• (foto) Migranți din Moldova, salvatori în Italia

    (foto) Migranți din Moldova, salvatori în Italia
    vizualizări
    24 noiembrie 2017 | 07:44

    În Italia, lipseşte o structură de stat care le-ar asigura cetăţenilor asistenţă medicală urgentă. Sarcina este pusă în grija autorităţilor publice locale. Astfel, fiecare dintre cele 20 de regiuni îşi organizează individual acest serviciu. De obicei, serviciile medicale de urgenţă sunt prestate în Italia de organizaţii de salvatori-voluntari care activează pe ambulanţe, alături de medici şi asistenţi medicali. Evident, serviciile se află sub controlul autorităţilor din sănătate, dar statul nu cheltuie bani decât pentru medicamente, echipamente şi combustibil, primul ajutor fiind acordat de voluntari. Oricât de neobişnuit ar părea acest fapt pentru sistemul medical din R. Moldova, majoritatea voluntarilor nu au studii universitare în medicină, ei obţin dreptul de a activa pe ambulanţe după ce sunt instruiţi în domeniu şi susţin examene. Un astfel de sistem şi-a demonstrat viabilitatea: asistenţa medicală urgentă este prestată calitativ, iar salvatorii care fac voluntariat sunt respectaţi de societate. Printre cei care pe lângă serviciul de bază şi activităţile cotidiene găsesc timp şi motivaţie să facă voluntariat se numără şi moldoveni stabiliţi în provincia Parma.

    Provincia Parma, situată în nord-vestul Italiei, are aproape 450 de mii de locuitori. Parma are un areal echivalent cu teritoriul ocupat de raioanele Soroca, Ocniţa, Edineţ şi Briceni. Asemeni altor provincii, spitalele din Parma nu dispun de servicii de medicină urgentă, respectiv, nu deţin ambulanţe. Primul ajutor este asigurat de două structuri private, care activează non-stop. Acestea sunt Crucea Roşie şi Asociaţia Asistenţă Publică din Parma. Prima asigură asistenţa medicală urgentă pe timp de noapte (de la 20.00 până la 8.00 dimineaţa), pe când cea de-a doua – ziua (de la 8.00 până la 20.00). În ambele structuri, echipele de intervenţie sunt formate din salvatori, care au făcut cursuri specializate pentru a activa pe ambulanţe şi a oferi primul ajutor medical, un medic şi un asistent medical. Dacă la Asistenţa Publică din Parma, atât medicii de gardă, asistenţii medicali, cât şi salvatorii nu sunt plătiţi pentru muncă, aceştia fiind voluntari, atunci la Crucea Roşie, primesc salariu doar medicul şi asistentul medical, pe când ceilalţi salvatori fac voluntariat.

    Crucea Roşie din Parma: carte de vizită

    Atunci când sună telefonul în sediul Crucii Roşii din Parma, membrii echipei de gardă ştiu deja care este gravitatea cazului pentru care sunt solicitaţi. Aici, odată cu sunetul venit de la Centrul Unic de Apeluri, funcţionează un semnal care anunţă codul solicitării: verde (mai puţin grav), galben (grav), roşu (foarte grav) sau albastru (persoană decedată). De îndată ce sunt comunicate datele, echipa are mai puţin de un minut pentru a urca în ambulanţă şi a porni spre pacient.

    Dacă este vorba despre cazuri mai puţin grave, la faţa locului pleacă doar echipa de intervenţie formată din salvatori care nu au studii în medicină, ci doar pregătire specială pentru acordarea primului ajutor medical şi transportarea în siguranţă a pacientului la spital. Dacă, însă, este vorba despre cazuri grave, împreună cu ambulanţa porneşte şi „automedica”, vehiculul care transportă la faţa locului o echipă medicală cu competenţe avansate şi echipamente complexe de intervenţie.

    Indiferent de circumstanţe, atunci când cazul calificat cu roşu se află în oraş, ambulanţa trebuie să ajungă încolo în maximum opt minute, iar Parma are o suprafaţă de două ori mai mare decât Chişinăul. În suburbii, salvatorii trebuie să ajungă în 14 minute.

    Până a ajunge la destinaţie, salvatorii sunt informaţi telefonic, dar şi digital, prin intermediul unui calculator integrat în ambulanţă, despre starea pacientului. Operatorii de la Centrul unic de apeluri colectează mai multe date despre starea persoanei, simptome şi circumstanţe, pe care le transmit echipei de intervenţie, astfel încât salvatorii să pregătească din timp medicamentele şi ustensilele necesare pentru a interveni imediat cum ambulanţa ajunge la destinaţie. La Crucea Roşie din Parma activează 600 de voluntari. Aceştia sunt împărţiţi în echipe, fiecare având câte un conducător, responsabil ca, atunci când echipa sa este de gardă, să fie asigurat numărul necesar de voluntari. Orarul echipelor este publicat pentru un an înainte, respectiv, fiecare voluntar ştie când trebuie să asigure serviciul.

    Crucea Roșie din Parma a fost creată în 1866. Instalația plasată la intrarea în sediu reprezintă prima ambulanță din dotarea organizației

    Moldovenii care salvează vieţi în Parma

    La Crucea Roşie din Parma am ajuns într-o seară de sâmbătă, atunci când de gardă este o echipă formată din 14 persoane, printre care – şase moldoveni, unul dintre aceştia, Vladimir Ciobor, este şeful echipei, adică persoana responsabilă de prezenţa voluntarilor, dar şi de orice situaţie ce intervine în timpul serviciului.

    Originar din satul Alexandru Ioan Cuza, Cahul, Vladimir Ciobor, asemeni altor mii de moldoveni, a plecat, acum 20 de ani, la muncă în Italia. După ce a reuşit să-şi perfecteze actele şi să găsească un serviciu stabil, a decis să rămână. Este şofer de camion şi munceşte de luni până vineri, zilnic parcurgând până la 700 de kilometri. Cele două zile libere, sâmbăta şi duminica, nu le pierde în faţa televizorului. După ce a cunoscut organizarea sistemului de medicină urgentă din Italia, a înţeles că vrea să devină salvator la Crucea Roşie.

    Vladimir Ciobor este șeful echipei de voluntari care activează în fiecare zi de sâmbătă

    Vladimir spune că mulţi dintre cunoscuţii săi s-au arătat sceptici că va fi acceptat la cursurile de instruire a salvatorilor voluntari, pe motiv că ar fi moldovean şi nu italian, şi l-au descurajat. L-a sprijinit soţia, Diana Dubiţ. Vladimir a fost acceptat la cursuri. Diana povesteşte cum, în fiecare zi de marţi şi joi, după serviciu, soţul său se grăbea la lecţii, nefiind permisă nicio lipsă. După fiecare modul susţinea examenele cu brio. Astfel, a obţinut dreptul de a urca în ambulanţă pentru a vedea cum activează o echipă de profesionişti. Acum este şofer de ambulanţă şi şef de echipă, iar în fiecare zi de sâmbătă, împreună cu cei de care este responsabil, este gata să acorde primul ajutor. Deşi nu a făcut studii în medicină, decât cele de la Curcea Roşie, Vladimir explică în detalii cum trebuie acordat primul ajutor, ce dotări are ambulanţa, ce medicamente şi instrumentar medical conţine trusa, cum trebuie administrare.

    „Înainte de a începe tura, ambulanţa trebuie verificată până la cele mai mici detalii, asigurându-ne că există toate cele necesare şi că nu are defecţiuni. Începem de la un echipament numit „monitor”, care monitorizează bătăile inimii şi cantitatea de oxigen din sânge. Avem aspirator, perfuzii, măşti pentru respiraţie artificială. Fiecare membru al echipei e obligat să cunoască aceste instrumente şi să le poată utiliza în acordarea primului ajutor medical. Şoferul mai este responsabil de starea tehnică a ambulanţei, trebuie să controleze totul, începând de la motor şi terminând cu anvelopele. Şoferul răspunde şi pentru echipamentul din ambulanţă. Echipajul este format din şofer şi trei voluntari. În ambulanţa în care ne aflăm acum, în această seară, activează soţia mea, Diana Dubiţ, Tatiana Rotaru şi Ludmila Untilă. În ambulanţa următoare activează alt moldovean, Valeriu, şi trei italieni. În total, echipa noastră este formată din 22 de salvatori, dintre care 13 moldoveni. Eu am un scop: ca echipa de sâmbătă să fie formată doar din moldoveni. În ultimul an, am dobândit aceşti 13 moldoveni voluntari”, explică Vladimir. El ne mai spune că, în parcare, sunt 14 ambulanţe, dar la solicitări se deplasează, de obicei, doar patru, deoarece până în prezent nu a existat un număr atât de mare de intervenţii.

    Sediul Crucii Roşii este dotat cu toate cele necesare pentru salvatori, iar depozitele de medicamente sunt întotdeauna completate cu preparatele necesare.

    „Ambulanţele Moldovei aproape că nu au nimic în ele, pe când aici, în Italia, avem tot necesarul pentru intervenţii de urgenţă. Este foarte importantă organizarea serviciului şi dotarea, pentru că o ambulanţă, dacă iese la serviciu şi nu are cum să-i acorde ajutor omului, şansele de supravieţuire sunt extrem de mici. Aici nu există că nu am avut un medicament sau ceva necesar pentru intervenţie. În acelaşi timp, nu contează câte maşini sunt în oraş, cât de aglomerate sunt străzile. Eu, ca şofer, trebuie să ajung la pacientul în stare gravă în opt minute. Fă cum ştii, dar trebuie să ajungi la timp. Şoferii care activează pe ambulanţe sunt pregătiţi să şofeze cu viteze mari. Astăzi, de exemplu, am parcurs 25 de kilometri până la un pacient din afara oraşului în doar nouă minute”, povesteşte Vladimir Ciobor.

    Soții Vladimir și Diana în fiecare sâmbătă-seara fac voluntariat la Crucea Roșie și speră să reușească să aducă în echipa de salvatori cât mai mulți moldoveni

    El spune că, deşi salvatorii nu au studii în medicină, uneori se arată a fi mult mai pregătiţi moral în cazuri de accidente care implică răniţi şi decedaţi. Vladimir povesteşte că au existat situaţii când medicul ajuns la locul accidentului a rămas blocat în stare de şoc din cauza imaginii terifiante. În acel moment, el a fost cel care a preluat controlul, scoţând victimele dintre fiare.

    Acum doi ani, inspirată de entuziasmul soţului său, şi Diana a absolvit cursurile de salvator la Crucea Roşie.

    De atunci, în fiecare sâmbătă, este la datorie. Spune că, deseori, s-a întâmplat ca pacienţii să fie moldoveni care nu cunoşteau bine italiana.

    Când aflau că echipajul de intervenţie este format din moldoveni, plângeau de bucurie. Diana şi Vladimir îşi doresc foarte mult ca astfel de sistem să funcţioneze şi în R. Moldova şi se arată pregătiţi să revină acasă pentru a instrui voluntari.

    Lemnar şi salvator

    Acum nouă ani, şi Valeriu, din Vălcineţ, Călăraşi, a apucat drumul străinătăţii.

    „Am venit pe jumătate de an. De obicei, venim după bani, să adunăm şi să construim ceva acasă. S-a întâmplat să rămân mai mult. M-am angajat la lucru şi, pe parcurs, mi-am adus şi o parte din familie. Sunt lemnar aici, mă ocup de reparaţia mobilei. În timpul liber, de jumătate de an, fac voluntariat la Crucea Roşie. Cursurile de instruire au durat şase luni, am susţinut apoi trei examene. În final, am obţinut dreptul de a activa pe ambulanţe”, se arată optimist Valeriu, care mai spune că astfel a îndeplinit un vis al părinţilor săi: tatăl a muncit toată viaţa pe ambulanţă, mama a fost asistentă medicală în satul de baştină.

    „A fost şi visul meu, pe care nu l-am putut realiza în Moldova. Poate că soarta a vrut aşa, pentru că un timp am locuit chiar în blocul de vizavi al sediului Crucii Roşii din Parma şi în fiecare zi îi urmăream activitatea”, spune Valeriu. Întrebat despre motivaţia de a face voluntariat, Valeriu recunoaşte că este o plăcere enormă şi o satisfacţie deosebită să ajuţi oamenii.

    Motivaţia de după inundaţie

    Tatiana cunoaşte aproape deloc sistemul de sănătate din R. Moldova, dar nu-şi închipuie o altă stare de lucruri decât cea existentă în Parma la capitolul medicină urgentă. Locuişte în Italia de 14 ani. A plecat acolo de la o vârstă fragedă. În aceşti 14 ani, şi-a făcut studiile în Parma şi a reuşit să se integreze în societatea italiană.

    Acum trei ani, când Parma a fost inundată, ca simplu cetăţean, a participat la lichidarea consecinţelor catastrofei. Ulterior, a decis să facă cursuri de salvator la Crucea Roşie şi fiecare weekend să-l dedice voluntariatului. Povesteşte că, în august 2016, când în oraşul Amatrice a avut loc un cutremur dezastruos, cu magnitudinea 6,2 pe scara Richter, şi-a luat liber de la serviciu şi și-a confirmat disponibilitatea de a pleca încolo să acorde ajutor.

    „Am fost acolo şase zile. Am căutat oameni dispăruţi sub ruine. Acea experienţă m-a motivat să continui activitatea de voluntariat”, spune Tatiana, precizând că moldovenii alături de care activează la Crucea Roşie sunt oameni activi, energici, profesionişti şi respectaţi de comunitatea italiană.

    Dna „medica” din Moldova

    Ludmila Furtună a activat cinci ani la spitalul din Parma în calitate medic anesteziolog, timp în care a reușit să facă voluntariat, să creeze asociația obștească „Renașterea” și să aducă în Moldova ambulanțe, paturi pentru spital și echipament medical

    Sâmbătă seara, medic de gardă este Ludmila Furtună, cea care după 16 ani de trai și muncă în Italia, a revenit, împreună cu soţul şi cele două fiice, acasă, în Moldova. Ludmila a activat nouă ani în sistemul medical din Italia: timp de patru ani a făcut rezidentura, iar în ultimii cinci ani a muncit în calitate de medic anesteziolog.

    Chiar dacă a decis să revină acasă, cel puţin o dată pe lună, aceasta zboară la Parma pentru a face servicii pe ambulanță, atât la Crucea Roşie, cât şi la Asistenţa Publică din Parma.

    Pentru Ludmila aceste ture de gardă sunt o datorie morală şi un semn de respect faţă de oamenii care au ajutat-o să aducă acasă şase ambulanţe noi, uniforme pentru personalul medical, paturi pentru spitalul din Nisporeni şi speranţa că, dacă autorităţile din sistemul de sănătate al R. Moldova vor acorda sprijin, serviciul de medicină urgentă va fi reformat.

    Insistenţa şi dialogul purtat de Ludmila Furtună au determinat Crucea Roşie din Parma să doneze spitalului din Nisporeni 50 de paturi speciale, mobilier şi utilaj medical, iar altor două localităţi, două ambulanţe. Giuseppe Zammarchi, preşedintele organizaţiei Crucea Roşie din Parma, spune că este bucuros că poate ajuta oamenii din Moldova şi speră ca într-o zi să vină aici pentru a vedea starea de lucruri.

    Voluntariat la Asistenţa Publică din Parma

    Din 2012, Ludmila face ture de gardă pe ambulanță la Asistenţa Publică din Parma, unde activează în calitate de medic. Şi această instituţie este dotată de stat cu toate echipamentele şi medicamentele necesare pentru a acorda primul ajutor medical.

    Voluntarii sunt conştienţi de responsabilitatea care le revine, de aceea, în pofida oricăror circumstanţe, aceştia sunt prezenţi în ziua când sunt de gardă. Parcarea subterană a instituţiei numără zeci de maşini dotate pentru acordarea asistenţei medicale, inclusiv ambulanţe dotate pentru persoanele cu dizabilităţi.

    La Asistenţa Publică din Parma activează şi voluntari care de două ori pe săptămână pregătesc mâncare şi o distribuie boschetarilor, în special celor din preajma gării feroviare. Produsele alimentare care au câteva săptămâni sau zile până la expirarea termenului de consumare sunt donate de magazine pentru a fi distribuite oamenilor străzii. Şi în aceste echipe de voluntari activează moldoveni. Iar reprezentanţii acestei instituţii sunt gata să vină în R. Moldova pentru a motiva autorităţile să implementeze sistemul de sănătate bazat pe voluntariat.

    Din 2007, în cadrul Asistenței Publice din Parma activează echipe de voluntari care, de trei ori pe săptămână, împart oamenilor străzii pungi cu produse alimentare donate de organizația de caritate „Caritas”

    Luca Bellingeri, preşedintele Asociaţiei Publice din Parma, spune că a fost plăcut surprins când a aflat că ambulanţele pe care le-a donat instituţia pe care o reprezintă au ajuns în Moldova, una în satul Chetrosu, din Drochia, şi alta în satul Alexandru Ioan Cuza, Cahul.

    Luca Bellingeri

    „Am dat a doua viaţă acestor ambulanţe, deoarece legislaţia noastră interzice utilizarea maşinilor după un anumit termen de exploatare. Este prima oară când facem donaţii pentru R. Moldova”, explică Luca Bellingeri, precizând că donaţii au fost făcute anterior pentru Pekin şi Senegal, dar şi că echipa de salvatori din Parma, susţinută de primărie, a mers acolo pentru a forma un astfel de serviciu de asistenţă şi a pregăti voluntari.

    „Suntem deschişi să ajutăm Moldova, dar cred că totul depinde de populaţie, de atitudinea cetăţenilor, de pornirea interioară a fiecărui om de a face voluntariat. Aici, facem voluntariat din 1902”, precizează şeful Asistenţei Publice din Parma, care adaugă că Ludimila Furtună deţine toate aptitudinile pentru a pune în practică un astfel de proiect, iar instituţia va depune toate eforturile pentru a acorda ajutor pentru implementare.

    Francesca Contesi

    Francesca Contesi este coordonatoarea echipei de voluntari de la Asociaţia Publică din Parma şi se ocupă de instruirea viitorilor salvatori, activitate pe care o face ca voluntar timp de 22 de ani.

    „După un curs de trei luni, persoanele au de susţinut un examen teoretic şi unul practic, numai după aceste etape, salvatorul are dreptul de a urca în ambulanţă”, explică Francesca Contesi, care menţionează că este o responsabilitate enormă de a instrui voluntarii.

    „Asistenţa este asigurată 24/24. Pe timp de zi, sunt pregătite pentru intervenţie câte şase-şapte ambulanţe. În fiecare ambulanţă activează câte patru voluntari. Noaptea sunt organizate echipe pentru trei-patru ambulanţe. Mai facem serviciul de voluntariat pentru persoanele cu dizabilităţi, le ajutăm să ajungă la centrele de zi, la examene medicale, să revină acasă”, povesteşte Francesca. Aceasta mai spune că o cunoaşte pe medica Ludmila Furtună din 2012 şi că e o profesionistă care şi în cele mai grele situaţii poate să-şi menţină calmul şi să intervină prompt.

    Un centru modern pentru o localitate cu 9 mii de locuitori

    La o distanţă de 15 kilometri de Parma este situată localitatea Colorno.

    Acum câţiva ani, cei 9 mii de locuitori ai comunei au decis că au nevoie de o unitate proprie de intervenţie medicală urgentă, deoarece drumul ambulanţei de la Parma spre localitate şi invers, spre spital, poate costa, deseori, vieţi.

    Astfel, din donaţii şi investiţii străine a fost construit unul dintre cele mai moderne şi bine dotate sedii din regiune. Asistenţa Publică din Colorno deţine ambulanţe dotate cu echipament de ultimă generaţie, medicamente şi un centru de apeluri care preia de urgenţă orice solicitare. Şi aici salvatorii sunt voluntari, în mare parte locuitori ai comunei Colorno.

    Sediul este dotat cu camere de odihnă de recreare pentru voluntari, bucătărie, sală de cursuri şi cabinet medical, unde, atunci când nu sunt chemări de urgenţă, activează un medic de familie.

    Aici am cunoscut-o pe Irina Baciu. Ea locuieşte în Colorno de doi ani, iar de un an face voluntariat.

    „E ceva divers, ceva nou să oferi din contul timpului tău liber ajutor persoanelor care au nevoie. Există o diferenţă între sistemul de asistenţă medicală urgentă din Italia şi cel din Moldova. Aici, oamenii sunt mult mai punctuali, mult mai deschişi. Dotarea tehnică este foarte bună. Nu ar fi rău să existe un astfel de sistem şi în Moldova. Ar fi bine ca tinerii să se organizeze şi să facă voluntariat”.

    Irina Baciu demonstrează dotarea tehnică a ambulanțelor care activează în Colorno

    Din parcarea Asistenţei Publice din Colorno au pornit spre Moldova, datorită eforturilor Asociaţiei „Renaşterea”, condusă de Ludmila Furtună, două ambulanţe, una spre Centrul Medicilor de Familie din Nisporeni şi alta spre satul Leuşeni, raionul Teleneşti. Într-o stare mai veche decât cele care activează în Colorno, ambulanţele ajunse în Moldova sunt dintre cele mai dotate.

    „Am activat alături de voluntarii din Colorno din 2012. Suntem nu doar colegi, ci şi prieteni. Cred că datorită încrederii în noi, în moldoveni, am reuşit să creăm această frumoasă iniţiativă de donare a ambulanţelor. Prima ambulanţă am solicitat-o de la fosta administraţie a Asistenţei Publice din Colorno. Iniţiativa de a dona cea de-a doua ambulanţă a venit de la actuala conducere a instituţiei. Eu, ştiind situaţia din Moldova, evident, am acceptat”, spune Ludmila Furtună.

    Ludmila Furtună alături de echipa de voluntari a Asistenței Publice din Colorno

    „Sper să vin cu voluntarii din Colorno în Moldova pentru a vedea unde au ajuns ambulanţele şi cum funcţionează. Din păcate, nu cunosc aproape nimic despre Sistemul de sănătate din R. Moldova, dar mi-ar plăcea să mergem încolo, să le demonstrez voluntarilor că sunt alte realităţi, total deosebite de ceea ce există aici, că sistemul de aici este unul norocos pentru ei”, conchide Giovanna Colucci, preşedinta Asistenţei Publice din Colorno.

    Foto: Viorica Tataru

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ Alte 861 de cazuri de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 ore

    Alte 861 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 5 cazuri sunt de import (Ucraina-2, Olanda-1, Franța-1, Federația Rusă-1). Bilanțul pers…
    VIDEO/ Alte 861 de cazuri de COVID-19, înregistrate în ultimele 24 ore

    În ajun de alegeri, gazul se ieftinește cu 12,2%. ANRE a publicat noile tarife

    Cu fix 4 zile înainte de alegeri, ANRE a examinat solicitarea Moldova-Gaz de ieftinire a gazelor naturale și a decis o diminuare a prețului actual cu 12,2%. De menționat că monopolistul de gaze a solicitat o mi…
    În ajun de alegeri, gazul se ieftinește cu 12,2%. ANRE a publicat noile tarife

    Regulamentul privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, modificat. Noile prevederi

    Regulamentul privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1246/2018, a fost completat cu noi pre…
    Regulamentul privind acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, modificat. Noile prevederi

    Precizările Primăriei Chișinău privind desfășurarea proiectelor de reabilitare a parcurilor și scuarurilor

    Primăria municipiului Chișinău informează că proiectele inițiate în anul curent privind amenajarea parcurilor și scuarurilor din capitală, din sursele bugetului municipal sau cu finanțare externă, sunt la etapa…
    Precizările Primăriei Chișinău privind desfășurarea proiectelor de reabilitare a parcurilor și scuarurilor

    Victor Osipov ar fi fost agreat de București pentru funcția de Ambasador, dar blocat de Comisia politică externă de la Chișinău. Ce spune oficialul

    Fostul vicepremier pentru integrarea europeană în Guvernul Filat, Gaburici și Streleț și fost manager de campanie electorală a PDM în 2014, Victor Osipov, a fost agreat de România pentru funcția de am…
    Victor Osipov ar fi fost agreat de București pentru funcția de Ambasador, dar blocat de Comisia politică externă de la Chișinău. Ce spune oficialul

    „Vom pierde specialiști”. Examinarea proiectului de echivalare a diplomelor de studii din R. Moldova și România, amânată din nou în Comisia politică externă

    Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au amânat, pentru a doua oară, examinarea proiectului privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului între Guvernul Republicii Moldova și…
    „Vom pierde specialiști”. Examinarea proiectului de echivalare a diplomelor de studii din R. Moldova și România, amânată din nou în Comisia politică externă