Iurie Colesnic scrie despre trecutul care se vrea prezent

Volumul „În lumea asta sunt Femei”, semnat de scriitorul Iurie Colesnic, a fost lansat la 10 martie, curent, la Librăria din Centru. Lucrarea conţine istoriile unor doamne de excepţie ale Basarabiei, care s-au remarcat în diferite domenii de activitate pe parcursul secolului XX. Elena Alistar, Eugenia Gamburd, Lotis Dolenga, Lidia Istrati, Maria Bieşu sunt doar câteva nume sonore pe care Iurie Colesnic le imortalizează în noua sa carte.

Distins cunoscător şi promotor al valorilor trecutului istoric, Iurie Colesnic a venit în faţa cititorilor cu o nouă carte. „În lumea asta sunt Femei” reprezintă o frescă a mişcării feministe din Basarabia. În opinia autorului, femeia este a opta minune a lumii, de aceea, despre EA trebuie să scrii cu multă dăruire.

„Readucerea în memorie a marilor simboluri ale culturii basarabene”

După ce a publicat enciclopedia „Femei din Moldova” în anul 2000, în care a povestit despre viaţa mai multor femei din ţara noastră, autorul a hotărât să scrie o nouă carte, cu poveşti mai detaliate despre femei. „Această carte nu s-a vrut a fi o enciclopedie, pentru că enciclopedia prezintă biografii foarte sumar, foarte exact, dar nu complet. De aceea mi-a venit ideea modelării acestui volum, unde fiecare biografie este unică şi are o nuanţă aparte”, explică Iurie Colesnic. Astfel, cele 576 de pagini cuprind istorii ale doamnelor de excepţie ale Basarabiei din anul 1812 până în zilele noastre.

„Despre femei trebuie să povesteşti cu o abordare sentimentală şi inteligentă”, este de părere autorul volumului. „Trebuie să scrii cu inima şi cu cugetul, fiindcă dincolo de femeie stă o mare dragoste, dincolo de femeie stă un mare destin şi, totodată, dincolo de femeie stă o mare dramă, şi atunci când pui toate aceste buchete la un loc obţii această frescă”, mărturiseşte scriitorul, care lucrează la alte două volume ce vor scoate din anonimat femeile celebre ale Basarabiei. „Este foarte complicat să prezinţi toate aceste istorii remarcabile într-un singur volum. Ceea ce fac este, de fapt, readucerea în memoria noastră a marilor simboluri ale culturii basarabene, pentru că fără ele nu vom putea reconstrui o societate sănătoasă. Viitorul nostru este ascuns în trecutul nostru. Vom reuşi să devenim o entitate doar dacă vom avea curajul să privim în trecut şi să recunoaştem adevărul”, subliniază Iurie Colesnic.

„Am uitat multe nume ilustre”

„Câteodată uităm că istoria unui neam, a unei ţări, a unui popor înseamnă istoriile separate ale unor oameni remarcabili”, a menţionat Monica Babuc, ministra Culturii, care a fost prezentă la lansarea cărţii „În lumea asta sunt Femei”. Ministra a felicitat autorul cu prilejul lansării volumului, remarcând activităţile de pionierat ale scriitorului în cercetarea numelor uitate de la noi. „Anii grei ne-au făcut să ne axăm atenţia spre alte lucruri şi să uităm de foarte multe nume ilustre de femei, care au dat acestui pământ atâta valoare şi prestanţă”, spune ministra Culturii.

„«În lumea asta sunt Femei…» este o carte care pune la un loc cel puţin două secole de viaţă, de oameni remarcabili. Iurie Colesnic scrie despre trecutul care nu se mai vrea trecut, ci o bază bună pentru viitor”, este de părere scriitorul Emilian Galaicu-Păun.

Fidel culturii şi istoriei neamului

Iurie Colesnic s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu, Călăraşi. A absolvit şcoala din satul natal şi şi-a făcut studiile superioare la Universitatea Tehnică din Chişinău. Iurie Colesnic este scriitor, istoric literar, politician, corector de literatură tehnică şi fost director de editură.

A debutat în presă încă în anii de şcoală, cu poezii, mai întâi în ziarul raional „Zorile” din Călăraşi. În anii studenţiei la Politehnica din Chişinău a activat la cenaclul literar „Ritmuri”. Tot în perioada studenţiei îşi face debutul în revista „Nistru”. Mai târziu publică culegerea de versuri pentru copii „Puiul îndrăzneţ” (1980), urmată de alte cărţi destinate micuţilor: „Ţara cu luceferi” (1986), „Învăţ să zbor” (1992), „Necazul ariciului” (1996). Se remarcă prin plachetele lirice destinate adulţilor: „Arta memoriei” (1987), „Arheologii interioare” (1991), „Spirala lui Arhimede” (1994), „Mi-i dor să vă spun” (2004).

Ca istoric şi critic literar s-a impus prin volumele „Doina dorurilor noastre” (1990, eseuri despre Alexe Mateevici), „Scurtă istorie a cărţii româneşti” (1994), „Dicţionar-antologie de istorie şi teorie literară” – autor de proiect, editor, în colaborare cu L. Bucătaru, apărut în mai multe ediţii consecutive (2001, 2002, 2003).

Remarcabile sunt lucrările lui Iurie Colesnic consacrate unor poeţi, prozatori, critici şi istorici literari români, mai ales basarabeni, sau al căror destin a fost legat de Basarabia – articole, studii, eseuri, fişe biografice, documentări inedite, ce au apărut în presa periodică de la Chişinău, ulterior incluse în seria de volume „Basarabia necunoscută”.