Cine finanţează partidele politice din R. Moldova? – Ziarul de Gardă
  • Cine finanţează partidele politice din R. Moldova?

    Cine finanţează partidele politice din R. Moldova?
    21 noiembrie 2014 | 07:07

    Persoanele care donează concurenţilor electorali sume care nu depăşesc 100 de mii de lei nu sunt verificate de către organele abilitate privind provenienţa banilor. Astfel că, mai multe partide politice au recurs la acest şiretlic, având în lista donatorilor doar persoane care au donat maximum 99 de mii de lei. Printre aceştia se regăsesc profesori, angajaţi ai unor primării de la sate sau ai unor oficii poştale. Unii au evitat să discute la acest subiect, în timp ce alţii au recunoscut, cu jumătate de gură, că nu au donat aceşti bani.

    ZdG a selectat mai multe persoane din listele finanţatorilor celor mai importante partide politice, pe care le-a contactat, pentru a afla dacă şi de ce au decis să doneze bani unui partid politic. Selecţia s-a bazat în special pe profesiile celor care apar în listă, fiind aleşi oameni care, în virtutea funcţiilor ocupate, nu şi-ar putea permite să ofere din puţinul pe care îl au unor formaţiuni politice conduse de milionari.

    496-serghei-railea,-cris-registruPartidul finanţat de 120 de angajaţi de la „Registru”

    Partidul Democrat din Moldova (PDM), primul concurent din lista electorală, este finanţat de persoane aproape necunoscute opiniei publice. Dacă analizezi lista donatorilor PDM, nu ai niciun motiv să spui că angajaţii statului ar avea probleme cu banii, deşi se tot plâng de salarii modeste. Mulţi dintre „sponsorii” milionarilor Lupu, Plahotniuc sau Candu sunt funcţionari sau simpli angajaţi ai unor instituţii de stat cu venituri anuale mai mult decât modeste. Lista de finanţatori ai PDM din perioada 10 octombrie – 6 noiembrie este formată din 1025 de persoane (!), fiind de departe cea mai extinsă din actuala campanie. Interesant este faptul că niciunul dintre aşa-zişii donatori nu a depăşit plafonul de 100 de mii de lei, care i-ar fi adus în atenţia fiscului şi a Comisiei Electorale Centrale (CEC). Printre donatori găsim nu mai puţin de 120 de angajaţi ai CRIS „Registru”, 36 de angajaţi ai ÎS „Poşta Moldovei” sau 23 de salariaţi ai „Moldtelecom” – instituţii atribuite PDM în urma partajărilor din actuala alianţă. Totodată, 64 de angajaţi ai primăriilor conduse de primari ai PDM au contribuit financiar la campania formaţiunii. Numele lui Plahotniuc, unul dintre cei mai bogaţi oameni din R. Moldova, lipseşte cu desăvârşire.

    IURIE CIOCAN, preşedintele CEC
    Şmecheri întotdeauna au fost şi vor fi

    Noi punem pe site toată informaţia, dar, conform regulamentului, sunt verificaţi suplimentar la capitolul provenienţa banilor doar donatorii care depăşesc suma de 100 de mii de lei. Da, sunt partide care nu au donatori mai mari de 100 de mii. Dar, şmecheri întotdeauna au fost şi vor fi. Noi pornim de la faptul că suma de 100 de mii este egală cu un venit mediu al unui angajat pe an. E doar o reglementare, dacă ea nu place… Dacă mâine apare, de exemplu, o contestaţie, precum că Ionel a donat 60 de mii de lei, dar el nu are venituri, atunci e tot un temei de verificare. Nu înseamnă că noi, pe oamenii care donează sub 100 de mii, sub niciun aspect nu-i atingem. Noi verificăm orice persoană, dacă apare această necesitate. Până acum au fost verificate toate persoanele care au depăşit suta de mii. Nu au fost depistate abateri. Confirmarea a fost că ei toţi au venituri. Referitor la legea privind finanţarea partidelor politice, da, ea a fost votată doar în prima lectură, dar nu este în vigoare, nefiind votată şi în lectură finală. Din 2015 nu va fi funcţională.

    La Poşta din Edineţ se trăieşte foarte bine, dacă analizăm lista donatorilor PDM. Nu mai puţin de nouă angajate ale Centrului de Poştă şi ale Oficiului Poştal Edineţ au donat, pe hârtie, câte 20, 30 sau chiar 40 de mii de lei (!), bani pe care, cel mai probabil, îi câştigă, oficial, într-un an de muncă. Când încerci, însă, să vorbeşti la acest subiect cu reprezentanţii Poştei din Edineţ, eşti refuzat: „Da’ de ce dvs. puneţi aşa întrebări la telefon? Eu nu vă cunosc. Veniţi aici şi puneţi întrebările astea. Noi vom răspunde numaidecât”, ne-a zis Larisa Condratiuc, cea care apare în lista de la CEC precum că ar fi donat 20 de mii de lei pentru partid. Şefa ei, Galina Mosoric, a făcut o donaţie şi mai mare, de 40 de mii de lei. Doar că, după discuţia cu subalterna sa, aceasta nu a mai răspuns la apelurile telefonice.

    Preotul cu simpatii şi donaţii politice

    Cu Eugenia Dascăl, secretara Primăriei din Hlinaia, Edineţ, am vorbit pentru prima dată acum două săptămâni. Am întrebat-o dacă într-adevăr a contribuit financiar la campania electorală a PDM cu 30 de mii de lei, aşa cum arată listele de la CEC. Femeia, speriată, ne-a spus atunci că se va clarifica şi va reveni la noi cu un sunet, pentru a ne oferi răspuns la această întrebare. Doar că acest lucru nu s-a întâmplat, aşa că, vineri, 14 noiembrie, am contactat-o repetat. Nici de această dată însă nu am primit un răspuns, secretara fiind surprinsă de întrebare. Ea ne-a cerut din nou timp pentru „a mă interesa cum am apărut în acea listă”, recunoscând, de fapt, că nu a donat 30 de mii de lei vreunui partid politic.

    Şase persoane din cadrul Primăriei Mihăileni, Briceni, apar în lista donatorilor PDM. Ei ar fi donat câte 10 mii de lei, o sumă destul de mare pentru realităţile din satele noastre. „Eu nu ştiu cine sunteţi. Nu pot vorbi la telefon”, a zis Aurica Ceropiţa, una dintre donatoare, care s-a eschivat să vorbească cu ZdG. O altă angajată a procedat la fel, precizând doar că „tot ce pot să vă spun e că la noi primarul este de la PDM”.

    496-damian-cigureanuPână şi biserica, deşi teoretic este în afara politicii, are grijă de partidul lui Lupu şi Plahotniuc. Damian Cigoreanu, preotul din Brătuleni, Nisporeni, apare în lista donatorilor formaţiunii cu o jertfă de 20 de mii de lei. Contactat de noi, părintele, la fel ca şi alţi donatori ai PDM, a devenit, brusc, nervos: „Hai, vă rog frumos… Eu ce doresc aceea fac. Ce, trebuie să dau darea de seamă la jurnalişti? Care-i treaba? Eu vă rog pe dvs., nu faceţi tragedie din nimic. Ce aveţi cu simpatia mea? E foarte urât din partea dvs., ca jurnalist, să vă băgaţi chiar în aşternutul omului. Nu contează că numele meu e într-o listă publică. Ce te interesează? Eşti procuror sau ce? La revedere”.

    Găgăuzia: cei mai mari finanţatori pentru PDM

    Şi profesorii, şi educatorii au donat bani în electorală. În listă o regăsim pe Svetlana Mitriuc, directoarea grădiniţei din Grozniţa, Briceni. Femeia s-a arătat surprinsă de întrebarea despre donarea de bani vreunui partid. „Da’ de unde să am eu aşa bani, cu aşa salarii? Nu am dat. Unde-i semnătura mea?”, ne-a întrebat ea, devenind iritată în timpul discuţiei. Peste câteva minute, de la acelaşi telefon, a revenit cu un sunet, la fel, nervoasă, o doamnă, care ne-a spus că ar fi auzit discuţia pe care am purtat-o cu Svetlana Mitriuc. „Eu am stat şi am ascultat dintr-o parte şi ştiţi la ce m-am gândit? Pe dvs. vă interesează diferite prostii. Mai bine aţi veni la noi să vedeţi livezile noastre, unde au îngheţat merele, grădinile noastre, unde se pierd cartofii şi morcovii. Interesaţi-vă ce-i doare pe oameni, nu vă ocupaţi de prostiile”, ne-a cerut aceasta. De la grădiniţa din Grozniţa, 16 mii de lei a donat şi Alla Prodan. Mitriuc, şefa ei, nu a putut să ne spună cum am putea să o găsim pe aceasta şi nici dacă ea îşi permite să doneze o astfel de sumă.

    Alţi profesori, însă, admit donaţiile. „Voiam să-mi procur ceva pentru mine, pentru care strângeam bani, dar am considerat că e mai bine să dau aceşti bani pentru ţară”, ne-a spus Angela Ţih, directoarea Liceului „Maria Bieşu” din Volintiri, Ştefan-Vodă, care susţine că face parte din PDM încă din 1996.

    Cei mai mari finanţatori ai PDM sunt din regiunea găgăuză. „A fost poziţia mea. Sunt preşedintele partidului în raion. De ce nu aş putea da aceşti bani? Nu a fost o problemă pentru mine să dau această sumă”, a zis Fiodor Covalji, directorul „Taraclia-Gaz” SRL, care, alături de colegul său Pavel Jighin, de Vasile Reaboi de la „Carat” SA, Valeriu Plătică de la Spitalul din Ceadîr-Lunga, Piotr Topal de la Inspecţia de Stat în Construcţii şi Dmitri Buiucli, de la ÎI „Buiucli”, sunt cei mai mari finanţatori ai PDM, toţi cu câte 99 mii de lei.

    Donator: „Este dreptul meu să nu vă răspund”

    Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) are 165 de donatori. Şi formaţiunea condusă de Vlad Filat este finanţată, ca şi PDM, în mare parte de angajaţi ai instituţiilor de stat. Doar că, spre deosebire de PDM, PLDM nu este finanţat de profesori, poştaşi sau angajaţi ai unor primării de la sate, ci de deputaţi, miniştri, consilieri, de firmele acestora sau de oameni de afaceri. Este adevărat că şi în lista donatorilor PLDM există persoane care, la prima vedere, provoacă neîncredere că ar fi putut dona bani unui partid politic. Una dintre ele este Irina Coşciug, directoare adjunctă la Liceul Teoretic „Natalia Gheorghiu” din Chişinău. Aceasta a donat, în două rânduri, nu mai puţin de 805 mii de lei. Contactată de ZdG, Coşciug nu a dorit să ne spună dacă a donat sau nu aceşti bani: „În primul rând, de unde aveţi numărul meu? Mai aveţi şi alte întrebări? Este dreptul meu să nu vă răspund”, ne-a replicat Coşciug, care, pe lângă funcţia administrativă pe care o deţine, este şi profesoară la acest liceu cu predare în limba rusă.

    496-victor-roscapldmVictor Roşca, secretarul PLDM, a donat 1 mln. de lei pentru actuala campanie electorală. Doar că, din declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă de acesta la CEC, aflăm că, în ultimii doi ani, Roşca a avut venituri de doar 12 mii de lei. Contactat de ZdG, Roşca a precizat că a declarat banii pe care i-a donat partidului încă în 2012, la fisc. Anterior, reprezentanţii CEC au anunţat că au solicitat de la fisc verificarea declaraţiei lui Victor Roşca cu privire la venituri şi proprietăţi.

    Un alt finanţator al PLDM este Mircea Boian, angajat la Parlament în calitate de asistent de deputat şi, totodată, socrul deputatului Petru Ştirbate. Acesta a donat 100 de mii de lei, deşi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013 a indicat puţin peste 10 mii de lei. Într-o situaţie similară este şi Nighina Azizova, şefa Cabinetului vicepreşedintei Parlamentului, Liliana Palihovici. Azizova, în vârstă de 31 de ani, a donat formaţiunii 300 de mii de lei, deşi în ultimii doi ani a avut venituri mai mici decât suma oferită pentru actuala campanie. Cu 35 de mii de lei a contribuit financiar pentru susţinea PLDM şi Valeriu Mihail, de la ziarul „Săptămâna”.

    Veniturile, mai mici decât suma donată

    Au oferit bani pentru campania electorală a PLDM şi mai mulţi agenţi economici. Printre aceştia, firma „Cristal Cleen” SRL, care a donat 1 mln. de lei. Despre această firmă, ZdG a scris, în mai 2012, că ar câştiga licitaţiile organizate de spitalele din Chişinău pentru spălarea rufelor instituţiilor, iar unul dintre fondatori ar fi Iulia Hotineanu, fiica lui Vladimir Hotineanu, deputat PLDM şi preşedintele Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie. Printre donatori se numără şi mai mulţi angajaţi ai firmei „Bioprotect” SRL, care aparţine unui alt deputat PLDM, Valeriu Streleţ. Cel mai mare sponsor al PLDM este, totuşi, preşedintele formaţiunii, Vlad Filat, care a donat 1,2 mln. de lei. Acesta este urmat, cu 1,15 mln. de lei, de către Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM din Parlament. În total, 30 de finanţatori ai PLDM activează în Parlamentul R. Moldova, iar 14 în Cancelaria de Stat sau în Guvern.

    Partidul Liberal Reformator (PLR), condus de Ion Hadârcă, a raportat în perioada 10 octombrie – 6 noiembrie 2014 donaţii de la 42 de persoane. Cel mai mare donator este Corneliu Molea, directorul Editurii Prut Internaţional, cel care, în 2010, susţinea financiar Partidul Liberal (PL). Acesta a donat, în mai multe rânduri, aproape 400 de mii de lei. Printre donatori se regăsesc şi deputaţii liberal-reformatori în frunte cu liderul Ion Hadârcă, dar şi alţi câţiva reprezentanţi ai unor SRL-uri.

    Comuniştii au indicat date incomplete

    Partidul Comuniştilor din R. Moldova a avut, în prima lună de campanie, donaţii din partea a 155 de persoane. La fel ca şi în cazul PDM-ului, comuniştii s-au asigurat că nu vor ajunge în atenţia fiscului şi CEC-ului prin faptul că niciunul dintre donatori nu a raportat donaţii mai mari de 100 de mii de lei. Dimpotrivă, deşi în lista PCRM se regăsesc inclusiv pensionari, aceştia au donat de la câteva sute la câteva mii de lei. Artur Reşetnicov, şeful staff-ului electoral al PCRM, dar şi R. Tanurcov, de la Microchirurgia Ochiului, sunt cei mai mari donatori ai formaţiunii, ambii donând câte 50 de mii de lei. Intenţionat sau nu, comuniştii au indicat în lista finanţatorilor oferită CEC-ului date incomplete. Astfel, comuniştii nu au prezentat la niciun finanţator domiciliul, la unii finanţatori au indicat doar numele de familie, iar la alţii, date incomplete privind locul de muncă, fiind astfel aproape imposibil de identificat acele persoane.

    Cel mai mare sponsor al Partidului Liberal (PL) este liderul Mihai Ghimpu. Acesta a donat până acum peste 360 de mii de lei, fiind urmat de Veaceslav Untilă, care a venit în susţinerea PL cu 400 de mii de lei. Ceilalţi 13 donatori sunt administratori ai unor SRL-uri. În afară de Ghimpu şi Untilă, ceilalţi finanţatori ai PL nu au donat sume care să depăşească 100 de mii de lei.

    496-eduard-plescaDespre finanţatorii Partidului „Patria”, ZdG a scris în ediţia trecută, în articolul „Care este Patria lui Renato Usatîi?”. În afară de Iuri Nedoseichin, soţia acestuia, Irina Bauchina, şi avocatul Igor Pohilă, „Usatîi” este susţinut financiar de către Valentin Vizant, fost membru al CEC, care a donat 1,7 mln. de lei, Eduard Pleşca, jurist în cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova (!), care a donat 300 de mii de lei, Svetlana Cudreasova, de la Premier Asigurări – 442 mii de lei, şi Marin Rebeja, care a oferit 300 de mii de lei. Amintim că legislaţia îi interzice lui Renato Usatîi să finanţeze partide politice din R. Moldova, acesta neavând venituri declarate în ţara noastră.

    Cum se finanţează, de fapt, partidele?

    Ce se ascunde totuşi în spatele listelor mai mult decât dubioase cu finanţatori ai partidelor politice din R. Moldova? În căutarea unui răspuns, am discutat cu mai mulţi reprezentanţi ai diferitor formaţiuni politice, unii dintre ei, lideri de partide care nu participă la actuala campanie electorală. Aceştia ne-au spus că, de fapt, din listele cu finanţatori făcute publice de partide, doar o mică parte dintre cei incluşi în ele au contribuit financiar la campania electorală. „Liderii de partide mai înstăriţi, dar şi cei care candidează la funcţia de deputat pe locuri fruntaşe, în mod normal, sunt dispuşi să plătească, doar pentru a ajunge în Parlament. Să nu vă gândiţi însă că un profesor, medic sau un om neangajat în câmpul muncii va da bani pentru un partid politic. Doar suntem în R. Moldova. De fapt, unii dintre ei nu au văzut cu ochii lor sumele pe care se anunţă că le-au donat”, admite un fost deputat. „Acei oameni sunt incluşi în liste doar pentru a justifica nişte bani. De acest lucru se ocupă organizaţiile teritoriale de partid, care colectează semnături de la oameni precum că au donat aceşti bani. De obicei sunt oameni apropiaţi partidului, care, la necesitate, nu vor trăda. Dar, banii vin din alte surse, de multe ori şi din surse externe. Mulţi bani vin din activităţile ilegale, din mită, corupţie, activităţi în care sunt implicaţi oamenii partidului. În campaniile electorale, aceşti bani ilegali doar sunt legalizaţi”, ne spune liderul unui partid extraparlamentar.

    Finanţarea partidelor politice a fost, în ultimii ani, o temă fierbinte în toate campaniile electorale, experţii punând la îndoială veridicitatea informaţiilor prezentate de partide cu privire la oamenii care susţin financiar o formaţiune politică sau alta. Şi din acest motiv, deputaţii au votat în acest an un proiect de lege cu privire la finanţarea partidelor politice din bugetul de stat, pentru a putea exista astfel o contabilizare mai corectă a mijloacelor financiare utilizate de politicieni. Deşi legea urma iniţial să intre în vigoare din 1 ianuarie 2015, ea a fost adoptată doar în prima lectură, nefiind încă una funcţională.

    P.S. Cine sunt finanţatorii Partidului Socialiştilor din R. Moldova, aflaţi din articolul „Backgroundul antieuropeanului Dodon: donaţii suspecte în fondul electoral, alergat la Moscova şi procese de judecată cu foştii parteneri”, care va fi publicat în ediţia din 27 noiembrie 2014.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Varianta Omicron: Cazuri confirmate în Italia, Olanda și Germania

    Tot mai multe țări europene raportează primele cazuri suspecte sau chiar confirmate cu noua variantă sud-africană a coronavirusului – Omicron, notează digi24.ro Astfel, cazuri cu noua variantă a virusului…
    Varianta Omicron: Cazuri confirmate în Italia, Olanda și Germania

    România: Condițiile în care se va putea intra la parada de 1 Decembrie

    Șeful Departamentului Situații de Urgență (DSU) din România, Raed Arafat, a declarat că interdicția de intrare la parada de 1 Decembrie pentru cei nevaccinați este valabilă doar pentru zona oficială. Pentru cel…
    România: Condițiile în care se va putea intra la parada de 1 Decembrie

    Inițiativa „The Red Box” a ajuns la Asociația „Casa Mărioarei”: „Trebuie să insistăm ca instituțiile din R. Moldova să fie dotate cu produse de igienă”

    La sfârșitul lunii noiembrie curent, proiectul „Red Box” a ajuns la Asociatia Impotriva Violentei “Casa Marioarei”, care oferă gratuit servicii de asistenţă, cazare şi reabilitare, siguranţă şi…
    Inițiativa „The Red Box” a ajuns la Asociația „Casa Mărioarei”: „Trebuie să insistăm ca instituțiile din R. Moldova să fie dotate cu produse de igienă”