Editorial Cum e să fii traficant de oameni pe timp de război
Nu sunt mulți, dar suficienți pentru a înspăimânta lumea și pentru a face nesigură orice zi de aflare a refugiaților ucraineni în R. Moldova. Ei pândesc la frontieră sau la drumul mare, profitând de vulnerabilitatea oamenilor care abia au reușit să iasă din zone de război. Pentru ei, fiecare persoană speriată de bombardamente și explozii este o potențială sursă de îmbogățire.
Astăzi, la noi, s-a ajuns să se vorbească public despre felul în care războiul din Ucraina a îmbogățit proprietarii de apartamente, proprietarii unităților de transport sau ai caselor de schimb valutar. Vă mai amintiți cum a fost compromisă hrivna ucraineană, atunci când casele de schimb valutar din Chișinău „o cumpărau” pe bani mărunți? Dar costurile de transport, când pentru o distanță de 100 km se solicitau bani ca pentru 1000 de km parcurși? Ați aflat cumva cum, în ce condiții au fost sistate aceste acțiuni? Puțin probabil. Au fost și mai sunt tentative de traficare a persoanelor refugiate din Ucraina, dar despre acestea se vorbește tăcând. Am aflat mai multe despre acest fenomen în urma unei discuții cu o doamnă psiholog, care a consiliat mai multe persoane refugiate în urma războiului din Ucraina.
De la acești refugiați psihologa a aflat că au existat cazuri de deposedare abuzivă de bani și de lucruri, persoanele fiind părăsite la margine de drum sau la vreo margine de pădure, au existat situații în care refugiații au fost mințiți că li se oferă contracte de muncă peste hotare, acte pentru care aceștia au plătit bani grei, până la urmă fiind transportați pe căi necunoscute, ajungând victime ale exploatării prin muncă. „Cel mai frecvent refugiații erau traficați să muncească la negru, deși au existat și tentative de trafic de femei și copii pentru exploatare sexuală”, afirmă interlocutoarea mea. Am întrebat dacă poliția, instituțiile de drept de la noi cunosc despre astfel de cazuri, dacă se intervine, dacă sunt identificați traficanții… „Fenomenul era mult mai răspândit la începutul războiului, când fluxul de călători era mai mare și când cei care se refugiau erau mai puțin vigilenți. Acum toți au devenit mai prudenți: și refugiații, și traficanții”, constată psihologa.
În cadrul Săptămânii antitrafic, desfășurată în R. Moldova săptămâna trecută, experți în probleme generate de traficul de ființe umane au atenționat că riscul ca refugiații din Ucraina să devină victime ale traficanților de ființe umane va crește odată ce războiul va continua.
Datele oferite de Centrul de Combatere a Traficului de Persoane (CCTP) al IGP, cu referire la anul 2022, spun că, de la începutul anului, este începută urmărirea penală pe 49 cauze, dintre care 32 de cauze au ca și subiect traficul de persoane, iar 17 cauze – traficul de copii. În cadrul cauzelor penale instrumentate pe infracțiuni de trafic de ființe umane și trafic de copii, sunt identificate 120 de victime – 80 de adulți și 40 de copii. Din cei 40 de copii, 38 sunt victime ale exploatării sexuale și 2 – ale exploatării prin muncă. CCTP nu specifică numărul victimelor înregistrate din rândul refugiaților, dar nici date despre specificul traficanților.
În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au pronunțat 14 sentințe în privința a 18 inculpați învinuiți de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane, iar alte 2 sentințe au fost pronunțate în privința a 2 inculpați învinuiți de comiterea infracțiunii de trafic de copii.
Deci, din numărul total de 49 cauze penale inițiate, doar 14 s-au ales cu sentințe pronunțate. Ce se va întâmpla cu celelalte 35 de cauze penale care bat pasul pe loc nimeni nu poate spune deocamdată, dar, atâta timp cât instituțiile responsabile de combaterea traficului de ființe umane mai trenează în luarea unor decizii ferme, în R. Moldova va fi simplu să fii traficant de oameni, mai ales în condițiile războiului declanșat în statul vecin, Ucraina. Or, războiul rămâne un teren propice pentru traficanți. De 245 de zile, invazia rusă asupra țării vecine a scos lumea din case și din adăposturile provizorii și a pornit-o pe drumuri. De 245 de zile, în special femei, bătrâni și copii fug din calea războiului. Deseori ei nu cunosc că, fugind de moarte, ajung în plasele traficanților, acolo unde viața poate deveni egală cu moartea.
