Ghinea: Unirea, între vorbărie şi scenariu european – Ziarul de Gardă
  • Ghinea: Unirea, între vorbărie şi scenariu european

    Ghinea: Unirea, între vorbărie şi scenariu european
    03 aprilie 2010 | 13:29

    Pe 27 martie a fost aniversarea unirii Basara­biei cu România. Evenimentul nu a fost foar­te pregnant marcat în presă, dar cele câteva intervenţii s-au înscris exclusiv în registrul „de ce trebuie să ne unim cu Moldova?” – de la extrema reprezentată de PRM la figuri ono­rabile ca Neagu Djuvara.

    Venerabilul istoric s-a adresat studenţilor basarabeni de la Universitatea Dunărea de Jos şi le‑a spus (citat de Adevărul): „Găsesc existenţa unei republici separate de România, între Prut şi Nistru, drept o monstruozitate, un lucru nefiresc”. Cred că domnul Djuvara exprimă o logică profund greşită: Republica Moldova nu este o monstruozitate, este o realitate.

    Mi se pare că suntem prinşi într-o ipocrită spirală a tăcerii când vine vorba de Moldova. Spirala funcţionează cam aşa: spui că vrei unire cu Moldova sau taci. Poziţia oficială a statului român şi a partidelor parlamentare este că România sprijină integra­rea europeană a Moldovei şi a renunţat la ideea unirii. Dar dăm impresia că asta e doar poziţia oficială, diplomatică, de fapt, moda în spaţiul public e să servim lacrimogene apeluri la unire. Este o greşeală: scenariul integrării europene este cea mai bună soluţie şi pentru Moldova, dar şi pentru România, o soluţie mai bună decât o unire care e şi improbabilă, dar ar fi şi dăunătoare ambelor state.

    Nu este o poziţie pe care o exprim confortabil în România, tocmai pentru că spirala tăcerii ac­ţio­nează invers. Prelungind acest dublu limbaj, nu facem decât să pierdem pe toate planurile: îi slăbim pe proromânii de la Chişinău (vezi atacurile la care trebuie să facă faţă preşedintele interimar Ghimpu), dăm apă la moară inutil celor care joacă la două capete (vezi cazul lui Marian Lupu) şi ne slăbim propria poziţie ca ţară la Bruxelles, unde oamenii ne privesc cu suspiciune chiar şi când vrem în mod
    onest să punem Moldova pe agendă. Există o diferenţă masivă între ce se vorbeşte la Chişinău, la Bucureşti şi la Bruxelles în legătură cu acest subiect. Am fost săptămâna trecută la Bruxelles pentru a documenta un viitor raport despre Acordul de Asociere Moldova-UE, pe care îl vom prezenta în Parlamentul European la începutul lunii mai. În chiar săptămâna cu aniversarea unirii, premierul Vlad Filat a trăit un moment important al carierei sale – o conferinţă a donatorilor a dat undă verde programului de reforme al guvernului moldo­vean, care va fi susţinut cu bani şi expertiză. Când zic donator mă refer la UE, Banca Mondială, FMI, America, Japonia, dar şi România (pentru prima dată devenită do­nator major în Moldova prin cele 100 milioane euro promise de preşedintele Băsescu). Semnalele politice au fost clare şi încurajatoare: Moldova începe să fie pe agen­da UE, acum depinde doar de ea. A vorbi despre unire la Bucureşti nu face decât să ne încurce.

    Un europarlamentar socialist spaniol mi-a spus în timpul interviurilor pe care le-am făcut acolo că ştie că cei care doresc unirea cu Moldova sunt o minoritate în România (sunt?), dar că această minoritate îi face pe ei să fie sceptici atunci când România vorbeşte pe acest subiect. Un alt europarlamentar, liberal britanic, mi-a spus că argumentul forte în Parlamentul European împotriva lui Varujan Vosganian atunci când a fost propus pentru comisariat au fost scrieri ale sale vechi în care vorbea despre unire. Nici nu îmi amintesc ca noi să fi vorbit despre Basarabia când cu scandalul Vosganian, dar asta era impresia omului şi e grăitoare pentru starea de spirit.

    La Chişinău, la fel, unirea este pe agendă doar pentru o minoritate restrânsă. O mulţime de tineri profesionişti care au intrat acum la guvernare, care altfel se consideră români, se concentrează pe reforme şi pe obiectivul realist al integrării europene. Numai  la Bucureşti mi se întâmplă să fiu întrebat ingenuu de un moderator de talk-show: „Când ne unim cu Basarabia?”, de parcă problema era de timp, nu de oportunitate.

    Înţeleg toate sensibilităţile pe subiect. M-am ataşat eu însumi de Moldova şi am tot scris despre asta. Lucrez într-un proiect împreună cu o organizaţie de la Chişinău, prin care încercăm să ţinem Moldova pe agendă la Bruxelles, printr-o serie de rapoarte. Integrarea europeană este un subiect care uneşte societatea din Moldova: sunt de acord cu ea şi proromânii, şi moldoveniştii şi chiar şi mare parte din rusofoni. Dimpotrivă, unirea cu România este un su­biect care divide societatea: numai o minoritate îl susţine, ceilalţi cad pradă scenariilor paranoice când vine vorba despre Bucureşti. Scenariul germano-austriac e cel mai bun acum, pentru toată lumea, inclusiv pentru România: două ţări surori, cu aceeaşi limbă, unite în UE, cu graniţă Schengen şi monedă comună. Proromânii ar fi aproape de România, moldoveniştii ar avea propria entitate în continuare, iar rusofonii ar culege beneficii­le cetăţeniei europene. Acesta este scenariul ideal, pe când simpla unire cu România ar aduce în noul stat tensiuni imense cărora nu le-am face faţă – nu doar că minoritatea rusofonă ne-ar crea probleme grave când mai avem încă tensiuni cu maghiarii, dar nici elita moldo-română de la Chişinău, obişnuită să aibă propriul stat, nu s-ar integra uşor într-un stat centralizat condus de la Bucureşti.

    Dar integrarea europeană a Moldovei nu e nici aproape, nici uşoară. Avem acum o fereastră de oportunitate, dar e fragilă aşa cum este şi coaliţia de guvernare de la Chişinău. Doar ani întregi de reforme şi stabilitate acolo vor convinge UE că Moldova merită aderarea. De aceea vorbăria despre unire nu face decât să dăuneze acestui scop realist. De aceea nu trebuie să lăsăm spirala tăcerii să domine în discursul public din România. Vreau să mă întâlnesc cu europarlamentari europeni şi să-i conving că Moldova merită să i se ridice vizele, că Moldova trebuie tratată ca un caz aparte în Parteneriatul Estic (iar cu noul guvern de la Kiev desprinderea de Ucraina e realistă), să-i conving că UE poate face din integrarea Moldovei un exemplu de deschidere pentru spaţiul estic şi de bună vecinătate cu Rusia. Dar când ei încep discuţia zicând „voi, românii, sigur nu vreţi să înghiţiţi Moldova?”, atunci simt că pedalez în gol şi că mă blochez într-o discuţie fără orizont.  

    La Chişinău, la fel, unirea este pe agendă doar pentru o minoritate restrânsă.

    Cristian Ghinea

    Romania Libera

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Ministerul de Interne ucrainean: „Studenții” străini erau transportați prin Ucraina, apoi ajungeau în Uniunea Europeană. Pentru o persoană se încasau până la 15 mii de dolari

    Forțele de ordine au deconspirat o rețea prin care străinii erau transportați în Ucraina sub pretextul studiilor, după care aceștia pătrundeau ilegal în țările UE. Transportarea unui „student” costa până la 15.
    Ministerul de Interne ucrainean: „Studenții” străini erau transportați prin Ucraina, apoi ajungeau în Uniunea Europeană. Pentru o persoană se încasau până la 15 mii de dolari

    Cetățenii R. Moldova care s-au vaccinat anti-COVID în România vor fi incluși în baza de date de la Chișinău

    Cetățenii R. Moldova care s-au imunizat împotriva COVID-19 în România vor fi introduși în sistemul național de imunizare. Un anunț în acest sens a fost făcut de către ministra Sănătății, Ala Nemerenco. În cadru…
    Cetățenii R. Moldova care s-au vaccinat anti-COVID în România vor fi incluși în baza de date de la Chișinău

    Comunicatul emis de Gazprom după discuțiile cu autoritățile R. Moldova

    Reprezentanții Gazprom au emis o notă prin care menționează că miercuri, 27 octombrie, la Sankt Petersburg au avut loc discuții între șeful Gazprom, Alexei Miller, și viceprim-ministrul, ministrul Infrastructur…
    Comunicatul emis de Gazprom după discuțiile cu autoritățile R. Moldova

    Europarlamentar, despre ajutorul de 60 mln de euro: „UE a fost întotdeauna alături de cetățenii R. Moldova, inclusiv în vremuri dificile”

    „Ajutorul oficial oferit R. Moldova de Uniunea Europeană confirmă două lucruri: în primul rând, că prietenul adevărat al R. Moldova este Uniunea Europeană. În al doilea rând, că președintele R. Moldova, Maia Sa…
    Europarlamentar, despre ajutorul de 60 mln de euro: „UE a fost întotdeauna alături de cetățenii R. Moldova, inclusiv în vremuri dificile”