• VIDEO/ Ucrainenii din R. Moldova, între două patrii

    VIDEO/ Ucrainenii din R. Moldova, între două patrii
    08 mai 2021 | 11:14

    Luna aprilie a marcat începutul conflictului din regiunile Donețk și Lugansk, din estul Ucrainei. Conform datelor statistice, din 2014 și până în prezent, în această regiune au fost uciși peste 13 mii de oameni, iar peste un milion au fost nevoiți să își părăsească locuințele.

    La șapte ani de la izbucnirea conflictului, ostilitățile din Ucraina continuă, mai multe surse raportând intensificarea mișcărilor militare rusești către granița estică a Ucrainei și în Crimeea, pe care forțele ruse au anexat-o în martie 2014, cu încălcarea reglementărilor internaționale. În aprilie, curent, Rusia a mobilizat peste 40 de mii de soldați în apropierea frontierei estice a Ucrainei şi alţi 40 de mii în Crimeea, anunțau autoritățile de la Kiev.

    Mulți concetățeni s-au întrebat ce ar însemna pentru R. Moldova un război între Rusia și Ucraina. În acest context, ZdG a încercat să afle ce ar însemna un posibil conflict armat pentru concetățenii noștri de etnie ucraineană, dat fiind faptul că ucrainenii constituie una dintre cele mai numeroase minorități naționale din R. Moldova. Am discutat cu mai mulți localnici din Crasnoarmeiscoe, r. Hâncești, unde ucrainenii constituie 66% din populația satului.

    Ivan Marciuc: Situația de acolo deja ne-a influențat, toate prețurile au crescut — de la fier și până la pâine

    Printre localitățile populate de etnici ucraineni este și satul Crasnoarmeiscoe din raionul Hânceşti. Satul se află la o distanță de 35 de km de orașul Hânceşti și la circa 80 de km distanță de Chișinău. Satul a fost documentat pentru prima dată în anul 1490, fiind întemeiat de ucraineni. Astăzi, 66% dintre locuitorii acestui sat au origini ucrainene.

    Am ajuns la Crasnoarmeiscoe pentru a afla ce cred concetățenii noștri ucraineni despre conflictul armat din patria lor istorică și despre situația care devine tot mai tensionată în ultima perioadă.

    Pe soții Marciuc i-am surprins în ogradă, ocupați cu munci casnice, reparație și curățenia înainte de sărbătorile de Paști. I-am întrebat ce reprezintă astăzi pentru ei Ucraina și ce cred despre situația tensionată de acolo.

    Anna spune că patria sa este Moldova. Deși știe că originile ei sunt ucrainene, de prin Cernăuți, în prezent nu mai are rude și prieteni în Ucraina.

    „În Ucraina nu mai avem pe nimeni, nici prieteni, nici rude. Îmi amintesc că bunelul nostru povestea că este din Cernăuți”, susţine Anna. Ea recunoaște că nu prea urmărește situația politică de acolo și nu știe cum acest conflict ne-ar putea influența pe noi. Tot ce își dorește pentru R. Moldova, dar și pentru țara vecină este pace și o situație mai bună pentru toți copiii. „Nu, nu urmăresc, nu am timp. Trebuie să fie pace pe pământ”, spune Anna, precizând că patria sa și a copiilor săi este Moldova.

    „Desigur că Moldova. Aici m-am născut și trăiesc. Aici sunt copiii mei. Părinții mei, bunelul, străbunelul, toți au trăit aici. Desigur că Moldova. Copiii, de asemenea, aș vrea să rămână în Moldova. Este țara noastră. Toate rudele noastre au fost aici, dar ne dorim pace, liniște, să nu fie război”, continuă femeia.

    Anna Marciuc

    Și soțul Annei, Ivan Marciuc, spune că patria sa este Moldova și că aici ar trebui să locuiască și copiii lor.

    „Aș vrea să trăiască în patria lor, dacă desigur patria va crea asemenea condiții. Da, strămoșii noștri sunt din Ucraina, dar patria mea este Moldova. Aș vrea şi copiii mei să trăiască aici, dar să trăiască demn. Le urez tuturor ca Paștele să treacă liniștit, ca toți să fie sănătoși și să trăiască în prietenie”.

    Ivan susţine că situația din Ucraina „este un haos” care ne-a influențat din punct de vedere economic și pe noi.

    „Un singur cuvânt aș spune – haos. Atât. Aș vrea să nu fie așa cum e acum. Aș vrea să fie cum povestesc că era cândva, când cu un singur pașaport puteai să mergi și până în Orientul Îndepărtat. Cu buletinul nostru nu poți face nimic. Dacă nu ai pașaport internațional, stai acasă. Dar și cu pașaportul internațional ba poți trece vama, ba nu poți. Dacă trăim în vecinătate, să putem merge la ei în ospeție și ei la noi. Dacă ei, cei de sus (guvernanții, n.r.), nu au împărțit ceva, noi, oamenii simpli, ce treabă avem? Situația de acolo deja ne-a influențat, toate prețurile au crescut: de la fier și până la pâine. Eu nu pot să lupt, eu trebuie să lupt pentru mine și pentru copiii mei, pentru interesele lor să lupte singuri”.

    Ivan Marciuc

    Și-ar dori ca războiul din Ucraina să ia sfârșit ca să poată vizita locurile de baștină ale tatălui său, despre care a auzit că sunt foarte frumoase.

    „Aș vrea să văd cum e acolo. Am auzit că este frumos, păduri, lacuri. Regiunea Cernăuți, raionul Hotin, satul Aristovca, de acolo sunt rădăcinile tatălui meu”.

    Părintele Gheorghe: e regretabil că două popoare cu aceleași origini slave, cu aceeași credință, creștin-ortodoxă, se află într-un asemenea conflict

    După discuția cu familia Marciuc, am mers la biserica din sat. Biserica „Sfântul Dumitru” din comuna Crasnoarmeiscoe face parte din Mitropolia Basarabiei. Lăcașul a fost renovat în anii 1992-1994 și își păstrează coloritul etnic ucrainean.

    Părintele Gheorghe susţine că această comunitate creștină nu ar fi un tot întreg fără etnicii ucraineni. Spune că aceștia s-au implicat mult în renovarea bisericii și că, fără ei, reconstrucția bisericii ar fi fost imposibilă. Etnicii ucraineni sunt niște creștini buni la suflet, foarte receptivi și continuă să se implice activ ori de câte ori li se cere ajutorul.

    Părintele Gheorghe

    „Sunt de felul lor blajini la suflet. Ucrainenii de aici din parohie sunt suflete sensibile, blânde. Se ajută unii pe alții. Au foarte multe calități creștine, anume creștine… Îmi place că sunt receptivi. Am anunțat duminica trecută pentru ziua de joi că vom face un pic de curățenie prin jurul bisericii şi în biserică. Mi-a venit atâta lume, încât am rămas mișcat….Au venit cu autocarul tocmai din celălalt capăt al satului. S-au organizat atât de bine, încât am reușit să facem foarte multe lucruri.”

    Părintele Gheorghe ne-a mai spus că, deși nu toți etnicii ucraineni vorbesc, ei înțeleg limba română și vin la slujbele oficiate în română. Totuși, părintele oficiază unele slujbe și unele rugăciuni în limba rusă, pentru ca unii creștini să le înțeleagă mai bine.

    „Am început doar în română. Pe parcurs, urmăream numărul de creștini. Dacă erau mai mulți de origine ucraineană, țineam predica în limba rusă. Cam un sfert din sfânta liturghie o fac în limba rusă, sunt niște ectenii pe care este bine să le cunoască profund. N-aș spune că ei nu cunosc româna, lor le vine greu să vorbească”. Despre situația actuală din Ucraina părintele Gheorghe spune că este regretabil mai ales faptul că două popoare cu aceleași origini slave, două popoare cu aceeași credință, creștin-ortodoxă, se află într-un asemenea conflict.

    „Aș veni cu un sfat, același sfat pe care îl dau permanent: să ne concentrăm pe rugăciune. Mai ales că ucrainenii trec, bieții, prin mari greutăți, chiar mă doare sufletul pentru ceea ce se întâmplă la ei. Și mă doare sufletul pentru că un alt neam, care este, după cum cunoaștem, agresor, care este de aceeași credință – creștin-ortodoxă, dar se întâmplă ce se întâmplă acolo. I-aș îmbărbăta și i-aș îndemna la rugăciune”.

    Nadejda Bostan-Chirinciuc, directoarea gimnaziului din Tălăești, Crasnoarmeiscoe

    Nadejda Bostan-Chirinciuc: Și așa pandemia face o distanța foarte mare, dar dacă ar mai porni și un război, cred că ne-ar afecta foarte mult

    La biserică am discutat și cu directoarea gimnaziului, Nadejda Bostan-Chirinciuc. Nadejda ne-a spus că o parte din sufletul ei este în Ucraina, acolo de unde sunt rădăcinile tatălui său. Împreună cu familia vizitează Ucraina cel puțin o dată pe an. „Regretatul meu tată vine din Ucraina, din Cernăuți. Pot să spun că sufletul nostru, rudele noastre, casa noastră este acolo, în Cernăuți. Cel puțin o dată pe an facem o vizită”.

    Cu rudele de acolo nu prea vorbeşte despre politică, dar crede că situația tensionată de acolo ar putea să ne influențeze și pe noi, mai ales complicând comunicarea cu rudele din Ucraina.

    „Sinceră să fiu, politica nu am atins-o deloc. La momentul actual, situația nu este prea bună, dar mai mult din cauza pandemiei și a restricțiilor. Țin minte, ceva timp în urmă, umblau prin sate și căutau băieți tineri să-i înroleze în lupte. Țin minte și poziția sătenilor de acolo, a primarului din localitate. Ei categoric nu voiau să plece la război oamenii din sat. Nu voiau să piardă băștinași de-ai lor sau rude. Chiar nu mi-aș dori distanța asta. Și așa pandemia face o distanța foarte mare, dar dacă ar mai porni și un război, cred că ne-ar afecta foarte mult”.

    Svetlana Ranețkaia, directoarea Casei de cultură din Crasnoarmeiscoe

    Svetlana Ranețkaia: Politicienii nu reușesc să se înțeleagă și din acest motiv suferă oamenii de rând, care sunt nevinovați

    În parohia Crasnoarmeiscoe i-am cunoscut și pe membrii ansamblului etno-folcloric „Ucrainca”. În raionul Hânceşti sunt câteva sate în care populația este preponderent ucraineană. În satul Frasin – 75% din populație este de etnie ucraineană, în satul Ivanovca – circa 59%, în Sărata – Mereșeni – circa 58%, iar în satul Costești – circa 52%. Ansamblul „Ucrainca” este însă singurul colectiv etno-folcloric ucrainean din raion. Ansamblul își desfășoară activitatea sub egida directoarei Casei de cultură din Crasnoarmeiscoe, Svetlana Ranețkaia.

    Ansamblul Ucrainca din Crasnoarmeiscoe

    Despre rădăcinile sale, Svetlana spune că ambii părinți sunt de origine ucraineană și că are rude de gradul doi în Ucraina, pe care îi vizita deseori până la pandemie.

    „Tata și mama sunt ucraineni. Bunelul tatălui s-a mutat aici primul, iar mama a ajuns aici când s-a căsătorit cu tata. Am rude de gradul doi acolo. Înainte îi vizitam deseori, dar acum, din cauza pandemiei, comunicăm mai mult online”.

    Cu referire la situația politică din Ucraina, Svetlana afirmă că politicienii nu reușesc să se înțeleagă și din acest motiv suferă oamenii de rând, care sunt nevinovați. Crede că tensionarea conflictului din Ucraina ar putea influența negativ și situația din R. Moldova. Spune că, pentru ea, atât Moldova, cât și Ucraina sunt natale și își face griji pentru ambele.

    „Sufletul mă doare și pentru R. Moldova, pentru că aici ne-am născut și aici trăim, dar și pentru Ucraina”.

    Vladimir Stașoc

    Vladimir Stașoc: Doare, dar sper că asta (un război, n.r.) nu se va întâmpla, nu se poate…

    Am mai vorbit și cu alți etnici ucraineni din Crasnoarmeiscoe pentru a afla ce cred despre conflictul armat din Ucraina.

    Vladimir Stașoc are 64 de ani, ne-a spus că s-a născut în Moldova, dar ambii săi părinți sunt ucraineni. Astăzi, în Ucraina locuiește fiica sa. Deseori pleacă încolo în vizită la copii, dar și la rudele sale mai vârstnice. Totuși, în ultima perioadă, comunică mai mult online.

    „Trăiesc în Crasnoarmeiscoe. Aici m-am născut, după ce părinții s-au mutat din Ucraina și trăiesc aici. Știu bine limba ucraineană. Părinții au venit din Podvirnoe, regiunea Cernăuți, aproape de vamă. Acolo locuiau străbuneii mei. Îmi amintesc că mergeam în ospeție cu bunica. Și acum merg. Fiica mea locuiește în Sneatîn, regiunea Ivano-Frankivsk. Și trec prin Podvirnoe, de unde îmi sunt rădăcinile. Fiica vine în vizită. Dar rudele din partea mamei, din partea tatălui nu vizitează, pentru că eu merg la ei. Acolo sunt mătușile mele. Au fost la nuntă când m-am însurat. Acum sunt vârstnici, îi vizitez eu când plec încolo. Menținem relația. Acum prin telefon, are și cameră, și internet avem”.

    Vladimir nu discută cu rudele sale despre situația politică din Ucraina. „Nu vreau în general să vorbesc cu ei la acest subiect, așa a decis soarta. Noi nu am vrut această situație. Deocamdată, nimeni nu spune nimic. Când am fost în vizită, am călătorit liniștit”.

    El mai susţine că nu crede că este posibil un război între Ucraina și Rusia. Totuși, a lăcrimat suspinând că îl doare inima pentru Ucraina, care este patria sa, la fel ca și R. Moldova.

    „Asta nu se va întâmpla. Între Ucraina și Rusia nu poate fi un război. Ucraina este foarte slabă în comparație cu Rusia. Doare, dar… Doare, dar sper că asta nu se va întâmpla, nu se poate… Eu aici m-am născut, dar și acolo e al meu, și aici e al meu… Sărbătorile de Paști să fie fericite pentru toți. Toți să trăiască și să fie pace”.

    Ce cred tinerii etnici ucraineni din localitate?

    Daria Șova are 15 ani și este membră a ansamblului „Ucrainca”. Spune că nu știe nimic despre situația politică de acolo, dar că îi place mult Ucraina și că și-ar dori să locuiască acolo.

    Daria Șova

    „Mama mea este ucraineancă. Rude apropiate nu avem acolo, dar mergem aproape în fiecare an, în special la mare, la odihnă. Nu sunt pasionată de politică, totuși cred că situația actuală de acolo nu este una foarte bună pentru oameni. Cred că ar putea să ne influențeze și pe noi, dar, probabil, nu foarte mult. Mi-ar plăcea să trăiesc acolo. Oamenii sunt foarte buni, prietenoși”.

    La sfârșit, Daria ne-a spus și câteva cuvinte în ucraineană: „Mi-a făcut plăcere să vorbesc cu voi. Mulțumesc!”

    Loredana Știrbeț are 18 ani și este membră a ansamblului „Ucrainca”. Spune că are rude mai îndepărtate în Ucraina, dar comunică doar online cu ele. Vizitează Ucraina, în special, în vacanțe.

    Loredana Știrbeț

    „Nu menținem relații apropiate, dar știm că avem rude acolo, iar ei știu despre noi. Mai mult comunicăm în mediul online. Mergem la mare, aproape în fiecare vară, cu familia. Acolo facem cunoștință cu alți ucraineni. Oamenii de acolo spun că simt că avem o cultură comună.”

    Situația din Ucraina este problematică pentru oamenii de acolo, susţine Loredana. Atât cetățenii Ucrainei, cât și etnicii ucraineni de aici își fac griji că ar putea să-și piardă persoanele dragi. Pe de altă parte, situația din Ucraina ar putea să ne influențeze negativ și pe noi, afirmă adolescenta.

    „Este dificil. Este problematic. În primul rând, suferă oamenii și suferă oamenii care nici măcar nu sunt vinovați de ceva. Nu putem rămâne indiferenți, chiar dacă ne aflăm aici. Ne doare inima pentru ei. Cred că ne poate influența și pe noi. Suntem interconectați și orice situație de acolo poate avea urmări și pentru noi.”

    Loredana spune că, deocamdată, nu a decis unde va locui în viitor. „Sinceră să fiu, cum va decide inima. Depinde de situație, de circumstanțe. Încă nu am decis.”

    Conform recensământului din 2014, ucrainenii reprezintă 6,6% din populația țării, fiind cea mai numeroasă minoritate națională. În raport cu 2004, ponderea populației care se identifică drept ucraineni și cea a persoanelor a căror limbă maternă este ucraineana s-a redus cu circa 2%. Potrivit aceluiași recensământ, circa 2,7% din numărul total al locuitorilor țării au indicat că vorbesc, de obicei, limba ucraineană.


    Ce impact are conflictul ruso-ucrainean din Ucraina asupra relațiilor dintre reprezentanții etniei ruse și ai celei ucrainene, stabiliți în R. Moldova?

    Elena Buracova, directoarea Centrului Intelectual Rus din R. Moldova

    Organizația noastră este preocupată, în special, de promovarea studiilor la instituțiile din Rusia în rândul tinerilor din R. Moldova. În tot ceea ce facem noi, și până la conflictele din Ucraina, și în prezent, nu am avut probleme de comunicare cu reprezentanții comunității ucrainenilor. Am impresia că, în R. Moldova, ucrainenii de aici nici nu se prea deosebesc de persoanele de etnie rusă. Pe de altă parte, atunci când avem de realizat ceva împreună, nu căutăm în pașapoarte ca să vedem de ce etnie sunt. Pentru mine, personal, contează inteligența omului și mai puțin naționalitatea sa.

    Dmitrii Lecartev, președintele Asociației Tineretului Ucrainean „Zlagoda”

    La nivel oficial, nu putem spune că sunt înregistrate conflicte între cei de etnie rusă și cei de etnie ucraineană din R. Moldova. Dar la nivel social, în relațiile de zi cu zi, acestea există și nimeni nu le poate nega. De obicei, cei care se informează din surse media rusești au un mesaj mai agresiv în raport cu ucrainenii, un mesaj pe potriva celor promovate de sursele din care se informează aceștia. Consider că e o situație tristă, chiar periculoasă. Nu este normal ca, locuind aici și fiind ucrainean, să te temi să recunoști acest lucru.

    Materialul face parte din proiectul Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova derulat de ERIM, cu suportul financiar al Biroului pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. „Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat poziția ERIM”.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    O nouă variantă de COVID, depistată la Moscova. Primarul anunță să aceasta este mai agresivă și mai contagioasă

    Moscova se confruntă cu o nouă variantă a coronavirus, mai agresivă şi mai contagioasă, iar situaţia se deteriorează rapid, a declarat joi, 17 iunie, primarul oraşului, Serghei Sobianin, transmite Reuters. Capi…
    O nouă variantă de COVID, depistată la Moscova. Primarul anunță să aceasta este mai agresivă și mai contagioasă

    Meteorologii anunță temperaturi generoase, însă însoțite de ploi cu descărcări electrice, în următoarele trei zile

    Nu scăpăm de ploile torențiale până cel puțin luni, 21 iunie, avertizează specialiștii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Potrivit meteorologilor, în următoarele zile, mai exact până la sfârșit de săptă…
    Meteorologii anunță temperaturi generoase, însă însoțite de ploi cu descărcări electrice, în următoarele trei zile

    VIDEO/ Școala aleșilor locali: „Democrația începe de la firul ierbii”

    În perioada decembrie 2020 – mai 2021, mai mulți primari și consilieri locali au fost instruiți spre o mai bună organizare și funcționare în cadrul comunităților pe care le reprezintă. Cum să elaboreze și să ge…
    VIDEO/ Școala aleșilor locali: „Democrația începe de la firul ierbii”

    Președinta Sandu, despre cazul secțiilor de vot în străinătate: „Pe unii membri CEC se pun presiuni de unii politicieni ca să nu se mărească numărul secțiilor de vot”

    Președinta R. Moldova, Maia Sandu, susține că „unii politicieni pun presiuni pe membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) ca să nu permită creșterea numărului secțiilor de vot” care urmează să fie deschise în…
    Președinta Sandu, despre cazul secțiilor de vot în străinătate: „Pe unii membri CEC se pun presiuni de unii politicieni ca să nu se mărească numărul secțiilor de vot”

    România anunță că va trimite militari în Africa de Vest. Decizia Bucureștiului, salutată de ministra franceză a Apărării

    România va trimite în luna octombrie 45 de militari în misiunea Takuba, care acționează în regiunea Sahel din Africa și al cărei scop este combaterea grupărilor teroriste prezente în zona Liptako, aflată la con…
    România anunță că va trimite militari în Africa de Vest. Decizia Bucureștiului, salutată de ministra franceză a Apărării