon de tragere din regiunea Sumî.
„O anchetă oficială privind tragedia este în curs de desfășurare”, a declarat Garda Națională într-un comunicat. Comandamentul Gărzii Naționale a stabilit protocoale și a emis directive pentru a răspunde amenințărilor cu atacuri aeriene și a evita concentrarea inutilă de personal, a menționat unitatea.
„Comandantul unității a fost suspendat, iar informațiile necesare au fost transmise agențiilor de aplicare a legii”, se arată în comunicat.
8:11 Diverși lideri europeni solicită Uniunii Europene să implementeze sancțiuni mai dure împotriva Rusiei în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni, scrie Kyiv Independent.
Într-o declarație la Bruxelles pe 20 mai, ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a declarat că trebuie impuse sancțiuni mai dure, deoarece președintele rus Vladimir Putin continuă să respingă propunerea de armistițiu de 30 de zile.
„Înșelăciune, perturbare, distragere a atenției și întârziere, iar scopul principal este de a evita sancțiunile”, a spus Budrys, referindu-se la apelul telefonic al lui Putin cu președintele american Donald Trump, care nu a dus la niciun angajament privind un armistițiu. „Noi, europenii, trebuie să oprim acest cerc vicios, iar instrumentul pentru a-l opri este impunerea de noi sancțiuni”, a declarat oficialul.
Comentariile lui Budrys vin în urma adoptării de către UE a celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 20 mai, care vizează în principal flota sa din umbră de petroliere.
