Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Editorial/ Prea multă tăcere la…

Editorial Prea multă tăcere la Kremlin

Pleacă Rusia din Ucraina? Se retrage. Nu mai vrea război? Ucraina jubilează, chiar dacă războiul continuă, iar până la pace mai este. Pe 11 noiembrie „cădea” Hersonul, de fapt, era readus sub steagul Ucrainei, după ce pe 30 septembrie, prin decretul lui Putin, regiunea Herson, alături de altele trei – Donețk, Luhansk și Zaporojie, fusese declarate „părți ale Rusiei”.

„Ziua de 11 noiembrie este una istorică. Ne întoarcem în Herson”, scria în dimineața aceleiași zile, pe pagina sa de Telegram președintele Volodimir Zelenski, ca o zi mai târziu să ajungă la ceremonia de arborare a Drapelului de Stat pe sediul administrației regionale și să acorde distincții militare apărătorilor orașului.

Presa din Ucraina a scris că ziua de 11 noiembrie a schimbat cursul războiului, „Hersonul s-a întors la ai săi”, în urma celei mai serioase înfrângeri politice a președintelui V. Putin, de la începutul războiului. „Herson a fost singura capitală regională din Ucraina, pe care forțele ruse au reușit să o captureze de la începutul invaziei din 24 februarie. Iar acum, cedarea orașului ucrainenilor a spulberat iluzia de control pe care Putin a încercat să o creeze prin organizarea de referendumuri ilegale și declararea Hersonului, alături de alte trei regiuni – Luhansk, Donețk, Zaporojie – drept teritorii rusești…

Pierderea capitalei regionale este o lovitură uluitoare, mai ales după multitudinea de declarații ale adepților Kremlinului, că Rusia va rămâne în Herson „pentru totdeauna”, – scria în aceeași zi The Washington Post.

Presa pro-Kremlin a luat apă în gură, la nivelul puterii centrale din Rusia – nici o reacție, singurii care au reacționat și au reacționat critic, au fost adepții războiului Rusiei în Ucraina, pentru care cedarea Hersonului este un act de „trădare” și „zi neagră” pentru Rusia. Plus, o mare decepție în tagma propagandiștilor Kremlinului. Ultranaţionalistul rus, Al. Dughin, considerat ideologul personal al lui V. Putin și unul dintre cei mai mari susţinători ai războiului Rusiei în Ucraina, lăsa de înțeles în aceeași zi de 11 noiembrie, pe canalul său de Telegram, că Putin ar merita să fie îndepărtat de la putere și ucis, după ce a ordonat retragerea trupelor ruse din Herson. Este adevărat că, o zi mai târziu, tot același Dughin dezmințea postarea sa de pe Telegram și scria că îi rămâne loial lui Vladimir Putin, în pofida înfrângerii suferite de Moscova în oraşul ucrainean Herson. „Dacă avem vreo nemulţumire, aceasta este faţă de membrii elitei din conducere care deja fug şi îl trădează unul după altul pe Comandantul Suprem”, se confesa Dughin. Să înțelegem că la Kremlin, oricum, nu e „vreme bună”, că Putin rămâne tot mai singur?

Cum tratează Casa Albă operațiunea Kremlinului de retragere a trupelor din Herson și revenirea orașului sub Bicolor ucrainean? Este retragerea Rusiei din Herson un câștig sau eșec strategic? La o zi după revenirea Hersonului sub controlul Ucrainei, Casa Albă saluta reușita Kievului. „Se pare că ucrainenii tocmai au repurtat o victorie extraordinară: singura capitală regională capturată de Rusia în acest război s-a întors acum sub drapel ucrainean, ceea ce este cu totul remarcabil”, – declarație făcută de către consilierul pentru securitatea națională al Casei Albe, Jake Sullivan, la o întrevedere cu presa. Cât privește Rusia, Sullivan consideră că „intrarea trupelor ucrainene în oraș este un eșec umilitor pentru Moscova, după aproape nouă luni de război în Ucraina” – fapt care va avea „implicații strategice mai largi, în special atenuarea amenințării pe termen lung din partea Rusiei asupra mai multor orașe din sudul Ucrainei, printre care și Odesa”.

Moscova, cel puțin la nivelul declarațiilor oficiale, caută să nu pară deranjată de pierderea Hersonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Pescov, susține că Putin nu se simte umilit, pentru că Rusia nu va renunța să considere regiunea Herson și orașul cu același nume, drept parte a Rusiei, în pofida retragerii armatei ruse din această zonă, pe care Moscova o controlează în proporție de 70%. „Regiunea Herson este parte a Federaţiei Ruse…”, declară Peskov. Trișează Peskov, evident, dar, mă rog, asta i-i „slujba”. Un mesaj oficial, mult mai brutal, a fost scos la rampă, după trei zile de tăcere, de către Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei. Medvedev a făcut din nou aluzii la folosirea armei nucleare în războiul din Ucraina. „Rusia încă nu și-a folosit întregul arsenal de arme, nici nu a lovit toate țintele inamice posibile. Toate la timpul lor”, a spus Medvedev, potrivit agenției de presă ruse Tass. Și după 267 zile de război, Moscova nu vrea pace.

Ce va urma, că asta contează. Pe durata ultimei săptămâni au avut loc, consecutiv, două reuniuni la nivel internațional – summitul ASEAN din Cambodgia (12 noiembrie) și cel al statelor Grupului G20 (15-16 noiembrie) de la Bali (Indonezia), la care războiul din Ucraina a fost în prima linie pe ordinea de zi și la care Rusia a fost „lovită din toate părțile” pentru „războiul barbar” din Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelensky a prezentat Reuniunii un proiect de pace (10 puncte), pe care, însă, Moscova îl respinge. „Nu ține cont de situația la zi din teren”, a motivat șeful Externelor ruse, Serghei Lavrov. Curios faptul, că de la „căderea” Hersonului, alte voci oficiale „în circuit”, decât cea a lui Lavrov, nu se mai aud la Kremlin. Să fi plecat pe front?

Luni, în ajunul summitului de la Bali, Rusia a tras asupra Ucrainei, în prag de iarnă, 100 de rachete asupra infrastructurii critice (rețele electrice, de termoficare, apeducte) – cel mai barbar atac de la începutul războiului, iar marți două rachete (deocamdată neidentificate) au căzut în Polonia la granița cu Ucraina. Războiul continuă. Moscova tace… Prea suspectă tăcerea Kremlinului. Și prea multă liniște „la palat”.