Idei de afaceri ce pot fi pornite cu investiţii mici: plantaţia de salcie energetică

Sunt puține afaceri agricole care pot fi lansate cu sume mici, dar care pot aduce un profit atrăgător. De aceea, ne-am propus, săptămânal, să venim cu o idee de afacere ce poate fi pornită cu investiții nu prea mari. Însă, este nevoie să ținem cont de faptul că succesul acestor afaceri depinde de câțiva factori importanți, cum ar fi: experiența micului fermier, găsirea unei piețe de desfacere, lipsa unei concurențe puternice în zonă și, bineînțeles, priceperea antreprenorului de a-și dezvolta acel business.

Următoarea afacere despre care vă vom povesti cere investiții mai mari, dar, potrivit specialiștilor, este una dintre cele mai profitabile afaceri ce pot fi pornite în R. Moldova. Salcia energetică, numită și „salcia rapid crescătoare”, stă la baza unor afaceri foarte profitabile și cu un viitor sigur în domeniile agricultură, energie și mediu. Plantarea salciei energetice este pe larg răspândită în Uniunea Europeană, mai nou – aceasta a ajuns și în R. Moldova. Salcia energetică este cel mai răspândit soi de plantă energetică, care creşte câte 3 centimetri pe zi, în 2—3 ani ajungând la o înălţime a lăstarilor de 6—7 metri.

Salcia energetică, plantată o singură dată și recoltată timp de 25—30 de ani

„Pentru o cultură energetică lucrul cel mai important este cât de repede crește, de câte ori poate fi tăiată și de câte ori poate să regenereze. Salcia energetică se plantează o singură dată și se recoltează, începând cu anul doi-trei, timp de 25—30 de ani. Salcia energetică poate fi tăiată de circa 12 ori, o dată la fiecare doi ani”, ne spune Vladimir Brăgaru, bărbatul care a adus salcia energetică în R. Moldova. El susține că în anul 2011 și-a propus să inițieze o afacere în producerea energiei regenerabile, care este populară în Europa, dar nu și în țara noastră. Primul lucru pe care l-a făcut a fost obținerea brevetului pentru această plantă. După care, în luna mai 2013, a plantat primele două hectare de salcie energetică. „Primii doi ani sunt foarte importanţi pentru ea. În primul an crește doar un singur lăstar, care se taie de jos. În anul doi, salcia poate să dea de la 12 la 30 de lăstari. Recoltarea salciei se face toamna târziu – la începutul iernii”, susține Brăgaru.

Terenul pe care urmează să fie plantată salcia energetică este pregătit ca pentru orice altă cultură agricolă. Dacă investiția vizează un teren care nu a fost cultivat în ultimii ani, pregătirea se face cu un an înainte și constă în erbicidare până la sfârşitul lunii august, scarificare la adâncimea de 55—60 cm și o arătură de toamnă la 30-35 cm. În cazul unui teren pe care s-a făcut agricultură, nu este nevoie decât de arătura din toamnă, care să pregătească plantarea din primăvară. Lucrările de plantare se desfășoară în intervalul martie-aprilie. Planta nu cere îngrijiri speciale.

Cheltuielile pentru procurarea, îngrijirea, recoltarea, transportarea și păstrarea salciei energetice sunt de 2500—2600 de euro per hectar. Producția medie la 1 ha e de 30 de tone de salcie tocată, adică 18 tone de peleți, care ar putea ajunge pentru încălzirea unei case de locuit de circa 200 m. p. timp de șase luni.

Salcia energetică se plantează foarte simplu, este nevoie doar de foarfecă și puiet. Dintr-o plantă de salcie se obțin de obicei patru plante, pe care le introducem în pământ cu muguri până la adâncimea de 20 cm, după care le tăiem puțin mai sus de nivelul pământului. Plantarea salciei se face în benzi. Distanța dintre plante trebuie să fie de 65 cm, dintre rânduri – de 75 cm, iar cărarea de 1,50 m.

Prima recoltă de pe plantația de salcie energetică are loc, de regulă, în anul al doilea de la plantare. Plantația se considera matură după anul trei. Recoltarea se realizează cu maşini speciale, utilizând şi maşini agricole obişnuite (tractor, remorcă). Datorită conţinutului ridicat de acid salicilic, salcia tocată nu necesită depozit acoperit. În câteva luni conţinutul de apă al tocăturii scade la 14—16%, ceea ce permite prelucrarea ei (fără uscare artificială) în brichete.

Din tulpinile de salcie se produce biocombustibil (brichete, peleți) ce are o putere calorică aproape egală cu cea a cărbunelui. Salcia energetică este rezistentă la varii condiţii climaterice, creşte pe terenuri mlăştinoase, pe sol nisipos şi pe terenuri cu bonitate redusă. Este folosită cu succes în industria energiei regenerabile, dar şi în cea farmaceutică, ea conţinând salicilină, utilizată la producerea aspirinei.

Un hectar cu salcie absoarbe peste 200 de tone de CO2 din aer timp de 3 ani

Potrivit specialiștilor, salcia fixează malurile râurilor, versanților abrupți și ajută la prevenirea alunecărilor de teren. Salcia contribuie şi la curățarea aerului. Un hectar plantat cu salcie absoarbe peste 200 de tone de CO2 din aer timp de 3 ani. Cultura de salcie se pretează și unor condiții climatice mai puțin favorabile pentru agricultura clasică. Totodată, ea ajută la conservarea ecosistemelor.

Menționăm că la 5 aprilie, curent, a fost înfiinţată o plantație de salcie energetică și salcâm energetic pe terenul agricol al școlii profesionale din orașul Orhei. Arborii plantați urmează să fie folosiţi drept combustibil pentru încălzirea cantinei școlii. De asemenea, școala urmează a fi dotată în acest scop cu un tocător ce va mărunți tulpina salciei, transformând-o astfel în combustibil. Combustibilul ecologic va fi utilizat la noua centrală termică ce va fi instalată la școala profesională. Evenimentul se înscrie în proiectul de implementare a cursului de studii educaționale dedicate sectorului energiei din biomasă, lansat la inițiativa Proiectului Energie și Biomasă în anul de studii 2015—2016 în trei școli profesionale din R. Moldova.

Potrivit lui Valeriu Triboi, viceministrul Economiei, până în prezent, peste 160 de instituții publice din toată țara sunt racordate la sisteme de încălzire pe biomasă din fondurile europene ale Proiectului Energie şi Biomasă. În următorii ani, alte 80 de instituții publice vor trece la energia pe bază de biomasă în cadrul etapei extinse a proiectului.

„Modelul ce urmează a fi pilotat la școala din Orhei este unul ce asigură autonomia energetică a instituției. Ei au biomasă pe propriile terenuri, o vor transforma în biocombustibil, cu care își vor încălzi clădirile. Va fi un proces integru, ciclu închis, ce va asigura atât cunoștințele necesare studenților, cât şi venituri din economiile obținute în raport cu combustibilul fosil utilizat anterior”, susține Valeriu Triboi.