Editorial Războiul cu Ucraina: frontul de la Naslavcea
Despre Naslavcea, de obicei, se scrie atunci când, în vreun context, e nevoie să menționăm care e cel mai nordic punct geografic al R. Moldova. De câteva zile, Naslavcea a devenit cea mai citată localitate de la noi, în condițiile în care o rachetă rusească a lovit acest sat, prejudiciind, potrivit Primăriei locale, 30 de gospodării.
Rusia nu a explicat cum de s-a întâmplat că pe teritoriul R. Moldova, care are statut de stat neutru, a căzut o rachetă de mare putere, care a lăsat în urma sa distrugeri mari și multă frică în rândul sătenilor de la Naslavcea. Și nu va explica vreodată.
Chiar dacă sunt extrem de îngrijorați, oamenii spun că, de fapt, putea fi și mai rău, în cazul în care racheta ar fi rupt barajul de la Naslavcea. „Nistrul s-ar fi revărsat și apele ne-ar fi inundat fără scăpare”, ne spune Olga, o femeie de 73 de ani, din Naslavcea, casa căreia e chiar la marginea satului și care a avut de suferit cel mai mult. Am contactat-o ca să înțelegem cum e să rămâi, în prag de iarnă, fără geamuri, cu acoperișul casei ciuruit și cu o mare frică de război. Ne-a întrebat de ce ne interesează toate astea și a continuat că, așa singură cum e, va încerca să se descurce, că nu vrea să ceară de la nimeni ajutor, pentru că, astăzi, toți trăiesc greu și ea nu vrea să iasă în față cu problemele sale. Olga vorbește în limba ucraineană și discuția noastră nu s-a desfășurat prea ușor. Oricum, am reușit să ne înțelegem. Femeia spune că, în viața sa care durează de 73 de ani, nu a mai tras atâta frică, dar, chiar și așa, este încrezătoare că va reuși să-și repare casa distrusă de explozie, doar pace de-ar fi. Am întrebat-o dacă se gândește că frontul ucrainean ar putea ajunge la Naslavcea. Ne-a zis, înfricoșată, că a și ajuns… „Ieri am trecut pe la cimitir, pe la toți ai mei… M-am gândit că e ultima vizită la locurile lor de veci, că am acolo mormântul soțului și al feciorului”, povestește Olga despre cum a trăit în ziua imediat următoare exploziei…
Naslavcea e o localitate nu prea mare. Aici locuiesc puțin peste 1100 de oameni, preponderent etnici ucraineni. Deși nu există informații și probe că acest sat anume ar fi fost ținta atacurilor rusești pe motiv că e populat de ucraineni, putem admite că, într-un război intentat de Rusia împotriva Ucrainei, pot deveni victime și alte zone populate de ucraineni. Presa a scris că rușii ar fi atacat barajul Dnestrovsc 1 și Hidrocentrala de la Novodnestrovsk, care se află aproape de Naslavcea. Așa sau altfel, racheta rusească a lovit puternic și în etnicii ucraineni din această localitate, care reprezintă 86% din populația întregului sat.
Ce au întreprins autoritățile statului în urma exploziei din 31 octombrie? Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a decis declararea drept persoană non grata a unui funcționar al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, acesta fiind obligat să părăsească R. Moldova. Totodată, MAEIE a argumentat că atacurile cu rachete asupra Ucrainei escaladează riscuri de securitate, iar cetățenii R. Moldova resimt tot mai mult efectele dezastruoase ale războiului și că atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene generează inclusiv amenințări tot mai mari pentru securitatea energetică a R. Moldova.
La o zi după explozie, Ministerul Apărării (MA), instituție care a inițiat verificări în zona afectată de explozia de la Naslavcea, a anunțat că „geniștii Armatei Naționale nu au descoperit substanțe sau obiecte explozive care ar prezenta pericol pentru siguranța populației” acolo unde a căzut racheta rusească, doborâtă pe 31 octombrie de sistemul ucrainean de apărare aeriană. Ministerul a mai anunțat că sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale nu au detectat zboruri ilegale în spațiul aerian al R. Moldova, iar fragmentele rachetei doborâte nu au fost depistate de stațiile de radiolocație din cauza dimensiunilor și suprafeței mici de reflecție ale acestora. Oare ce ar fi trebuit să se întâmple ca MA să constate adevăratele riscuri ale evenimentelor de la Naslavcea?
Este adevărat, într-un context, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a recunoscut că sistemul de apărare antiaeriană al R. Moldova este unul învechit și nu poate asigura securitatea spațiului aerian. „Sistemele noastre de apărare antiaeriană au fost bune la timpul lor, dar acum sunt învechite și nu asigură caracteristicile tactice ce ar intercepta toate tipurile de ținte aeriene”, a clarificat ministrul.
Au trecut peste 250 de zile de război rusesc în Ucraina, la frontiera imediată a R. Moldova. Iată că, după 250 de zile de război, ministrul Apărării anunță că avem sisteme de apărare extrem de învechite, fără a ne spune ce s-a întreprins în cele 250 de zile de război la frontiera R. Moldova pentru a asigura securitatea cetățenilor acestui stat.
