Jurnaliști amenințați cu moartea. Ce urmează?
În anul 2022 mai mulți jurnaliști din Republica Moldova au fost amenințați cu moartea sau cu răfuiala fizică pentru activitatea lor profesională. Deși au depus plângeri la poliție, iar pe unele cazuri au fost pornite anchete penale, cazurile încă nu au finalitate. Experții spun că amenințarea și hărțuirea jurnaliștilor e o etapă premergătoare unor crime, dacă acestea nu sunt investigate și pedepsite.
În timpul protestelor plătite de către politicianul penal Ilan Șor în 2022, mai mulți jurnaliști de la instituțiile de presă independente au fost intimidați sau agresați pentru faptul că filmau, adresau întrebări și publicau reportaje. De asemenea, reporterii au fost amenințați pe rețelele sociale, în postări deschise sau private, cu omorul sau agresiunea fizică, anume pentru aceste reportaje.
De exemplu, la protestul din 6 noiembrie 2022, reporterul ZdG Anatolie Eșanu a fost intimidat, agresat verbal de către doi bărbați participanți la protest. „De ce filmezi? Du-te na*ui!”; „Du-te de aici cu camera ta, bl*adi!”. Iar un participant a trecut chiar la amenințări directe. Iată un scurt dialog filmat:
Protestatar: Ubiri, gavariu, bîcii glaz otsiuda, a to snimu tebea seiceas nah…
Reporter ZdG: Ați venit să protestați sau să mă înjurați pe mine?
Protestatar: Auzi? Eu ți-am cerut normal, acuș va fi mai rău.
Agresează reporteri, având antecedente penale
Ulterior, ZdG a aflat că acest protestatar agresiv este Gheorghe Golimaz, care în 2016 a fost condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare, cu executare în penitenciar pentru agresarea unei persoane. „Acționând cu intenție directă, prin acces liber, a pătruns în scara blocului de locuit, unde a aplicat față de C. S. (…) încercând să-i sustragă în mod deschis geanta de culoare gri din piele artificială la preț de 350 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 700 lei și actele personale”, se spune în hotărârea instanței.
Anterior, la 30 septembrie 2022, după publicarea versiunii video a investigației ZdG despre protestatarii plătiți de către Partidul Șor, o persoană a plasat în comentarii la pagina de Youtube a ZdG un mesaj de amenințare cu moartea prin decapitare. „O să-ți taie cineva capul, răspund pentru aceste cuvinte. …Vă tăiem capul real, de la gâtiță”, scrie în acel mesaj. Pe acest caz ZdG a depus o plângere la poliție, a fost pornită o anchetă penală, dar deocamdată nu sunt rezultate.
De asemenea, pe o pagină de internet persoane agresive au expus numerele de telefon ale reporterilor de la ZdG care au lucrat la investigația despre protestatarii plătiți, cu mesaje de ură și calomnii. Reportera Natalia Zaharescu a solicitat un răspuns al oamenilor legii. MAI a direcționat solicitarea reporterei ZdG către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDC), indicând asupra faptului că această pagină a expus datele cu caracter personal ale jurnaliștilor. La rândul său, CNPDC s-a referit la imposibilitatea realizării unei anchete, din cauza imposibilității verificărilor unor elemente digitale: „Există o mare probabilitate că, atât gestionarul site-ului, cât și mijloacele de prelucrare respective sunt în afara Republicii Moldova, fapt care ar duce la imposibilitatea aplicării de către CNPDCP a prevederilor Legii privind protecția datelor cu caracter personal”. Menționăm că și reprezentanții poliției au menționat în cazul altor plângeri ale jurnaliștilor imposibilitatea verificărilor amenințărilor digitale, care ar veni de la persoane aflate în străinătate.
„Ai să primești un cartuș în cap pentru întrebările tale”
Reportera Viorica Tătaru de la TV8 a fost agresată verbal de mai multe ori la proteste, dar și pe Facebook, după publicarea reportajelor. I s-au adresat mesaje de amenințare cu omorul sau mutilarea fizică: „Ai să primești un cartuș în cap pentru întrebările tale”, „Nu umbla și filma că o să-ți taie cineva mâinile”, sunt amenințări adresate ei pe rețelele sociale. Viorica Tataru a depus plângere la poliție, iar pe unul dintre aceste cazuri a fost pornită o urmărire penală, dar ancheta e încă în desfășurare.
Jurnaliștii care au lucrat în cadrul acestor proteste susțin că e pentru prima dată când se ciocnesc cu un val atât de mare de mesaje de ură și amenințări. Viorica Tataru, care a filmat proteste timp de mai mult de 5 ani, organizate de diferite partide și organizații, susține că în acest an au fost atât de multe amenințări zilnice, încât „Am ajuns să le considerăm normale, de parcă așa ar fi trebuit să fie. De câteva ori situația a fost atât de tensionată filmând protestele, încât a trebuit să solicit poliția ca să ne apere de protestatarii violenți. Totodată, ar trebui organizatorii protestelor să le explice participanților că jurnaliștii și cameramanii sunt la muncă, fac o muncă de interes public”, susține ea.
La 26 noiembrie și Mihail Sirkeli de la portalul Nokta din Găgăuzia a fost amenințat public. În postări publice, unul dintre susținătorii războiului rusesc din Ucraina anunță că peste capul lui Sirkeli ar putea să cadă o cărămidă.
Dar nu numai la protestele lui Șor s-au întâmplat cazuri de amenințare și agresiuni împotriva jurnaliștilor. Cu câțiva ani în urmă Julieta Savițchi de la Centrul de Investigații Jurnalistice a fost agresată fizic de către un reprezentant al Partidului Șor, pentru că filma în timp ce acesta împărțea bani protestatarilor în fața CEC. Dosarul contravenţional a fost pornit cu mare greu şi bate pasul pe loc în instanţă de mai bine de trei ani.
Nu a fost apărată în Moldova, a ajuns la CEDO
Iar în 2018, jurnalista a avut o situație și mai gravă, „am fost ameninţată cu pistolul, sechestrată timp de 40 de minute şi păzită de doi tipi înarmaţi de la Justar. Motivul a fost că filmasem casa în construcţie a lui Constantin Ţuţu, pe atunci deputat în guvernarea de tristă faimă a lui Plahotniuc”, explică jurnalista. Deși a depus o plângere la poliţie cu solicitarea de a fi investigat cazul prin prisma articolului 180/1, anchetatorul a venit cu propunerea de a nu începe urmărirea penală din lipsa componenţei de infracţiune, solicitare susţinută mai apoi de procurori şi de magistraţi, care nu au vrut să meargă împotriva unei persoane din anturajul lui Plahotniuc. Cazul se află pe rol la CEDO.
Cunoscutul jurnalist de investigație din România, Cătălin Tolontan, ne-a spus că și acolo reporterilor de investigație li se întâmplă situații similare, iar autoritățile nu reușesc întotdeauna să reacționeze prompt, deși propagarea mesajelor de ură împotriva jurnaliștilor care investighează scheme de corupție poate avea consecințe foarte periculoase.
„Noi ne-am uitat cu atenție la cazurile de asasinare a jurnaliștilor din Europa (cazul Daphne Caruana Galizia, omorâtă în Malta și Jan Cuciak, omorât, împreună cu logodnica sa, în Slovacia, n.r.). Toate aveau niște etape. Prima etapă era încercarea de a-i cumpăra sau a-i timora pe jurnaliștii respectivi. Au urmat compromaturi, adică invenții despre viața lor privată, despre ei, încercarea de a-i murdări. Mai e o etapă foarte interesantă, asupra căreia se discută foarte puțin – etapa în care statul însuși se îndreaptă împotriva ta. În loc să te apere, încep să te hărțuiască poliția, procurorii etc. De ce e o etapă foarte importantă? Pentru că răufăcătorii când văd asta, zic – a e clar, pe ăștia nu-i mai apără nimeni. Și le dispare orice teamă și limite. Toți acești pași, dacă ne uităm, au fost îndepliniți înaintea omorului jurnaliștilor din Slovacia și din Malta”, explică Cătălin Tolontan, coordonator editorial la Libertatea și Gazeta Sporturilor din România.
Nu dacă, ci când va exista o agresiune fizică gravă sau chiar un asasinat
El și colegii săi sunt vestiți în întreaga lume, pentru investigații răsunătoare privind corupția din România, ajungând și eroii documentarului Colectiv, nominalizat la Oscar. Cătălin confirmă impactul investigațiilor jurnalistice, dar remarcă și faza distructivă a amenințărilor asupra jurnaliștilor, mai ales atunci când nu sunt elucidate.
„Dacă ne uităm, și în România și în Republica Moldova, după părerea mea, dacă lucrurile merg așa, este o chestiune nu de dacă, ci de când – va exista o agresiune fizică gravă sau chiar un asasinat”, conchide Tolontan.
Eduard Bapcinețchi, ofițer în Secția interacțiune comunitară a Direcției ordine publică de la Inspectoratul Național de Securitate Publică, susține că mesajele de ură, atât cele pronunțate în spațiul public, cât și în spațiul digital, sunt luate în considerare de către autorități, doar că ar putea fi mai multe plângeri, care depășesc uneori capacitatea poliției de a le investiga pe toate. De asemenea, el menționează că nu polițiștii dau pedepse, or toate aceste cazuri ar urma să ajungă în fața judecătorilor, fiind nevoie de timp suplimentar pentru luarea deciziilor în instanță.
Amenințările cu moartea sau cu răfuiala fizică împortiva jurnaliștilor sunt un semnal de alarmă pentru autoritățile europene, mai ales că investigațiile trenează și multe crime rămân nepedepsite. În ultimii 20 de ani aproape 1000 de jurnaliști au fost omorâți pe glob din cauza muncii lor. În 9 din 10 cazuri ucigașii au rămas nepedepsiți. În anul 2022 este înregistrat un număr record de reporteri asasinați – 65, creșterea fiind cauzată și de războiul rusesc din Ucraina, dar și de alte zone de conflict sau în țări cu guverne autocrate. În același timp, numărul reporterilor amenințați, în special pe platformele digitale, este și mai mare iar deteriorarea siguranței jurnaliștilor trezește semnale de alarmă la nivel global.
La începutul lunii noiembrie 2022, la Viena, a avut loc un forum internațional dedicat impunității în cazul crimelor împotriva jurnaliștilor. Han Moraal este secretar general în cadrul Asociației Internaționale a Procurorilor. El a participat la forum cu un mesaj care încurajează guvernele la cooperare pentru o mai bună eficiență în anchetele privind crimele împotriva jurnaliștilor.
Solicitat de ZdG, procurorul Han Moraal are un mesaj și pentru autoritățile din Republica Moldova:
„Cel mai important e ca investigatorii și procurorii să realizeze că un act de violență împotriva unui jurnalist nu este un act de violență împotriva oricărei persoane, ci e ceva cu mult mai mult, deoarece de jurnaliști este o mare nevoie pentru a avea o societate liberă și informată. Altfel, anchetatorii din poliție sau procuratură trebuie să se simtă responsabili să contribuie la crearea unei societăți libere, și dacă ei simt asta, atunci trebuie să considere violența împotriva jurnaliștilor drept un act serios.
Deci, acesta e mesajul meu către ei: luați asta în serios, acționați imediat și adecvat”.
